PUTIN VREA RUBLE PENTRU GAZUL RUSESC Decizia Kremlinului afectează preţul din piaţa liberă

• România nu va suferi direct, pentru că noi nu avem contract direct cu Gazprom, spun specialiştii

Cumpărătorii străini trebuie să plătească, începând de astăzi, în ruble pentru gazul rusesc, în caz contrar contractele urmând fi oprite, conform unui decret semnat de preşedintele rus Vladimir Putin.

"Pentru a cumpăra gaze naturale ruseşti, cumpărătorii trebuie să deschidă conturi în ruble la Gazprombank. Din aceste conturi se vor face plăţile pentru gazul livrat, începând de mâine (n.red. - 1 aprilie). Dacă aceste plăţi nu vor fi efectuate, vom considera acest lucru o neplată din partea cumpărătorilor, cu toate consecinţele care decurg de aici. Nimeni nu ne vinde nimic pe gratis şi nici noi nu vom face acte de caritate - adică contractele existente vor fi reziliate", a declarat Vladimir Putin.

Putin a reamintit că blocarea activelor Băncii Centrale de către SUA şi UE reprezintă o ameninţare la adresa veniturilor în valută din exporturile de gaze, transmite Interfax.

"Contractele existente pentru furnizarea de gaze vor fi reziliate dacă cumpărătorii din ţările «neprietenoase» nu respectă noile condiţii de plată", a subliniat Putin. El a mai spus că Moscova îşi va respecta obligaţiile contractuale, că va continua să furnizeze gaze în volumele convenite şi la preţurile convenite şi a precizat că schimbarea legislaţiei ruse privind exportul de gaze are scopul de a consolida suveranitatea Rusiei.

• Consumatorii din România, afectaţi de preţurile gazului din piaţa liberă

Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin va avea efecte directe asupra întregii Uniuni Europene şi asupra consumatorilor finali, susţine Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senat.

"Evident că decizia de plată doar în ruble a gazului rusesc va avea efecte la nivel european. România nu va suferi direct, pentru că noi nu avem contract direct cu Gazprom, ci luăm gazul rusesc prin intermediari, din piaţa liberă. Problema este în piaţă, unde preţul gazului a sărit de 1400 lei/MWh (n.red. - Megawatt oră). Consecinţele sunt pentru toată Europa, nu doar pentru România, întrucât discutam despre preţul din piaţa liberă. De suferit va avea clientul final care va plăti un preţ mai mare", a declarat, pentru ziarul BURSA, senatorul Daniel Zamfir.

În schimb, Cristina Prună, vicepreşedinte Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor afirmă că o eventuală reziliere a contractelor de furnizare a gazului natural de către Gazprom către Uniunea Europeană ar putea avea efecte şi pentru România.

"Dependenţa de gazul rusesc a crescut an de an şi a trecut de 20% încă din 2019. Chiar dacă România nu are încheiate contracte directe cu Gazprom presiunea pe preţul gazului va influenţa inclusiv piaţa de gaze autohtonă. În acelaşi timp va exista un şoc pentru industria din România, mai ales pentru acei consumatori energo-intensivi care riscă să se închidă dacă presiunea pe preţ va creşte. Decizia de a rupe contractele de furnizare va accelera însă decuplarea de gazul rusesc. Un lucru benefic, dar care vine cu riscuri şi provocări importante la care guvernul României va trebui să vină cu răspunsuri şi soluţii serioase. Este cu atât mai important în aceste momente ca Guvernul să trimită urgent modificările la legea offshore în Parlament. Tot vedem de doi ani cum actualul ministru al Energiei, Virgil Popescu, promite şi nu face nimic. Este extrem de târziu şi avem nevoie exploatarea gazului din Marea Neagră. Aşa cum avem nevoie şi de valorificarea resurselor de gaze onshore deja descoperite", ne-a declarat Cristina Prună.

• Şah al gazului, între Putin şi liderii Uniunii Europene

Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, susţine că modificarea unilaterală a contractelor de către Vladimir Putin este ilegală şi că de fapt asistăm la un joc de şah în domeniul gazelor naturale între preşedintele rus şi liderii Uniunii Europene.

"Nu cunosc detaliile contractelor, dar nu sunt sigur că este vorba despre o încălcare a lor. Într-un contract există posibilitatea ca părţile să ceară, pe parcursul derulării lui, modificarea anumitor clauze. Bineînţeles cu condiţia ca cealaltă parte să şi accepte acele clauze. (...) Dacă nu, se ajunge la rezilierea contractului. Se încheie furnizarea, se face un nou contract... Părerea mea este că, în momentul de faţă, noi asistăm la un joc de şah al gazului - şahul gazelor l-aş denumi - în care încă se mută. Cred că nu este vizibilă miza reală, dar se joacă pe momentul acesta. Rusia nu are unde să ducă gazele livrate în Europa. Probabil că nu se va ajunge la situaţia în care de pe o zi pe alta să se rezilieze toate contractele şi să se blocheze furnizarea tuturor gazelor. Nu cred, dar se joacă. Trebuie văzută toată această acţiune ca un joc de şah în care o să fie nişte părţi care o să câştige, nişte părţi o să piardă, faţă de ce se zice în momentul de faţă", ne-a spus Dumitru Chisăliţă.

În situaţia în care chiar s-ar întâmpla ca astăzi, brusc, să se oprească toate livrările de gaze, domnul Chisăliţă afirmă că vor fi ţări care vor fi foarte afectate - cum sunt Germania şi Franţa, dar şi ţări mai puţin afectate.

"Probabil că Germania într-adevăr va suferi foarte mult din această perspectivă şi în mare parte vorbim despre ţările care îşi bazează consumul industrial pe gazele ruseşti. Asta trebuie urmărit. Este posibil ca într-o săptămâna-două gazele să nu mai fie folosite pentru încălzirea imobilelor, să meargă doar către zona industrială. Deci acele ţări care sunt dependente în sectorul industrial de gazele ruseşti, pe timpul verii, acele ţări într-adevăr ar putea avea de suferit. Pe termen scurt, Europa nu are cum să înlocuiască gazele ruseşti. Are posibilitatea să reducă dependenţa faţă de gazele ruseşti, dar în 6 luni de zile nu există această posibilitate. În acelaşi timp trebuie să recunoaştem că nici ruşii nu au posibilitatea ca în 6 luni de zile să dea aceste gaze în altă parte", a precizat Dumitru Chisăliţă.

El a arătat că, dacă Europa pierde pe consum, Rusia va pierde că nu poate vinde gazul extras, iar pe de altă parte mai pot apărea şi probleme tehnice odată cu exploatarea gazelor la nivelul zăcământului. "Trebuie avut în vedere că foarte multe din zăcămintele ruseşti sunt zăcăminte în care gazele sunt produs secundar exploatării petrolului, adică oprirea gazelor înseamnă şi oprirea ţiţeiului. Lucrurile nu sunt simple nici în zona Federaţiei Ruse. Nu e ca şi cum ar avea un baraj şi gata, am închis robinetul şi am terminat. Nu este chiar atât de simplu. Din punctul meu de vedere încă se joacă", a concluzionat Dumitru Chisăliţă.

În prezent, Federaţia Rusă exportă gaze în valoare de aproape 10 miliarde de dolari pe lună. Spre exemplu, în ianuarie 2022, veniturile totale din exporturile de gaze au atins un nivel record de 9,75 miliarde de dolari, potrivit Interfax. În aceeaşi lună, Gazprom a exportat 7,146 de miliarde de metri cubi către statele occidentale în valoare de aproximativ 5,99 miliarde de dolari, conform calculelor Interfax bazate pe datele Serviciului Vamal Federal. Eşantionul acoperă livrările de gaze ruseşti către 20 de ţări: Austria, Bulgaria, Elveţia, Cehia, Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Croaţia, Italia, Lituania, Letonia, Macedonia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovacia şi Ungaria.