Răspunsuri ale instituţiilor pieţei la solicitarea BURSA să ia poziţie faţă de manipularea de la SIF Banat Crişana

Ziariştii BURSA au cerut instituţiilor pieţei să-şi facă publice poziţiile adoptate în cazul manipulării de la SIF Banat Crişana, dezvăluită într-o serie de articole publicate de noi în ultimele unsprezece zile, astfel că au adresat două întrebări Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Asociaţiei Brokerilor (AB) şi celor cinci SIF-uri, deşi subiectul priveşte direct şi alte instituţii ale statului, dar şi pe investitorii înşişi.

Cele două întrebări sunt următoarele:

"1. Cui revine, în opinia dumneavoastră, responsabilitatea pentru faptul că Valoarea Activului Net al SIF Banat-Crişana a fost raportată cu peste un miliard de lei faţă de valoarea justă, în două luni succesive?

2. Care este poziţia pe care o adoptă instituţia dumneavoastră faţă de manipularea despre care vorbeşte Ziarul Bursa, ce are reverberaţii în întreaga piaţă de capital?"

• Autoritatea de Supraveghere Financiară

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ne-a informat că a declanşat o investigaţie în caz, printr-un răspuns scurt, pe care îl reluăm aici:

"Având în vedere solicitarea dumneavoastră, vă informăm că Autoritatea de Supraveghere Financiară a iniţiat o investigaţie pentru a clarifica toate aspectele referitoare la această situaţie. Concluziile vor fi comunicate după încheierea acestei acţiuni, în măsura în care aceste informaţii vor putea fi făcute publice".

• Bursa de Valori Bucureşti

Reproducem mai jos felul în care Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ne-a răspuns la întrebări.

Întrebarea cu numărul 1.: Cui revine, în opinia dumneavoastră, responsabilitatea pentru faptul că Valoarea Activului Net al SIF Banat-Crişana a fost raportată cu peste un miliard de lei faţă de valoarea justă, în două luni succesive?

Răspuns BVB: Metodologia de calcul a activelor nete ale fondurilor de investiţii nu ţine de aria de competenţe şi atribuţii a BVB, astfel că nu putem răspunde întrebării dumnea­voastră.

Întrebarea cu numărul 2.: Care este poziţia pe care o adoptă instituţia dumneavoastră faţă de manipularea despre care vorbeşte Ziarul Bursa, ce are reverberaţii în întreaga piaţă de capital?

Răspuns BVB: BVB acţionează în vederea respectării Codurilor bursiere, precum şi a altor reglementări incidente, iar activitatea de monitorizare a pieţei se desfăşoară conform cadrului de reglementare aplicabil, în baza atribuţiilor, responsabilităţilor şi limitelor de competenţă care îi revin.

Referitor la acţiunile SIF Imobiliare PLC (simbol: SIFI) care au constituit obiectul articolelor publicate de ziarul dumneavoastră, aceste acţiuni prezintă un istoric de tranzacţionare marcat de un grad foarte redus de lichiditate, atribut ce este specific multor acţiuni tranzacţionate pe SMT. Având în vedere lichiditatea extrem de redusă a acestui simbol, ca de altfel a multor astfel de acţiuni listate pe SMT, BVB nu poate trage o concluzie privind factorii care au determinat această evoluţie a preţului, iar comparaţia cu o eventuală valoare justă a acţiunii nu intră în atribuţiile BVB.

Dat fiind lichiditatea redusă a acţiunilor tranzacţionate pe SMT administrat de BVB , menţionăm că BVB a avut totuşi în vedere efectuarea unor demersuri, conform ariei de competenţă, astfel încât să contribuie la îmbunătăţirea cadrului de tranzacţionare aplicabil acţiunilor respective. Un astfel de demers a fost reprezentat de actualizarea Codului SMT, astfel încât să permită aplicarea limitelor de variaţie pentru acţiunile respective în decursul unei şedinţe de tran­zacţionare şi care a fost implementat din octombrie 2019.

• Asociaţia Administratorilor de Fonduri

Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF) a răspuns în felul în care urmează.

Întrebarea cu numărul 1.: Cui revine, în opinia dumneavoastră, responsabilitatea pentru faptul că Valoarea Activului Net al SIF Banat-Crişana a fost raportată cu peste un miliard de lei faţă de valoarea justă, în două luni succesive?

Răspunsul AAF: Valoarea activului net şi valoarea justă sunt două concepte diferite.

VAN este rezultatul însumării valorilor actualizate a tuturor elementelor de activ în care fondul a investit, de la conturi curente şi depozite până la instrumente financiare tranzacţionate sau netranzacţionate din care se scad obligaţiile (cheltuielile) fondului; principiul de valoare justă apare în contextul aplicării metodologiei de evaluare a instrumentelor financiare şi de calcul VAN şi priveşte instrumente (componente) din portofoliul unui fond;

Metodologia de calcul a Activului Net, în cazul membrului AAF la care faceţi referire, din raportările publice, a fost respectată. Calculul VAN a fost efectuat conform reglementărilor ASF în vigoare - fapt certificat şi de către depozitarul fondului de fiecare dată când a fost publicat raportul de calcul VAN.

Regulamentul A.S.F. nr. 7/2020 privind autorizarea şi funcţionarea fondurilor de investiţii alternative prevede că:

Art. 45. - (1) Instrumentele financiare din portofoliul F.I.A.I.R., mai puţin certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, sunt evaluate în conformitate cu prevederile art. 113-122 din Regulamentul A.S.F. nr. 9/2014 coroborat cu art. 17 alin. (7) din Regulamentul A.S.F. nr. 10/2015.

Art. 113 [din Regulamentul A.S.F. nr. 9/2014]

Instrumentele financiare admise la tranzacţionare şi tranzacţionate în ultimele 30 de zile de tranzacţionare (zile lucrătoare) pe o piaţă reglementată sau în cadrul altor sisteme de tranzacţionare decât pieţele reglementate, dintr-un stat membru, inclusiv în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare din România, precum şi cele admise la cota oficială a unei burse sau unui sistem alternativ de tranzacţionare dintr-un stat terţ sunt evaluate astfel:

a) acţiunile şi valorile mobiliare prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 26 lit. c) din O.U.G. nr. 32/2012:

1. la preţul de închidere al secţiunii de piaţă considerată piaţă principală, aferent zilei pentru care se efectuează calculul, în cazul acţiunilor admise la tranzacţionare pe respectiva piaţă reglementată din statul membru/bursa din statul nemembru; sau

2. la preţul de referinţă aferent zilei pentru care se efectuează calculul, în cazul acţiunilor tranzacţionate în cadrul altor sisteme de tranzacţionare decât pieţele reglementate, inclusiv în cadrul altor sisteme alternative de tranzacţionare, furnizat de către operatorul respectivului sistem de tranzacţionare pentru fiecare dintre segmentele respectivului sistem;

[...]

Art. 115 - (1) Instrumentele financiare neadmise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau în cadrul altor sisteme de tranzacţionare decât pieţele reglementate, inclusiv sistemele alternative de tranzacţionare din România, dintr-un stat membru sau terţ vor fi evaluate astfel:

a) acţiunile conform uneia dintre următoarele metode:

1. valoarea contabilă pe acţiune, astfel cum rezultă din ultima situaţie financiară anuală aprobată a entităţii respective. În cazul instituţiilor de credit, valoarea contabilă pe acţiune are ca bază de calcul valoarea capitalului propriu cuprinsă în raportările lunare transmise la B.N.R.; sau

2. valoarea determinată prin aplicarea unor metode de evaluare conforme cu standardele internaţionale de evaluare (în care este utilizat principiul valorii juste), aprobate de către consiliul de administraţie/conducerea S.A.I./societăţii de investiţii care se autoadministrează;

b) instrumentele financiare cu venit fix se vor evalua conform prevederilor art. 113 lit. b) pct. 2 şi/sau 3;

c) instrumentele pieţei monetare vor fi evaluate similar prevederilor lit. b);

d) instrumentele financiare derivate vor fi evaluate utilizând tehnici consacrate pe pieţele financiare (de exemplu, raportarea la valoarea curentă a unui alt instrument financiar similar, modele de analiză a fluxului de numerar şi de evaluare a opţiunilor etc.), astfel încât să fie respectat principiul valorii juste;

e) titlurile de participare emise de O.P.C. vor fi evaluate la ultima valoare unitară a activului net calculată şi publicată.

(2) Instrumentele financiare admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, în cadrul unui sistem alternativ sau în cadrul altor sisteme decât pieţele reglementate, dintr-un stat membru, inclusiv în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare din România, precum şi cele admise la cota oficială a unei burse sau unui sistem alternativ de tranzacţionare dintr-un stat terţ, dar netranzacţionate în ultimele 30 de zile de tranzacţionare (zile lucrătoare), vor fi evaluate, începând cu a 31-a zi de netranzacţionare, astfel:

(i) acţiunile şi valorile mobiliare prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 26 lit. c) din O.U.G. nr. 32/2012, instrumentele financiare derivate şi titlurile de participare emise de O.P.C. similar evaluării prevăzute la alin. (1);

[...]

Întrebarea cu numărul 2.: Care este poziţia pe care o adoptă instituţia dumneavoastră faţă de manipularea despre care vorbeşte Ziarul Bursa, ce are reverberaţii în întreaga piaţă de capital?

Răspunsul AAF: Nu putem comenta o astfel de ipoteză întrucât considerăm că este corect să facem referire doar la situaţii certe, dovedite de entităţile în drept să le constate.

• SIF Oltenia

Reproducem mai jos răspunsurile SIF Oltenia.

Întrebarea cu numărul 1.: Cui revine, în opinia dumneavoastră, responsabilitatea pentru faptul că Valoarea Activului Net al SIF Banat-Crişana a fost raportată cu peste un miliard de lei faţă de valoarea justă, în două luni succesive?

Răspunsul SIF Oltenia: În conformitate cu legislaţia în vigoare, calculul AT, ANT şi VUAN reprezintă obligaţia conducerii societăţii raportoare a indicatorilor enumeraţi. Instituţia depozitară a activelor SIF-ului respectiv are obligaţia certificării valorii ANT şi a VUAN.

Considerăm că legislaţia primară şi secundară stabilesc atribuţii precise în acest domeniu pentru conducerea superioară a societăţii, Depozitar şi ASF.

Conducerea superioară a societăţii la momentul sesizării unei valori denaturate, distorsionate, supraevaluate a unei componente din patrimoniul societăţii avea obligaţia să informeze piaţa, Depozitarul, ASF, asupra dimensiunii reale a indicatorilor în cauză pentru a evita orice dezinformare şi manipulare a acţionarilor şi posibililor investitori şi concomitent să ia măsurile necesare pentru eliminarea acestor disfuncţionalităţi.

Fenomenul în sine trenează de circa 7 ani, din 2013 şi până în prezent, fără ca la nivelul conducerii societăţii să fie întreprinse măsuri pentru eliminarea acestei disfuncţionalităţi, care în speţă ar fi putut fi foarte uşor rezolvată prin delistarea societăţii care oricum prin free float nu îndeplinea condiţiile de listare. Efortul financiar pentru delistarea societăţii SIFI Plc era nesemnificativ, valoarea a 6-13 acţiuni SIFI Plc, oricum net inferior valorilor achitate de SIF Banat Crişana sub foma cotei lunare plătite ASF pe valoarea ANT în lunile în care calculul valorii AN s-a efectuat luând în considerare pentru SIFI valoarea pe acţiune tranzacţionată în piaţă.

La nivelul SIF Banat Crişana au fost diseminate în mod voit şi premeditat informaţii neconforme cu realitatea cu privire la AT, ANT şi VUAN cu influenţe în stabilirea preţului de tranzacţionare al acţiunii SIF Banat Crişana în piaţă.

Dezinformarea este cu atât mai gravă întrucât este generată de tranzacţionarea sporadică a unei singure acţiuni, în cele mai multe cazuri, din cele 4.499.961 câte are SIFI Plc, la preţuri lipsite de orice raţionament sau justificare economică, financiară etc. (valoare nominală 1 acţiune = 1 euro, valoarea contabilă 1 acţiune la 31.12.2019 = 45,4 lei, valoare de tranzacţionare o acţiune = 286 lei; 400 lei) şi continuă pe o perioadă de aproximativ 7 ani.

În principiu, orice tranzacţie care nu are justificare economică înregistrată pe piaţa de capital are potenţial de a da semnale false şi trebuie să fie investigată de instituţiile abilitate. Tranzacţiile în cauză cu acest emitent au condus la o denaturare masivă a VUAN.

ASF este în culpă deoarece, deşi sesizată că în piaţă este transmisă o informaţie falsă, nereală, fără justificare economică, în loc să impună măsuri care să conducă la stoparea şi eliminarea dezinformării, a amânat nejustificat luarea oricărei măsuri pentru stabilirea adevărului şi transmiterea de informaţii reale.

AAF şi BVB, deşi fără atribuţii legale în stabilirea indicatorilor raportaţi de societăţile listate, în calitate de furnizori de informaţii nu au sesizat şi nu au întreprins măsuri pentru eliminarea dezinformării actorilor din piaţă punând la dispoziţie informaţii neadevărate, cu impact în stabilirea preţului acţiunii SIF Banat Cri­şana pe piaţă în toată această perioadă.

Întrebarea cu numărul 2.: Care este poziţia pe care o adoptă instituţia dumneavoastră faţă de manipularea despre care vorbeşte Ziarul Bursa, ce are reverberaţii în întreaga piaţă de capital?

Răspunsul SIF Oltenia: Analizăm impactul pe care l-a generat acţiunea de dezinformare asupra preţului acţiunii SIF Banat Crişana şi pe cale de consecinţă eventuale influenţe ale preţului acţiunii SIF 1 asupra valorii activului net total şi unitar raportat de SIF Oltenia pentru eventuale acţiuni în instanţă.

• Asociaţia Brokerilor

Asociaţia Brokerilor (AB) nu a furnizat niciun răspuns, Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, ne-a asigurat că va formula răspunsurile şi ni le va transmite.

• SIF Moldova

Claudiu Doroş, director SIF Moldova, ne-a precizat că nu doreşte să comenteze în legătură cu administrarea altor SIF-uri.

• SIF Banat Crişana

Oficialii SIF Banat-Crişana nu au furnizat încă răspunsuri la întrebările BURSA.

• SIF Muntenia

Întrebările au fost transmise directorului general, Nicuşor Buică, însă nu ni s-a furnizat încă niciun răspuns.

• SIF Transilvania

Crinel Valer Andănuţ, preşedintele Consiliului de Supraveghere de la SIF Transilvania, ne-a transmis că nu doreşte să comenteze o situaţie ce nu priveşte societatea domniei sale.

• Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

De la Biroul de presă al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) am fost asiguraţi că solicitarea BURSA va fi inclusă în mapa doamnei procuror şef Giorgiana Hosu.

***

Zvonurile vehiculează că investigaţia declanşată de ASF ar fi fiind condusă de Claudia Cătălina Sava, directorul Direcţiei Supraveghere şi Control pentru piaţa de capital în cadrul ASF, adică exact acea persoană în a cărei sarcină cădea să deceleze manipularea de la SIF Banat Crişana şi nu a făcut-o.

Dacă zvonul se adevereşte, atunci investigaţia ASF se transformă într-o mascaradă, unde investigatorul se investighează pe sine.