Radu Puiu, XTB: Japonia şi Marea Britanie, rezultate economice dezamăgitoare

Două mari puteri economice, Japonia şi Marea Britanie, au raportat la mijlocul lunii februarie, pentru al doilea trimestru consecutiv, un produs intern brut negativ care se traduce, în teorie, în recesiune tehnică. În aceste condiţii, atenţia este acum îndreptată către SUA - ar putea ca cea mai mare economie a lumii să păşească, de asemenea, pe acest drum?

O dată cu contracţia economică, Ţara Soarelui Răsare a părăsit podiumul celor mai mari economii ale lumii, fiind surclasată de Germania, stat care ocupă, astfel, locul 3 în acest top. Guvernul de la Tokio a anunţat că economia sa contractat cu o rata anuală de 0,4% în perioada octombrie-decembrie, deşi a crescut cu 1,9% pentru tot anul 2023. Acest rezultat vine după o contracţie de 2,9% în perioada iulie-septembrie, potrivit lui Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

"Scăderea înregistrată de yenul japonez a fost un factor-cheie în părăsirea podiumului, deoarece comparaţiile PIB-ului nominal sunt în dolari. Astfel, produsul intern brut nominal al Japoniei pentru 2023 se află la 4.200 de miliarde de dolari în dolari, potrivit datelor guvernamentale, faţă de 4.500 de miliarde de dolari, în cazul Germaniei. Slăbiciunea relativă a Japoniei reflectă un declin al populaţiei sale şi, în acelaşi timp, productivitate şi competitivitate în scădere", subliniază Radu Puiu.

Indicatorii de sentiment economic din Germania rămân destul de "deprimaţi", cifrele din ianuarie atingând minime nemaiîntâlnite din perioada pandemiei. Valorile înregistrate indică o activitate economică slabă pentru prima jumătate a anului 2024. După o contracţie de 0,3% a producţiei în 2023, se aşteaptă ca economia germană să înregistreze, de fapt, o creştere modestă de 0,3% în 2024 - revizuirea fiind în scădere faţă de cea de 0,8%, prognozată anterior în toamna lui 2023. Proiecţia pentru 2025 rămâne, însă, constantă la o creştere de 1,2%.

Potrivit analistului financiar al XTB România, deficitul de forţă de muncă din Japonia ar putea reprezenta o provocare pentru activitatea economică, în timp ce o redresare bazată pe comerţ este, de asemenea, puţin probabilă pe fondul stagnării fluxurilor de exporturi şi importuri. Cele mai recente date privind PIB-ul ar putea însemna că banca centrală a ţării ar putea amâna şi mai mult decizia aşteptată cu nerăbdare de a creşte ratele dobânzilor. Banca Japoniei a introdus sau rata negativă a dobânzii în 2016, în încercarea de a stimula cheltuielile şi investiţiile. Ratele negative fac yenul mai puţin atractiv pentru investitorii globale, factor care a dus la scăderea valorii monedei. Yenul sa depreciat cu 6,6% în raportul cu dolarul american de la începutul acestui an, ceea ce priveşte una dintre cele mai slabe performanţe dintre monedele G10 (Grupul celor 10 naţiuni industrializate).

"După o scădere la sfârşitul anului trecut, consumul privat ar trebui să se îmbunătăţească în trimestrul actual, în vedere o stabilizare a inflaţiei şi o creştere aşteptată a salariilor. Rata şomajului a scăzut în decembrie la un minim la ultimele 11 luni, de 2,4%. Recesiunea surprinzătoare complică situaţie pentru guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda. În timp ce bancării centrale ar dori, în general, să evite creşterea costurilor de împrumut atunci când economiile lor sunt în contracţie, trebuie să se concentreze mai mult pe tendinţele pe termen lung ale inflaţiei şi salariilor, decât pe cifrele trimestriale de creştere economică" , arată Radu Puiu.

Majoritatea economiştilor au prognozat în luna ianuarie, într-un interviu pentru Bloomberg, că banca centrală a Japoniei va majora ratele până în aprilie. S-ar putea ca încetinirea economiei să nu fie suficientă pentru a deveni BOJ de la acest interval de timp. Guvernatorul Ueda a declara, de asemenea, că starea financiară va rămâne acomodativă, chiar dacă va renunţa la ultima rata negativă a dobânzii din lume. O majorare ar plasa, probabil, dobânzile la zero.

SUA au un avantaj economic semnificativ, în comparaţie cu celelalte state

Pe de altă parte, în SUA sa întâmplat exact opusul. În ultimele două trimestre, economia naţiunii a înregistrat o creştere a PIB-ului multor aşteptări, datorată în mare parte cheltuielilor de consum robuste. Economia americană are un avantaj faţă de majoritatea economiilor datorită stimulentelor de 5.000 de miliarde de dolari "injectate" în timpul pandemiei economie, care continuă să contribuie la consolidarea finanţelor gospodăriilor. Un alt avantaj este că SUA sunt mai puţin dependente de energie din Rusia. Acest lucru presupune că ţara este mai puţin vulnerabilă în faţa creşterii preţurilor la gazele naturale, care a urmat invaziei Rusiei în Ucraina.

"Datele privind vânzările de retail din SUA pentru ianuarie au fost mai mulţi mici decât se aşteptau, sugerând că americanii ar putea să reducă cheltuielile după un sezon record de sărbători. Cu toate acestea, forţei de muncă piaţa rămâne remarcabil de puternică, rata şomajului din ţară menţinându-se sub 4% timp de 24 de luni consecutive. În plus, trebuie să subliniem faptul că o situaţie similară sa produs în SUA în 2022, când s-au înregistrat două trimestre consecutive de creştere negativă a PIB-ului. De date aceasta, un astfel de scenariu pare puţin probabil, mai ales pentru că o potenţială cale spre recesiune în SUA s-ar contura dacă Fed nu va reduce deloc ratele dobânzilor în acest an", explică Radu Puiu.

Având în vedere că investitorii iau în calcul pe scară posibilitatea unor reduceri multiple ale ratelor în 2024, dacă acestea nu se confirmă, ar putea fi afectate pieţele financiare suficiente de grav pentru a declanşa sau recesiune.

În paralel, pentru Japonia, viitorul pare destul de "sumbru": nu va putea depinde la nesfârşit de cererea externă pentru a compensa consumul intern slab, mai ales pentru că unii parteneri comerciali-cheie vor înregistra, probabil, o încetinire a ritmului de creştere. în acest an. Mai mult, se aşteaptă ca banca centrală niponă să înceapă să majoreze ratele dobânzilor în acest an, într-un moment în care alte bănci centrale sunt importante aşteptate să înceapă procesul de relaxare a dobânzilor. Thisipoteză vine, probabil, să întărească yenul, ceea ce va face ca exporturile japoneze să fie mai scumpe şi, la rândul lor, să reducă cererea externă.

Fondul Monetar Internaţional preconizează că Germania va înregistra o creştere economică slabă în 2024, de doar 0,5%, subliniază analistul XTB. Naţiunea suferă consecinţele faptului că sa "dedicat" în totalitate interdependenţei şi globalizării - a externalizat securitatea către SUA, creşterea bazei pe exporturi către China şi alimentarea energetică către Rusia.

"Încetinirea creşterii economice în China, până acum a doua mare piaţă de export a Germaniei, a redus cererea de bunuri, iar schimbările fundamentale din economia chineză înseamnă că este posibil ca cererea să nu mai revină la nivelurile anterioare. În plus, China a devenit un rival. Acum este capabilă să producă bunuri similare pe care să se îngrijească în mod normal le importa din Europa", mai punctează Radu Puiu.