Rasmussen: "Putin ar putea ataca una din ţările baltice pentru a testa NATO"

----------------

Actualizare 12:50

Vladimir Putin ar putea ataca unul din statele baltice pentru a testa solidaritatea NATO, a afirmat fostul secretar general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, citat astăzi de ziarul britanic The Daily Telegraph.

"El vrea să meargă dincolo de Ucraina. Putin vrea să redea Rusiei poziţia sa de mare putere. Există o mare probabilitate ca el să intervină în (regiunea) Baltica pentru a testa articolul 5 al NATO", a declarat Rasmussen pentru cotidianul amintit.

Articolul 5 din Tratatul Alianţei Nord-Atlantice stipulează că un atac armat împotriva uneia din ţările membre "va fi considerat un atac îndreptat împotriva tuturor părţilor". Şi, în consecinţă, acestea vor sprijini "partea sau părţile atacate", inclusiv prin forţă dacă va fi necesar, aminteşte AFP.

"Putin ştie că el va fi învins dacă va trece linia roşie şi atacă un aliat al NATO. Dar el este un specialist al războiului hibrid", combinând diferite tipuri de operaţiuni pentru a destabiliza un stat, a mai declarat Rasmussen.

Declaraţiile sale intervin în contextul în care preşedintele francez François Hollande şi cancelarul german Angela Merkel sunt aşteptaţi vineri la Moscova, în încercarea de a-l convinge pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, să accepte un nou plan de pace pentru estul Ucrainei, unde confruntările s-au intensificat în ultima perioadă, situaţia în regiune devenind din ce în ce mai critică.

(E.D.)

---

-------------

Actualizare 12:40 Putin a semnat un decret privind convocarea rezerviştilor

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat ieri un decret privind convocarea rezerviştilor la centrele de antrenament pe anul 2015, decizie ce intervine pe fondul degradării situaţiei din estul Ucrainei şi al deciziei NATO de a-şi consolida capacităţile pe flancul său estic, relatează TASS.

Potrivit Agerpres, documentul a intrat în vigoare din momentul semnării şi a fost dat publicităţii pe portalul informaţiilor oficiale Garant.ru.

Rusia convoacă anual rezerviştii, iar problemele de organizare şi de desfăşurare a exerciţiilor de formare şi antrenament militar sunt reglementate prin dispoziţii speciale.

De data aceasta, decretul preşedintelui rus privind convocarea rezerviştilor intervine pe fondul demersurilor diplomatice intense pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei, unde situaţia s-a deteriorat semnificativ în ultimele săptămâni.

Cu doar două zile în urmă, înaintea vizitei de ieri în capitala ucraineană a preşedintelui Franţei, Francois Hollande, şi a cancelarului german Angela Merkel, şeful statului ucrainean Petro Poroşenko declarase într-un interviu pentru El Pais că nu exclude instaurarea legii marţiale în ţară, după ce Kievul a instituit recent starea de urgenţă în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk şi starea de alertă maximă pe întreg teritoriul Ucrainei.

Poroşenko a exclus posibilitatea desfăşurării unei forţe de menţinere a păcii în estul Ucrainei, fie ea rusă sau internaţională.

"Nu avem nevoie de forţe de ocupaţie şi nu există niciun motiv pentru desfăşurarea unei forţe de menţinere a păcii. Ucraina poate şi singură să-şi controleze graniţa", a afirmat tranşant preşedintele ucrainean.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, a declarat anterior că problema trimiterii unei forţe de pace în estul Ucrainei va fi abordată la reuniunea dintre Vladimir Putin, Angela Merkel şi Francois Hollande, care va avea loc în această după-amiază la Moscova.

------------

Actualizare 12:00 Aleksandr Grushko: Rusia va oferi un răspuns "adecvat" la înfiinţarea centrelor NATO

Recenta decizie a NATO de a înfiinţa centre de comandă suplimentare în şase ţări diferite va conduce inevitabil la schimbări "adecvate" în planurile militare ale Rusiei, a declarat astăzi emisarul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Grushko.

"Deschiderea unor centre militare suplimentare la graniţele noastre nu este altceva decât o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei", a declarat Grushko, adăugând că răspunsul Moscovei va fi unul "adecvat", scrie "Sputnik", în pagina electronică.

Potrivit emisarului rus, "schimbările serioase din cadrul situaţiei politico-militare" de-a lungul frontierei ruseşti vor conduce "în mod natural" la schimbări în planurile militare ale Rusiei, menite să garanteze securitatea ţării.

Decizia "creează un risc mare pentru Rusia", în primul rând în Ţările Baltice, care ar putea deveni o regiune de "confruntare militară", a subliniat Gruşko.

El a adăugat că înfiinţarea unui centru de antrenament comun în Georgia, anunţată joi de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, va contribui, de asemenea, la intensificarea tensiunilor geopolitice şi la deterioriarea securităţii regionale.

"Centrul de antrenament din Georgia reprezintă un pas pe care nu îl putem vedea decât ca pe o provocare. Nu era necesar ca NATO să creeze un astfel de centru", a declarat Gruşko, subliniind că ţările din regiunea Mării Negre sunt capabile să îşi garanteze singure securitatea.

Totodată, Gruşko a subliniat că, dacă NATO decide să ofere ajutor letal Kievului, care continuă să lupte împotriva separatiştilor din sud-estul ţării, rezultatele vor fi "imprevizibile".

"NATO ne spune că nu furnizează nimic, că nu sunt furnizate arme letale (Ucrainei). Conducerea NATO trage o linie între ceea ce oferă alianţa şi declară că NATO nu are arme, tot armamentul este naţional, nu există sisteme NATO ca atare. Totuşi, din perspectiva situaţiei pe teren nu este nicio diferenţă dacă armele sunt furnizate de NATO sau, separat, de statele membre NATO. În oricare dintre cazuri, presupunem că aceste livrări sunt inacceptabil, ele agravează în mod semnificativ situaţia (în Ucraina) şi pot avea cele mai periculoase şi impredictibile consecinţe", a comentat Aleksandr Grushko.

(Elena Deacu)

---

Actualizare 11:35 Luptele împotriva rebelilor proruşi costă Ucraina între 5 şi 7 milioane euro/zi

Luptele împotriva rebelilor proruşi costă bugetul Ucrainei între cinci şi şapte milioane de euro pe zi, a dezvăluit ieri preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, potrivit The Moscow Times.

"Fiecare zi de război costă între cinci şi şapte milioane de euro bugetul de stat", a dezvăluit joi preşedintele ucrainean într-un interviu pentru Die Welt.

"Avem nevoie de asistenţă financiară pentru a depăşi aceste dificultăţi", a adăugat el.

Kievul a primit deja 4,6 miliarde dolari de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), care a promis un pachet de ajutor pe doi ani în valoare de 17 miliarde dolari.

Luând în calcul un cost constant de la începutul anului, Kievul a cheltuit deja între 175 şi 245 de milioane de euro pentru a lupta împotriva separatiştilor proruşi.

Intensitatea luptelor a fost inconsecventă de la începutul conflictului în aprilie 2014, dar un cost mediu de cinci milioane de euro pe zi ar însemna că Ucraina a cheltuit aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru conflictul militar din estul ţării.

O tentativă de încetare a focului a eşuat luna trecută, iar Poroşenko a decretat mobilizarea a 50.000 de bărbaţi pentru a susţine armata pe linia de front.

----------

Actualizare 09:10 Merkel şi Hollande se întâlnesc cu Putin pentru a discuta pacea în Ucraina

Preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel sunt aşteptaţi azi la Kremlin pentru a încerca să-l convingă pe Vladimir Putin să accepte noul plan de pace pe care l-au definit de urgenţă în contextul intensificării luptelor din estul Ucrainei, transmite AFP.

Iniţiativa de pace franco-germană, susţinută de Washington şi de Uniunea Europeană, vine după 10 luni de conflict care a făcut mai mult de 5.300 morţi.

Înainte de a zbura la Moscova, liderii UE i-au prezentat preşedintelui ucrainean Poroşenko planul, a anunţat Francois Hollande ieri, la o conferinţă de presă la Paris.

Preşedintele ucrainean a spus azi noapte, după mai multe ore de negocieri între cele trei lideri că iniţiativa lor "lasă speranţa pentru o încetare a focului" în timp ce câteva sute de persoane, majoritatea civili, au fost ucişi în atacuri cu bombă şi lupte de la începutul anului.

Poroşenko a subliniat, de asemenea, că toate părţile trebuie să respecte acordurile de pace de la Minsk, din septembrie.

De fapt, planul de pace este mai degrabă un plan de "contra-ofertă" a celui propus de Putin care a prezentat cu câteva zile în urmă, potrivit mai multor surse, mai multe idei Angelei Merkel şi lui Francois Hollande.

Această "nouă propunere privind soluţionarea conflictului" garantează "integritatea teritorială a Ucrainei", a asigurat şeful statului francez, prevenind totodată Rusia că timpul trece şi că "opţiunea diplomaţiei nu poate fi extinsă la infinit".

---------

John McCain, preşedintele Comisiei pentru Forţele armate din Senatul Statelor Unite, a afirmat ieri că ia în calcul să elaboreze un proiect de lege care să solicite livrări de arme către Ucraina dacă Preşedintele Barack Obama nu va acţiona în acest sens, transmite Reuters.

"Ne gândim la un proiect de lege" pentru livrări de arme către Ucraina, a spus influentul senator american în cadrul unei conferinţe de presă.

Anterior, McCain a susţinut pe deplin ideea livrării de arme către Ucraina, subliniind că renunţarea la această iniţiativă ar fi "un semn evident de slăbiciune".

Ieri, Casă Albă a anunţat că Statele Unite nu au luat deocamdată nicio decizie privind furnizarea de armament letal Administraţiei prooccidentale de la Kiev, confruntată cu un conflict separatist în estul Ucrainei.

"Deocamdată, nu a fost luată nicio decizie privind oferirea de armament Ucrainei", a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe, citat de CNN.

Şeful statului ucrainean, Petro Poroşenko, a cerut Statelor Unite armament, iar secretarul de Stat american, John Kerry, a precizat ieri, la Kiev, că "preşedintele (Barack Obama - n.r.) analizează toate opţiunile în funcţie de stadiul la care ne aflăm".

Germania, Olanda, Marea Britanie şi Danemarca au semnalat că se opun înarmării Ucrainei, de teama amplificării conflictului separatist din estul acestei ţări.

Miniştrii europeni ai Apărării au decis ieri că sunt împotriva trimiterii de arme armatei ucrainene, considerând că există riscul unei posibile diviziuni transatlantice dacă Washingtonul decide să-i furnizeze armament.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko le-a cerut statelor membre NATO să trimită arme ţării sale.

Mai mulţi miniştri ai apărării europeni care au participat la o reuniune a NATO la Bruxelles şi-au exprimat opoziţia faţă de trimiterea de arme în Ucraina, temându-se că această decizie ar putea alimenta conflictul.

"Mai multe arme în această regiune nu ne va duce mai aproape de o soluţie şi nu va pune capăt suferinţei populaţiei", a declarat presei ministrul german al apărării Ursula von der Leyen.

"Trebuie să punem presiune pe separatişti şi pe Rusia prin mijloace economice şi politice pentru a găsi o soluţie la masa discuţiilor şi nu pe câmpul de luptă, pentru că a încuraja o escaladare a conflictului nu este o soluţie bună", a adăugat oficialul.

Iar ministrul olandez al Apărării Jeanine Hennis-Plasschaert a declarat că majoritatea aliaţilor şi "în special Olanda, va insista pe sprijinul non-letal pentru Ucraina. Dialogul politic este singură modalitate de ieşi din criză", a explicat oficialul.

"Trebuie să reducem temperatura crizei, nu să o creştem", a spus şi ministrul italian al Apărării, Roberta Pinotti.