RAPORTUL CURŢII DE CONTURI PENTRU ANUL 2017 PRIVIND FINANŢELE LOCALE: Municipiul Bucureşti, campionul fraudării banilor publici

La elaborarea bugetului de stat pentru anul 2019, un punct fierbinte al dezbaterii publice l-au constituit alocaţiile pentru bugetele administraţiilor publice locale - primăriile municipiilor, oraşelor, comunelor şi consiliile judeţene din ţara noastră.

Asociaţia Municipiilor din Româ­nia a fost cel mai puternic contestatar al modului în care a fost alcătuit bugetul de stat, iar cel mai vehement dintre edili a fost preşedintele AMR, Robert Negoiţă, care este primarul Sectorului 3 al Capitalei.

Acelaşi sector este fruntaş în municipiul Bucureşti cu privire la prejudiciile înregistrate la bugetul public, conform raportului Curţii de Conturi privind finanţele publice locale pentru anul 2017. Astfel, în urma verificărilor efectuate de către inspectorii Curţii de Conturi la o parte dintre enitităţile publice care se află în subordinea Primăriei Sectorului 3, a fost constatată prejudicierea cu 2 milioane lei a bugetului public local, valoare ce reprezintă aproape 30% din prejudiciul total constatat la cele 119 entităţi controlate la nivelul municipiului Bucureşti.

Conform raportului Curţii de Conturi, primarul Robert Negoiţă a dispus plata a 810.000 lei pentru lucrări neefectuate de salubrizare şi întreţinere spaţii verzi, la care se adaugă plata nelegală a 1,19 milioane lei pentru materiale şi manoperă neefectuată la realizarea unei structuri de beton armat de diverse culori.

În municipiul Bucureşti, sunt 564 de enittăţi publice a căror verificare financiară intră în competenţa Curţii de Conturi. Dintre acestea, anul trecut au fost verificat,e pentru exerciţiul financiar 2017, 119 entităţi, printre care s-au numărat Primăria Generală a Capitalei şi primăriile celor şase sectoare ale municipiului Bucureşti.

Inspectorii Curţii de Conturi au constatat că, în comparaţie cu anii precedenţi, nivelul prejudicierii bugetului public a scăzut în municipiul Bucureşti. Astfel, dacă în anul 2015 prejudiciile constatate depăşeau 292 milioane lei, în anul 2016 acestea contabilizau 20,5 milioane lei, iar în 2017 doar 6,7 milioane lei ceea ce reprezintă o scădere cu 66,9% a activităţilor nelegale derulate în finanţele administraţiei publice locale din Capitală. Trebuie menţionat că din prejudiciul total, 5,2 milioane lei(77,6%) au fost recuperaţi operativ, până la data întocmirii şi publicării raportului Curţii de Conturi.

Cu toate acestea, municipiul Bucureşti rămâne pe primul loc între localităţile ţării cu privire la fraudarea banilor publici, aşa cum reiese din raportul Curţii de Conturi, comparativ cu alte oraşe mari, cum ar fi Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, unde prejudiciile constatate sunt minime, iar neregulile privesc în general modul în care municipalităţile pun în valoare patrimoniul pe care îl au în administrare. Mai ales că prejudiciul constatat la nivelul municipiului Bucureşti pentru 2015, de pes­te 292 milioane lei, nu a fost încă recuperat în totalitate.

Dacă valoarea prejudiciilor a scăzut la nivelul municipiului Bucureşti, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre neregulile financiar-contabile ce rămân la o valoare destul de ridicată, de aproape 1,3 miliarde lei.

În privinţa prejudiciilor constatate, în afara celui de 2 milioane lei de la nivelul Sectorului 3, inspectorii Curţii de Conturi au stabilit că bugetul Sectorului 1 a fost prejudiciat cu 267.000 lei, cel al Sectorului 2 cu 253.000 lei, al Sectorului 4 (primar Daniel Băluţă) cu 928.000 lei, al Sectorului 5 cu 178.000 lei şi al Sectorului 6 (primar Gabriel Mutu -noul preşedinte al PSD Bucureşti) cu 618.000 lei.

În raport se menţionează că prejudiciile respective au fost cauzate de plăţi nejustificate pentru lucrări neexecutate şi/sau servicii neprestate către sectoa­rele respective. Dacă la Sectorul 1 este vorba despre servicii de arhivă, la Sectorul 2 este vorba despre salubrizare. La Sectorul 3 au fost plătite servicii de salubrizare neefectuate şi întreţineri nerealizate de spaţii verzi, iar la Sectorul 4 aproape tot prejudiciul a fost cauzat de plata unor lucrări neefectuate la reparaţia şi modernizarea străzilor, precum şi la reabilitarea termică a clădirilor.

Tot în Sectorul 4 condus de primarul social-democrat Daniel Băluţă, Direcţia Pieţelor a plătit 459.000 lei, în anul 2017, pentru lucrări neefectuate la Complexul Agroalimentar din Piaţa Progresul. Suma plătită reprezintă contravaloarea unui al doilea strat de hidroizolaţie la terasă, strat care nu a mai fost turnat, dar a fost plătit de Direcţia Pieţelor Sectorului 4.

• 255 tone de fier vechi dispărute de pe şantierul patinoarului Mihai Flamaropol

În raportul Curţii de Conturi pentru anul 2017 sunt menţionate şi neregulile găsite la nivelul Primăriei Generale a Capitalei şi la serviciile din subordinea acesteia. Astfel, inspectorii Curţii de Conturi au constatat că angajaţii Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti(PMGB) nu au recepţionat, nu au înregistrat în contabilitate şi nu au valorificat cantitatea de 255 tone deşeuri fier rezultată din demolarea patinoarului Mihai Flamaropol. Prejudiciul stabilit pentru nevalorificarea acestei cantităţi se ridică la 121.000 lei.

În raport se mai arată că PMGB a majorat nejustificat, cu 3,4 milioane lei, contractul privind realizarea reţelelor publice de alimentare cu apă, canalizare, iluminat public şi drumurilor aferente ansamblului de locuinţe Henri Coandă situat în Sectorul 1 al Capitalei.

Angajaţii Curţii de Conturi mai arată că Primăria Capitalei trebuie să achite 29,7 milioane lei cu titlu de des­păgubiri, daune, penalităţi de întârziere, cheltuieli de judecată şi cheltuieli de executare, către mai multe persoane care au obţinut sentinţe definitive şi irevocabile. Inspectorii de conturi sus­ţin că este necesară o cercetare disciplinară pentru a fi trase la răspundere persoanele din vina cărora s-a ajuns la plata acestei sume.

La SC Ciclop SA, societate ce aparţine PMGB, Municipalitatea nu a stabilit cauzele lipsurilor din gestiune a unor mijloace fixe în valoare de 224.000 lei şi a unor obiecte de inventar în valoare totală de 112.000 lei. Tot­odată, aceeaşi societate a încheiat un contract de închiriere pentru un imobil deţinut, dar a omis să calculeze chiria pentru 2223 mp de teren daţi prin acelaşi contract unei alte persoane juridice. Valoarea prejudiciului stabilit de inspectorii Curţii de Conturi, ce au luat în calcul preţul chiriei de un euro pe metrul pătrat, se ridică la 137.000 lei.

O altă plată ilegală efectuată de SC Ciclop SA, firmă aparţinând PMGB, se referă la contractarea şi decontarea unor servicii de pază. Inspectorii Curţii de Conturi susţin că SC Ciclop SA a plătit 363.000 lei pentru societăţi de pază neacreditate conform legii, firme care figurează fără personal angajat şi fără ca pentru plăţile respective să fie prezentate documentele justificative obligatorii.

• 335.000 lei plătiţi pentru lucrări neefectuate la Spitalul Victor Gomoiu

Situaţia plăţilor nelegale pentru lucrări neefectuate este întâlnită în cadrul mai multor servicii şi administraţii care ţineau de Primăria Capitalei în anul 2017.

Conform Curţii de Conturi, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti a plătit 335.000 lei, nejustificat, în anul 2017, pentru lucrări de extindere a Spitalului Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu. Mai mult, conform situaţiilor, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş a făcut în acelaşi an lucrări de 568.000 de lei, care nu au fost aprobate prin lista de investiţii pentru 2017.

Totodată, la Spitalul Clinic Colţea au fost efectuate servicii medicale de spitalizare în valoare de 1,26 milioane lei, pentru 2716 pacienţi, servicii care a căror decontare a fost invalidată şi refuzată de Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

În privinţa Administraţiei Străzilor, Curtea de Conturi arată că angajaţii nu au evaluat şi nu au înregistrat şase terenuri şi o construcţie administrate de Primăria Capitalei, a căror valoare totală se ridică la 17,1 milioane lei. Aceeaşi Administraţie a Străzilor a plătit nejustificat 103.00 lei pentru lucrări de reparaţii curente neefectuate ale sistenului rutier.

Plăţi nejustificate a efectuat şi ARCUB, care a achitat de două ori transportul unor containere şi garduri, iar în anul 2017 a cheltuit, fără respectarea principiului economicităţii, 66.000 lei îm cadrul evenimentelor Zilele Bucureştiului şi Revelion 2018.

În raportul Curţii de Conturi se mai arată că Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic Bucureşti a plătit 49.000 lei, în anul 2017, către Parohia Constantin Brâncoveanu, pentru lucrări de reparaţii şi construcţii care nu au fost executate. Mai mult, aceeaşi instituţie nu a reţinut şi nu a virat, către bugetul general consolidat, 908.000 lei reprezentând impozitul pe venit, contribuţiile de asigurări sociale şi contribuţiile de asigurări sociale de sănătate aferente drepturilor de proprietate intelectuală achitate în cursul aceluiaşi an.

În cazul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), inspectorii de conturi au reţinut că aceasta a efectuat două plăţi nejustificate către SC Romprest Service SA. Prima, în cuantum de 313.000 lei, a fost achitată pentru lucrări neefectuate de întreţinere şi amenajare spaţii verzi, iar a doua, în sumă de 55.000 lei, reprezintă plata unei cote de CAS mai mare decât cea legală. Totodată, în cursul anului 2017, ALPAB a efectuat lucrări în valoare de 488.000 lei, care nu au fost aprobate prin lista de investiţii.

Prejudicii au mai fost constatate şi la SC Amenajare Edilitară şi Salubrizare SRl - 181.000 lei, la Administraţia Şcolilor Sector 6 - 149.000 lei şi la Administraţia Unităţilor de Învăţământ şi Unităţilor de Sănătate Publică Sector 1 - 410.000 lei.

Amintim că toată situaţia de mai sus a fost constatată de inspectorii Curţii de Conturi la numai 119 din cele 564 de entităţi publice existente în municipiul Bucureşti.

Va fi interesant de citit raportul pentru 2018, ce va fi dat publicităţii de Curtea de Conturi la începutul anului 2020 şi care va cuprinde şi situaţia companiilor municipale înfiinţate de primarul general Gabriela Firea şi care au fost desfiinţate în instanţă, după ce au primit în prealabil, de la bugetul Capitalei, sume uriaşe pentru des­făşurarea activităţii şi pentru realizarea unor lucrări importante de infrastructură.