RAPORTUL CURŢII DE CONTURI PENTRU ANUL 2017: Continuă prejudicierea bugetului public

Curtea de Conturi a Româ­niei a publicat, ieri, raportul privind finanţele publice pentru anul 2017. Verificările au fost efectuate de inspectorii instituţiei în cursul anului trecut şi au vizat toate cheltuielile efectuate din bani publici pentru anul 2017.

În urma controalelor efectuate, angajaţii Curţii de Conturi au constatat prejudicii în valoare de 348,31 milioane de lei (75,12 milioane euro), au întocmit 2289 rapoarte de audit, 1513 procese verbale de constatare, 2389 de note de constatare, 83 procese verbale de contravenţie, au dat 1572 de decizii şi 112 încheieri şi au întocmit 64 de scrisori cu recomandări.

Din valoarea totală a prejudiciilor constatate, 52,5% au fost stabilite în sarcina bugetelor locale, 29,79% la bugetul de stat, 13,66% la bugetele agenţilor economici cu capital de stat, 3,16% în sarcina altor bugete, iar res­tul, de 0,89%, reprezintă prejudicii la veniturile proprii ale instituţiilor publice.

Conform raportului, prejudicierea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale a fost cauzată de stabilierea eronată a drepturilor salariale, angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare fără respectarea prevederilor legale, efectuarea de plăţi pentru lucrări neexecutate, efectuarea de cheltuieli cu bunuri şi servicii fără contrapestaţie (bunuri, lucrări şi servicii nerecepţionate în cantitatea facturată şi plătită), efectuarea de cheltuieli pentru activităţi care nu au legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de înfiinţare, nerespectarea contractelor de achiziţie publică şi majorarea sau supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli.

În privinţa bugetului de stat pentru anul 2017, prejudiciul a fost cauzat de ineficienţa utilizării resurselor umane, materiale şi financiare, angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor fără respectarea prevederilor legale şi nerespectarea condiţiilor legale de acordare a ajutorului social.

În urma verificărilor efectuate, inspectorii Curţii de Conturi au formulat, în cursul anului 2018, 34 de sesizări penale, dintre care doar una a primit soluţie de clasare, restul fiind în curs de cercetare la organele judiciare.

Totodată, Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraudă - DLAF în vederea continuării investigaţiilor pentru trei cazuri, în care au fost detectate indicii de fraudă. Primul dintre ele priveşte un proiect finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, unde au fost constatate suspiciuni de fraudă privind neîndeplinirea unui criteriu de calificare pentru ofertantul declarat câştigător al unui contract de asistenţă juridică. Al doilea caz se referă la un proiect de cercetare finanţat prin Programului Operaţional Competitivitate, unde s-au identificat indicii de fraudă privind manipularea intenţionată a declaraţiilor financiare. Ultimul caz semnalat de Curtea de Conturi celor de la Antifraudă este legat de un proiect privind înfiinţarea unei ferme de subzistenţă, finanţat prin FEADR, proiect în care au fost folosite, pentru decontarea finanţării, documente justificative false.

• ANAF, cheltuieli inutile cu închirierea unor sedii

În raportul Curţii de Conturi se arată că la Agenţia Naţională de Adminis­trare Fiscală (ANAF) nu a fost efectuată inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute, fapt pentru care în situaţiile financiare ale instituţiei publice la data de 31.12.2017 - aparat propriu - au fost prezentate elemente patrimoniale neconfirmate prin inventariere.

Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute de ANAF - aparat propriu, prevăzută a fi realizată în perioada 23.08.2017-30.11.2017, a fost finalizată în data de 22.06.2018. În urma inventarierii s-au constatat lipsuri în sumă de 11,5 milioane de lei.

Totodată, inspectorii Curţii de Conturi au constatat că la ANAF nu au fost respectate principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului. Inspectorii au stabilit că, în timp ce Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti închiriază spaţii pentru desfăşurarea activităţii de la firme private, ANAF a lăsat nefolosite, din anul 2015 şi până în prezent, unele imobile pe care le are în adminis­trare (situate în Bucureşti, str. Mărăşti, respectiv str. Londra). Astfel, deşi ANAF a aprobat, încă din anul 2015, realizarea unor lucrări de reabilitare a acestor imobile aflate în administrarea DGRFP Bucureşti, iar pentru desfăşurarea activităţii personalului a fost închiriat un imobil proprietate privată, la mai mult de trei ani de la încheierea contractului de închiriere, lucrările de consolidare şi amenajare nu au fost începute, neavând loc nici măcar licitaţia pentru desemnarea societăţii care să efectueze lucrările.

Consecinţa economică constă în creşterea cheltuielilor cu chiriile, în condiţiile în care imobile aflate în administrarea sau proprietatea ANAF şi DGRFP Bucureşti stau nefolosite, fiind supuse degradării.

Inspectorii Curţii de Conturi au mai constatat că în anul 2017, ANAF a plătit suma de 250.000 lei, reprezentând contravaloarea unui ghid de îmbunătăţire a colectării creanţelor bugetare. Deşi ghidul a fost tipărit în 2015 şi ANAF a fost obligată de instanţă să preia toate exemplarele, inspectorii Curţii de Conturi au constatat că toate exemplarele se aflau depozitate în sediul ANAF, nefiind livrate, deşi s-a plătit o sumă consistentă pentru acestea.

• MApN, plăţi pentru bunuri nerecepţionate

Conform raportului întocmit de Curtea de Conturi, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a efectuat achiziţii directe de bunuri şi servicii fără utilizarea Sistemului electronic al achiziţiilor publice (SEAP) şi fără întocmirea unei note justificative în acest sens. Inspectorii susţin că angajaţii MApN au aplicat eronat prevederile OUG nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, pentru achiziţia de bunuri, servicii şi lucrări care nu au caracter militar sau sensibil.

De asemenea, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale au fost realizate unele expertize tehnice şi studii de fezabilitate care nu au fost valorificate integral. Curtea de Conturi a mai constatat şi existenţa unor facturi neachitate în sumă de 1,9 milioane de euro, ca urmare a stopării finanţării de către partea americană a Programului de susţinere a naţiunii-gazdă (HNP) în România.

Astfel, în anul 2017, pentru Programul de susţinere a naţiunii-gazdă (HNP) în România a fost dat Acordul US Navy host Nation Program de a sus­ţine implementarea proiectului şi a fost alocată suma de 3,6 milioane de euro, din care au fost utilizaţi 1,9 milioane de euro. Până în decembrie 2017, toate facturile transmise părţii americane au fost achitate, însă, începând cu luna ianuarie 2018, plata facturilor a fost suspendată de partenerul american.

La data auditului efectuat de angajaţii Curţii de Conturi existau facturi în sumă de 1,9 milioane de euro neachitate, din care suma de 1,3 milioane de euro trebuia achitată către un operator economic, care a acţionat în instanţă Ministerul Apărării Naţionale la Tribunalul Dolj.

Nereguli au fost constatate de Curtea de Conturi şi la Departamentul pentru Armamente din cadrul MApN - UM 02550. Conform raportului, în contabilitatea acestui departament nu au fost evidenţiate diferenţele în minus rezultate cu ocazia întocmirii Proceselor-verbale de recepţie a bunurilor/serviciilor livrate/prestate de partenerii externi, în baza contractelor aflate în derulare, existând produse nelivrate sau produse pentru care nu au fost întocmite documente de rectificare, în sumă de 480.000 de dolari. CN Romtehnica SA, în calitate de reprezentant al MApN pentru derularea contractelor destinate realizării programului "Avion multirol al Forţelor Aeriene", a efectuat importul definitiv al produselor livrate de Guvernul SUA în baza contractului interguvernamental LOA RO-DQAH, în baza documentelor puse la dispoziţie de partenerul extern. După finalizarea importului, în conformitate cu procedurile interne ale MApN, între CN Romtehnica SA şi beneficiarul final al produselor s-a efectuat activitatea de predare-primire a produselor puse în circulaţie, precum şi activitatea de recepţie, fiind numită o comisie de recepţie în acest sens. Deşi au fost identificate cazuri în care comisia, conform proceselor-verbale de recepţie, a constatat bunuri lipsă faţă de valorile înscrise în declaraţiile vamale de import (DVI), înregistrările în contabilitate s-au efectuat fără a se ţine cont de valorile recepţionate, ci în funcţie de cele înscrise în DVI (în baza cărora CN Romtehnica SA a emis factura de comision către DPA).

• Dezastrul de la CFR Marfă

În raportul Curţii de Conturi este menţionată şi situaţia gravă cu care se confruntă două dintre cele trei companii naţionale din domeniul feroviar. Capitolul cel mai consistent din raport este dedicat companiei CFR Marfă şi în document există referiri la vagoane subevaluate, la lucrări subevaluate, la diminuarea valorii unor active din cauza unor acţiuni ilegale, la pierderea unor contracte şi la nerespectarea restricţiilor bugetare.

Conform inspectorilor Curţii de Conturi, în cursul anului 2017, cheltuielile totale realizate la CFR Marfă s-au situat peste nivelul aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli (BVC) şi sub gradul de realizare a veniturilor. Astfel, în anul 2017 a fost depăşită limita maximă a cheltuielilor de natură salarială aprobate prin BVC cu suma de 4,5 milioane de lei.

Curtea de Conturi a mai stabilit că managerii CFR Marfă nu au realizat indicatorul "Rezultat brut". Astfel, la nivelul anului 2017, CFR Marfă a înregistrat o pierdere de 157,3 milioane de lei, în condiţiile în care conducerea stabilise realizarea unui profit de 290.000 de lei. Totodată, nivelul plăţilor restante s-a situat peste nivelul prevederilor bugetare aprobate, fiind depăşit cu 161% (516, 5 milioane lei). În raport se menţionează că, în urma verificării situaţiei datoriilor CFR Marfă către furnizori la data de 31.12.2017, inspectorii Curţii de Conturi au identificat un sold de plată către CN CFR SA (CFR Infrastructură) reprezentând 92% din totalul datoriilor către furnizori, respectiv suma de 793,4 milioane de lei, sold care includea debite din datorii comerciale şi penalităţi pentru plata cu întârziere sau neplata prestaţiilor, sume care au fost recunoscute de CFR Marfă SA prin extrase de confirmare solduri la data de 31.03.2016 şi la data de 31.07.2017.

Din analiza situaţiei plăţilor efectuate de CFR Marfă în contul CNCFR SA pentru anul 2017, respectiv suma de 78.350 mii de lei, rezultă faptul că au fost stinse cu prioritate penalităţile, acestea reprezentând 55% din totalul plăţilor. În raportul Curţii de Conturi se arată că, dacă aceste sume ar fi fost utilizate pentru plata debitului restant, reprezentând datorii comerciale, aflat în sold la 31.12.2017, cu o vechime între 1 şi 3 ani (valoare debit 351.202 mii lei), s-ar fi putut crea o economie anuală în bugetul CFR Marfă SA, până la lichidarea debitului, în sumă de 7,8 milioane lei. La nivelul acestei sume restante, raportat la valoarea plăţilor efectuate în perioada 2016 până la data misiunii, debitul ar putea fi stins în cel puţin trei ani, dacă toate resursele financiare ar avea ca destinaţie achitarea debitelor, iar penalităţile ar fi amânate la plată.