Radu Puiu, XTB: "Bursele au început anul cu optimism şi cu maxime istorice"

Anul 2024 a debutat într-o lumină plină de optimism, majoritatea indicilor bursieri importanţi crescând şi atingând noi maxime istorice. Optimismul a fost debordant, fiind alimentat de aşteptări pozitive faţă de evoluţiile viitoare ale economiei şi de o relaxare mult aşteptată a politicii monetare pe plan extins, explică, într-o analiză recentă, Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de tranzacţionare şi investiţii pe bursele internaţionale.

Ultimii ani au fost caracterizaţi de numeroase obstacole, care au "forţat" pieţele să navigheze, însă, de fiecare dată, gândul la un viitor mai luminos i-a încurajat pe investitori - rezultatul a fost depăşirea a record după record la nivelul indicilor bursieri.

Anul trecut, economia mondială a sfidat aşteptările într-un mod impresionant. Într-un context macroeconomic dificil, caracterizat de conflicte militare, de inflaţie galopantă şi de cea mai mare creştere a ratelor dobânzii din ultimii 40 de ani - economia mondială nu a traversat o recesiune accentuată.

Potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), creşterea PIB-ului global în acest an este prognozată să încetinească la 2,9% YoY, de la 3,1% în 2023, pentru ca apoi să revină la 3% în 2025, pe măsură ce condiţiile financiare se vor îmbunătăţi. În cazul Chinei, se prognozează un nivel de 4,5%, ceea ce ar presupune cel mai lent ritm de avans economic din 1990. O încetinire economică a Chinei poate avea urmări asupra unui număr mare de economii avansate şi în curs de dezvoltare care depind de comerţul cu acest stat, arată Radu Puiu.

Se estimează că în 2024-2025, la fel ca anul trecut, cea mai mare parte a creşterii globale va proveni din Asia. Prognoza privind creşterea PIB pentru Zona Euro în acest an a fost revizuită la 0,6% YoY, iar în 2025 - la 1,3% YoY (de la 0,9% şi 1,5% în revizuirea din noiembrie 2023). În ceea ce priveşte economia României, se previzionează un avans cu 3,1% în 2024 şi cu 3,3% anul viitor.

OCDE se aşteaptă ca economia SUA să crească cu 2,1% în 2024 şi cu 1,7% în 2025. Acest lucru va fi facilitat de continuarea cheltuirii economiilor acumulate de consumatori în timpul pandemiei şi de relaxarea condiţiilor financiare. Un factor pozitiv al anului trecut a fost economia americană, care a dat dovadă de forţă, în comparaţie cu Europa, unde ţările continuă să se confrunte cu urmările unei politici monetare restrictive şi cu şocurile cauzate de creşterea preţurilor la energie din ultimii ani.

Numărul de măsuri politice care restricţionează comerţul a crescut puternic anul trecut. Constrângerile comerciale ar putea părea răspunsuri politice rapide la preocupările legate de securitatea naţională. Totuşi, astfel de măsuri ar putea amâna redresarea atât de necesară a comerţului mondial. În 2023, creşterea comerţului mondial s-a situat la 0,2%, fiind cea mai slabă performanţă din ultimii 50 de ani, dacă eliminăm perioadele în care ne-am aflat într-o recesiune economică, arată analistul financiar în cadrul XTB România.

În ceea ce priveşte perspectivele, fragmentarea geoeconomică este un efect al tensiunilor geopolitice continue. SUA şi UE au în vedere tot mai multe taxe vamale şi măsuri care vizează, direct sau indirect, produsele provenite din China. Deciziile sunt argumentate prin existenţa unor subvenţii şi ajutoare de partea statului chinez, care încalcă principiul competiţiei loiale. Aceste noi măsuri confirmă rezultatele unui studiu recent al Fondului Monetar Internaţional care a constatat că numărul restricţiilor comerciale din întreaga lume aproape s-a triplat în ultimii patru ani, multe dintre acestea vizând China.

Potrivit FMI, pierderea potenţială a producţiei economice mondiale ca urmare a creşterii restricţiilor comerciale ar putea ajunge până la 7% iar economiile cu venituri mici ar putea suporta un cost semnificativ mai mare. Inflaţia de bază s-ar putea dovedi mai persistentă.

Pieţele, excesiv de optimiste în privinţa scăderii ratelor

Preţul bunurilor rămâne ridicat din punct de vedere istoric, în raport cu cel al serviciilor. Ajustarea ar putea lua forma unei inflaţii mai persistente a serviciilor - şi a inflaţiei globale. Evoluţia salariilor, în special în Zona Euro, unde salariile negociate sunt în continuare în creştere, ar putea contribui la presiunile asupra preţurilor.

Pieţele par excesiv de optimiste în ceea ce priveşte perspectivele unor reduceri rapide ale ratelor. Dar incertitudinile persistă, iar băncile centrale se confruntă acum cu riscuri cu două "tăişuri". Potrivit analistului financiar Radu Puiu, acestea trebuie să evite o relaxare prematură, care ar anula multe dintre câştigurile de credibilitate obţinute cu greu şi ar duce la o revenire a inflaţiei.

Dar semnele de tensiune sunt tot mai frecvente şi mai multe în sectoarele sensibile la ratele dobânzilor (cum ar fi construcţiile), iar activitatea de creditare a scăzut în mod semnificativ. Va fi la fel de important să identifice momentul oportun pentru a pivota spre relaxarea politicii monetare. Dacă nu se procedează astfel, s-ar pune în pericol creşterea şi s-ar risca ca inflaţia să coboare sub ţinta stabilită.

Inflaţia din România, fără semne de încetinire

La nivelul României, după un avans notabil în luna ianuarie la 7,4%, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în luna februarie la 7,2%, dar presiunile inflaţioniste rămân totuşi ample. Procesul dezinflaţionist probabil va continua, însă relativ lent. Cu toate acestea, presiunile inflaţiei de bază persistă, susţinute în principal de preţurile serviciilor.

Inflaţia în sectorul serviciilor se menţine în jurul valorii de 11% de mai multe luni, fără să dea semne de încetinire. În spatele acestei evoluţii stă o piaţă a muncii tensionată şi costurile salariale în creştere ce duc la dinamici anuale ridicate ale preţurilor serviciilor. Ultima parte a luptei pare a fi cea mai dificilă, motiv pentru care optimismul trebuie să fie temperat.

Este nevoie de mai mult progres în viitorul apropiat pentru ca BNR să ia în considerare o relaxare a politicii monetare. Comparativ cu situaţia din SUA şi Zona Euro, în prezent, ratele reale din România sunt în continuare negative, fapt ce sugerează că este nevoie de răbdare, arată analistul financiar din cadrul XTB România.

Deşi anul 2023 a livrat rezultate solide din partea companiilor, continuarea acestei dinamici pozitive va fi condiţionată de materializarea câtorva prezumţii care au fost considerate drept o certitudine în viitorul apropiat şi pe baza cărora au fost atinse rezultatele record ale indicilor bursieri. Tranziţia către un mediu monetar mai relaxat, o continuare a revenirii economice şi o scădere a inflaţiei către nivelul ţintă de 2% ar crea un scenariu favorabil pentru accelerarea motoarelor economice, explică Radu Puiu.

De asemenea, planul geopolitic este un factor de risc important, care fie va facilita comerţul şi revenirea economiei, fie va crea obstacole în calea consumului care se vor transpune în costuri mai ridicate de producţie pentru companii, dar şi în preţuri finale mai mari pentru consumatori.