Standardele deloc ambiţioase pentru limitarea poluării rezultate din arderea cărbunelui pe care le propune Uniunea Europeană spre adoptare ar putea provoca 71.000 de decese pe întreg cuprinsul Europei, în intervalul 2020 - 2029, se arată în raportul "Health and economic implications of alternative emission limits for coal-fired power plants in the EU" publicat de Greenpeace şi Biroul European de Mediu.
Potrivit raportului, acestea pot fi evitate prin adoptarea unor standarde corespunzătoare celor mai performante tehnologii disponibile. O presiune suplimentară, în cazul unor standarde slabe, este asociată costurilor de sănătate şi pierderii a peste 23 de milioane de zile de muncă, elemente estimate la peste 52 de miliarde de euro în intervalul 2020-2029.
Tara Connolly, consultant pentru politici energetice al Greenpeace EU, declară: "Costul uman, de mediu şi economic care ar apărea în urma cedării către industria de cărbune este uriaş. Copiii vor plăti cel mai scump preţ, cu sute de mii de cazuri de astm care ar putea fi evitate, cancer pulmonar şi boli de inimă. Politicienii care refuză să ia drept reper cea mai performantă tehnologie existentă, ce poate reduce în mod real poluarea generată de cărbune, nu au nici o scuză. Cărbunele provoacă daune iremediabile şi este timpul ca UE să stabilească o cale prin care să îl elimine treptat".
Studiul a folosit date oficiale ale UE pentru a profila impacturile asupra sănătăţii a limitelor de emisii propuse de UE, pe care le-a comparat cu impacturile limitelor bazate pe cele mai bune tehnologii disponibile. Numărul deceselor, cazurilor de boală şi costurile reprezintă diferenţa dintre cele două standarde. Studiul prezintă implicaţiile de sănătate şi economice ale alternativelor pentru limitele de emisii la nivelul celor 290 de termocentrale mari, pe cărbune, din UE.
Din studiu reiese că, dacă s-ar impune limite pentru emisii prin implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT), ar rezulta beneficii substnaţiale pentru societate, în valoare de 6,36 miliarde de euro anual.
Pentru România, de exemplu, propunerea actuală a BREF ar presupune pagube anuale de 247 milioane de euro. În schimb, sub scenariul BAT, pagubele anuale ar însuma 51 milioane de euro, practic o "economie" de 190 milioane de euro anual, pagube economice şi costuri de sănătate care, la acest moment, încă pot fi evitate.
"Este vorba de bani mulţi. UE trebuie să decidă dacă industria va investi în mod real pentru reducerea poluării sau dacă populaţia va suporta această lipsă de acţiune, sub forma costurilor de sănătate, în cuantum mult mai mare." adaugă Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace România.
În această perioadă, UE îşi actualizează standardele de poluare pentru instalaţii industriale (BREF), valabile în intervalul 2020 - 2029. Vor fi stabilite noi valori maxime admise pentru emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot, pulberi în suspensie şi mercur. Miza acestui proces este starea generală de sănătate a populaţiei pentru următoarele decenii, însă marii poluatori insistă pentru adoptarea unor standarde lejere, astfel încât să poată evita investiţiile costisitoare în echipamente performante. Poluatorii pun astfel profitul companiei înaintea sănătăţii populaţiei, cu ajutorul forurilor europene. Stabilirea acestor limite de poluare ar trebui să se bazeze pe cele mai bune tehnologii disponibile, însă propunerea actuală a UE este chiar mai slabă decât standardele similare din China şi Statele Unite, transmite Greenpeac.
În perioada 1-9 iunie, un grup de experţi din statele UE se va întâlni pentru a finaliza propunerea privind noile standarde. Reprezentanţii industriei energetice poluante şi-au asigurat locuri în cadrul delegaţiilor naţionale ce compun grupul de experţi, ceea ce le permite să joace un rol important în stabilirea noilor standarde. Se aşteaptă ca, până la finalul acestui an, Comisia Europeană şi statele membre să voteze asupra propunerii grupului de experţi, în vederea adoptării acesteia.