RADU GRAŢIAN GHEŢEA: "Dacă există o bătălie între bănci, ea se dă pe tărâmul IMM"

Dacă există o bătălie în acest moment în sistemul bancar, atunci ea se dă pe tărâmul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), a spus, ieri, Radu Graţian Gheţea, preşedintele onorific al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi preşedinte CEC Bank.

Domnia sa a subliniat că există diferite riscuri în segmentul creditării IMM, pe care instituţiile de credit trebuie să le gestioneze corespunzător.

CEC Bank are, ca menire prioritară, creditarea IMM, 40-45% din soldul împrumuturilor fiind dedicate întreprinderilor, a completat domnul Gheţea.

Problemele din sectorul creditării IMM nu ţin doar de ofertă, ci şi de cerere, întrucât nu toate proiectele sunt finanţabile, susţine Sergiu Oprescu, preşedintele Comitetului Director al ARB şi preşedinte Alpha Bank.

În completare, Cătălin Pârvu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei şi preşedintele Piraeus Bank, a explicat că în zona întreprinderilor mici şi mijlocii a fost cel mai mare grad de neperformanţă, acum asistând la cel mai ridicat grad de risc.

În acest context, băncile au mare grijă la cât au pierdut, a conchis domnia sa, adăugând că bugetele instituţiilor de credit sunt imense, iar competiţia este foarte mare.

Reducerea creditelor la nivelul companiilor a avut loc în fiecare ţară, după criză, fiind un fenomen normal, au explicat reprezentanţii ARB, menţionând că resincronizarea creditării cu economia se reia în timp.

• Florin Dănescu: "Creditarea rămâne proiectul de producţie al industriei bancare"

Ofertele de credit imobiliar pe care le au băncile completează în mod fericit Programul Prima Casă, în funcţie de fondurile disponibile, fiind utilizat mai mult sau mai puţin acest program guvernamental, au subliniat reprezentanţii ARB.

"Sperăm că nu va avea loc un boom în acest domeniu, pentru că preţul pe piaţa imobiliară este oarecum stabil", a menţionat domnul Pârvu, arătând că, totuşi, nivelul de construire pare destul de ridicat.

Creditarea rămâne proiectul de producţie al industriei bancare, a ţinut să precizeze Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB.

La rândul său, Sergiu Oprescu opinează că perioada prin care trecem nu este una "în care te-ai putea relaxa, ci o perioadă în care să stai mai concentrat".

Intermedierea financiară reprezintă unul dintre decalajele majore dintre România şi alte ţări, au arătat sursele citate, adăugând că, în 2016, gradul de intermediere financiară era de 29%, în scădere de la 39% în 2011, faţă de media UE de 120%.

Raportul credite/depozite era de 80% în decembrie 2016, iar sistemul este pregătit să crediteze, spun şefii ARB, menţionând că proiectele prioritare se bazează pe pilonii strategici, care sunt reprezentaţi de educaţia financiară, agenda digitală, creditare şi platforma financiară.

Viziunea sistemului bancar este reprezentată de contribuţia la consolidarea unui mediu de afaceri sigur, predictibil, transparent şi de încredere în România, a spus domnul Dănescu.

Domnia sa a menţionat că misiunea băncilor este definită prin dezvoltarea şi consolidarea sectorului financiar bancar ca parte a unei pieţe performante, stabile şi eficiente obiective; alinierea la mediul sistemului bancar din zona Centrală şi Est Europeană prin eficienţă, competitivitate şi stabilitate; contribuţia sistemului financiar bancar la prosperitatea economică, precum şi prin vocea autorizată a industriei financiar-bancare.

• Sergiu Oprescu: "Sistemul nostru bancar este cel mai lichid din Europa"

Eficienţa implementării reformelor, la nivel internaţional, este afectată de lipsa convergenţei economice şi de decalajele generate de barierele naţionale, potrivit lui Sergiu Oprescu. Acesta a subliniat că riscul protecţionist a crescut şi că riscurile globale politice şi de securitate s-au potenţat, de asemenea, după criză, afectând economiile şi sistemele financiare prin lipsă de predictibilitate şi nesiguranţă.

Şefii ARB au reiterat că sistemul nostru bancar are o situaţie destul de bună referitoare la indicatorii caracteristici.

Astfel, solvabilitatea este de 18,33% - peste dublul pragului minim stabilit prin reglementare; rata lichidităţii imediate ajunge la 40%, comparativ cu 30% la băncile europene (sistemul nostru bancar fiind cel mai lichid din Europa); capitalul social al băncilor a fost majorat cu

3,5 miliarde euro în perioada 2008-2016; ponderea creditelor în lei din totatul creditului neguvernamental de 49 miliarde euro este de 57%; rata creditelor neperformante, în februarie 2017, scăzuse la 9,58%. Domnul Oprescu şi-a arătat speranţa ca aceasta să coboare până la 6%, până la finalul anului.

Domnia sa a menţionat că, în ultimii ani, încrederea în bănci a crescut cu 8%, dar inegalitatea încrederii se accelerează.

• ARB: "O abordare digitală ar conduce la o creştere a vitezei de intermediere financiară"

Rata de participare la tranzacţii online a consumatorilor de la noi se ridică la 12%, faţă de 55% - în UE, 94% dintre tranzacţii fiind făcute cu bani cash, în ţara noastră, în comparaţie cu 68% - în vestul UE, au arătat şefii ARB.

Aceştia au spus că rata de participare la tranzacţii online a IMM-urilor din România este de 7%, comparativ cu 17% în UE.

Reprezentanţii ARB au propus constituirea unui grup de lucru interministerial, cu cooptarea Asociaţiei, dedicat evaluării şi identificării celor mai bune soluţii de stimulare a digitalizării bancare.

În cadrul proiectelor de digitalizare a României, se are în vedere prioritizarea digitalizării bancare, în ideea că o abordare digitală ar conduce la o creştere a vitezei de intermediere financiară.

În acest context, ceea ce pot face băncile este, potrivit surselor citate, simplificarea procedurilor de autentificare şi verificare a identităţii în cadrul procedurilor de "cunoaştere a clientelei", acceptarea documentelor digitale şi a acordului clienţilor în format digital şi simplificarea procedurilor care privesc dovada veniturilor clientului.

În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de educaţie, ARB îşi doreşte ca materia opţională de educaţie financiară care se predă acum în şcoli să devină disciplină obligatorie. În acest sens, Asociaţia a solicitat Ministerului Educaţiei introducerea acestei discipline obligatorii şi a realizat un manual de educaţie financiară.