Raport Ember: Producţie record de energie verde în ţara noastră

Jumătate din energia electrică produsă de ţara noastră în primul semestru din 2023 provine din capacităţile eoliene şi fotovoltaice, arată raportul întocmit de organizaţia neguvernamentală Ember, care este un think tank britanic în domeniul protecţiei mediului şi militează pentru reducerea utilizării cărbunelui.

"În urma creşterii în ultimii ani a obiectivelor privind sursele regenerabile, atât UE, cât şi fiecare stat membru înregistrează noi recorduri. Eolianul şi solarul au reprezentat peste 30% din producţia de energie electrică în UE, în luna mai şi iulie. Creşterea energiei solare a continuat în prima jumătate a anului, cu producţia în creştere cu 13% faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Producţia de energie eoliană a crescut cu 5%, în timp ce cantitatea de energie produsă de hidrocentrale a revenit la niveluri medii (+11%), iar producţia de energie nucleară a scăzut cu 4%, dar se aşteaptă o redresare până la finalul anului. Din ianuarie până în iunie, 17 ţări au generat cote record de energie din surse regenerabile, Grecia şi România depăşind pentru prima dată 50%, iar Danemarca şi Portugalia, depăşind 75%", se arată în raportul citat.

Menţionarea în raport a ţării noastre printre performerele europene în materie de producţie a energiei verzi a fost salutată de Virgil Popescu, fost ministru al Energiei în guvernele Orban, Cîţu şi Ciucă.

"Măsurile pe care le-am luat ca ministru al Energiei de diversificare a surselor de energie curată în mixul energetic naţional s-au dovedit eficiente! În primele 6 luni ale acestui an, în ţara noastră energia regenerabilă a reprezentat mai mult de 50% din producţia totală de electricitate! Voi susţine în continuare măsurile prin care creştem unităţile de producţie a energiei verzi", a afirmat într-o postare, pe pagina oficială de Facebook, Virgil Popescu.

Documentul citat mai arată că în primul semestru al anului curent, a fost consemnată cea mai scăzută producţie de energie pe bază de fosile. Eolianul şi solarul şi-au continuat creşterea, producţia solară crescând cu 13% şi eoliană cu 5%. Hidro şi nuclearul şi-au revenit de la minimele istorice din 2022, dar perspectiva lor pe termen lung este incertă. Scăderea producţiei de cărbune a fost determinată în principal de o scădere semnificativă a cererii de energie electrică, pe fondul preţurilor persistente ridicate la gaze şi energie, o reducere a producţiei industriale şi măsuri de urgenţă în timpul iernii. Practic generarea de combustibili fosili s-a prăbuşit cu 17%. În primul semestru, combustibilii fosili au generat 410 TWh în UE, reprezentând o cerere de doar 33%. Acest colaps are la bază scăderea cu 23% a producţiei de cărbune, şi cu 13% a celei de gaze naturale. În luna mai, cărbunele a stabilit un record, generând mai puţin de 10% din producţia de energie electrică a UE pentru prima dată.

Raportul mai consemnează faptul că în primele şase luni cererea de energie electrică a scăzut cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe fondul preţurilor ridicate la energie şi a măsurilor de urgenţă, cererea de energie electrică a scăzut substanţial până la un minim record de 1261 TWh, chiar sub nivelul scăzut al pandemiei din 2020 de 1271 TWh şi cel mai scăzut din 2008 pentru statele membre actuale. Această scădere a fost responsabilă pentru cea mai mare parte a scăderii producţiei de fosile în UE.