RADULIAN, INSTITUTUL PENTRU FIZICA PĂMÂNTULUI: "200 de clădiri se vor prăbuşi în Bucureşti, la un cutremur de şapte grade"

Despre cutremurul care a zguduit ţara noastră în 1977 circulă informaţii potrivit cărora ar fi fost rezultatul primelor operaţiuni de explorare şi exploatare a gazelor de şist. Conform acestui scenariu vehiculat recent, operaţiunea Zebra s-ar fi derulat în anii '70 şi ar fi presupus dezvoltarea, de către specialiştii americani şi cei români, a primelor echipamente de foraj pentru extracţia gazelor de şist. Aceste echipamente ar fi fost produse la fosta Uzină 1 Mai din Ploieşti, dar explorările şi exploatările ulterioare, derulate în mare secret, ar fi declanşat cutremurul din '77. Se spune că Ceauşescu ar fi fost avertizat că exploatarea gazelor de şist implică şi producerea unor cutremure puternice, iar proiectul Zebra ar fi fost, astfel, abandonat după 1977.

Actualizare 08:55 INFP: Cutremur de 3,6 grade pe scara Richter în Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter s-a produs în această dimineaţă, la ora locală 7:37 (5:37 UTC), în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).

Cutremurul a avut loc la o adâncime de 143 kilometri, iar cele mai apropiate localităţi de epicentru au fost Covasna (38 km), Focşani (47 km), Râmnicu Sărat (49 km), Târgu Secuiesc (51 km) şi Mărăşeşti (56 km).

În data de 31 octombrie s-a produs un seism de 4,8 grade pe Richter iar pe lângă alte seisme înregistrate în ultima prioadă cel mai important din acest an s-a înregistrat pe data de 29 martie şi a avut o magnitudine de 5 grade pe scara Richter.

----------

Aproximativ 200 de clădiri din Bucureşti se vor prăbuşi în cazul unui cutremur de şapte grade pe scara Richter, respectiv cele încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public, ne-a declarat, ieri, Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).

Domnia sa ne-a precizat că, în acest caz, alte câteva sute de imobile din Capitală vor fi avariate foarte grav.

Specialistul ne-a mai spus că, în mod normal, clădirile noi, precum blocurile de locuinţe, centrele comerciale sau spaţiile de birouri nu vor fi afectate de un cutremur cu o astfel de magnitudine, dar mai sunt cazuri în care aceste noi construcţii nu respectă normele de proiectare şi execuţie cu privire la protecţia seismică şi sunt, astfel, expuse.

"Din păcate, astfel de cutremure mari nu pot fi depistate, pentru că procesul este unul foarte complicat.

Chiar dacă ştim că există o anumită tensiune tectonică ridicată într-o anumită regiune, asta nu echivalează neapărat cu producerea unui cutremur cu magnitudine mare", ne-a explicat Mircea Radulian, care susţine că această tensiune poate fi dispersată pe o suprafaţă destul de mare, fără pericolul unui seism de peste şapte grade pe scara Richter.

Directorul de la Fizica Pământului consideră că trebuie să existe un sistem care să anunţe aceste cutremure cu 20-25 de secunde înainte de producerea lor. Domnul Radulian ne-a precizat că INFP are un astfel de sistem de alarmă pentru populaţie, dar este nevoie de aprobarea Guvernului pentru a fi implementat: "Au fost discuţii ale Executivului, dar există temerea că un sistem de atenţionare împotriva cutremurelor ar produce panică în rândul populaţiei şi, de aceea, nu s-a luat încă o decizie în acest sens".

Din punct de vedere tehnic, această atenţionare a populaţiei poate fi realizată în timp util, susţine Mircea Radulian subliniind că astfel de sisteme sunt deja prezente în Japonia sau Mexic, unde există o altfel de educaţie şi pregătire pentru fenomene precum seismele de mare magnitudine. "Până la urmă, cea mai bună soluţie împotriva cutremurelor este consolidarea clădirilor cu risc seismic, nu un sistem de atenţionare sau alarmare", a conchis domnul Radulian.

Edilul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat în 2010 că, în cazul unui cutremur de 7 grade în Bucureşti, ar putea muri aproximativ 500.000 de oameni.

La nivelul Capitalei, există doar 39 de imobile consolidate din categoria celor expertizate cu risc seismic, potrivit datelor disponibile pe site-ul Primăriei Bucureşti. Totodată, în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public sunt cuprinse un număr de 189 de clădiri, cele mai multe fiind în sectorul 1 (61), sectorul 2 (41) şi sectorul 3 (59). În celelalte clase de risc seismic (II-IV) sunt încadrate 573 de imobile, conform sursei citate.

Alte 1614 de clădiri sunt menţionate la categoria "Urgenţe", deoarece nu au fost încadrate de Primăria Bucureşti în clasa de risc seismic corespunzătoare.