Ţara noastră nu a înregistrat, în acest an, un progres real în îndeplinirea criteriilor politice de aderare la Uniunea Europeană, susţin specialiştii Fundaţiei pentru o Societate Deschisă (FSD), ai Centrului de Resurse Juridice (CRJ), ai Institutului pentru Politici Publice (IPP) şi ai Centrului pentru Parteneriat şi Egalitate (CPE). Cele patru organizaţii nonguvernamentale au realizat un raport pe care l-au înaintat Comisiei Europene, raport care reflectă situaţia în care se află România, din punct de vedere al procesului politic, al sistemului justiţiei, al combaterii corupţiei şi al respectării drepturilor omului şi minorităţilor.
Potrivit documentului, în ţara noastră "domneşte o democraţie de faţadă, în care legile sînt contrazise constant de practică, principiile fundamentale sînt încălcate fără consecinţe, iar voinţa politică de schimbare este absentă".
Un alt motiv de îngrijorare a celor patru ONG-uri se referă la libertatea presei. Raportul relevă că aceasta este ameninţată prin diverse metode. Manipularea presei porneşte de la interpretările abuzive ale legii, precum decizia de a interzice publicarea materialelor legate de campania electorală şi ajunge pînă la acapararea economică a instituţiilor media şi agresarea fizică a jurnaliştilor care nu se lasă intimidaţi. În pofida avertismentelor lansate anul trecut de UE, spun membrii organizaţiilor citate, putem întîlni, încă, multe situaţii de dependenţă financiară a presei de Guvern, în special în cazul televiziunilor private.
Întrucît raportul a fost deja trimis la Bruxelles, Renate Weber preconizează că autorităţile statului vor cataloga acest gest drept un act de trădare.
• Succesele PNA sînt subţiri
Raportul ONG-urilor consideră că activitatea Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA) nu este eficientă. "PNA a avut în vedere, şi în anchetă, cazurile legate de corupţia mică, neglijînd demnitarii locali sau de la centru", afirmă Renate Weber, făcînd referire la lipsa de succese a instituţiei. Domnia sa precizează că absenţa performanţei a întreţinut controversele legate de necesitatea înfiinţării PNA, independenţa şi locul său în ierarhia Ministerului Public, precum şi deciziile pe care le-a luat. Preşedintele IPP susţine că "PNA poate fi contabilizat ca o nereuşită", mai ales că i-au fost create toate condiţiile de desfăşurare a activităţii într-un mod eficient. Instituţia a beneficiat de o lege proprie de administrare şi buget separat, iar angajaţii au participat la numeroase programe de pregătire. Mai mult, deşi presa a dezvăluit în ultimul an foarte multe cazuri de deturnări ale unor fonduri publice, învinuiţii au fost "ocoliţi" de autorităţi.