Rata de dobânda pe 10 ani se menţine la 3,26%, în ciuda intensificării inflaţiei la cel mai ridicat nivel din decembrie 2019

Rata de dobândă pe 10 ani a României, barometrul pentru costul de finanţare din economia internă, s-a menţinut la finalul săptămânii trecute la 3,26% în ciuda accelerării ritmului anual al inflaţiei la 3,75% în luna mai, cel mai ridicat nivel din decembrie 2019. Costurile efective din piaţa primară au continuat însă tendinţa ascendentă, Guvernul împrumutând, joi, 600 de milioane de lei de pe piaţa internă, pe o scadenţă de 7 ani, la un cost de finanţare mediu mai mare cu 20 de puncte de bază faţă de licitaţia anterioară din luna aprilie. Potrivit unui raport BCR, Guvernul şi-a acoperit până acum circa 42% din necesarul brut de finanţare pentru acest an.

Indicele preţurilor de consum a crescut peste aşteptări în luna mai 2021, cu o rată anuală de 3,75%, după o creştere de 3,24% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,53%, după un avans de 0,45% în luna anterioară, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Estimarea dintr-un sondaj Bloomberg era de 3,57% pentru rata anuală, iar "surpriza" a venit din creşterea preţurilor volatile la alimente (în principal fructe). Preţurile alimentelor şi-au accelerat de altfel creşterea anuală până la 1,5%, de la 0,8%, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,1%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi-au accelerat creşterea anuală până la 5,7%, de la 5,2%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,3%. Preţurile serviciilor au crescut cu o rată anuală de 2,8%, după o creştere de 2,6% în luna anterioară, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,3%.

Inflaţia de bază a fost stabilă la un ritm anual de 2,8%, în linie cu aşteptările. Per total, estimările din piaţă pentru inflaţia de la finalul lui 2021 au fost împinse în sus după raportul privind inflaţia din luna mai - BCR +0,2 puncte procentuale pentru +4,5% rata anuală a inflaţiei la decembrie 2021.

"Ne aşteptăm ca BNR să treacă cu vederea creşterea indicelui preţurilor de consum, ce a fost condusă de probleme pe partea de ofertă, în condiţiile în care inflaţia este aşteptată să scadă cu 1 punct procentual în ianuarie 2022 pe măsură ce preţurile dereglementate la electricitate ies din baza statistică, în timp ce inflaţia de bază ar trebui să rămână în interiorul intervalului-ţintă al BNR pe întreg orizontul de 8 trimestre. Cifrele din iulie privind inflaţia vor fi cheia perspectivei pe termen scurt a inflaţiei în condiţiile în care este aşteptată o nouă rundă de majorări de preţuri pentru energie electrică şi gaze naturale", arată Ciprian Dascălu, economist-şef la BCR, într-un raport de analiză.

În luna aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că BNR nu vede "motive pentru reduceri suplimentare a ratei de politică monetară" şi că banca centrală este "pregătită să asigure flexibilitatea obiectivelor noastre de inflaţie, având în vedere nivelurile destul de ridicate ale datoriei". BNR este aşteptată de altfel de către piaţă să acţioneze după băncile centrale din Europa Centrală şi de Est în privinţa întăririi politicii monetare. "O creştere mai mare a inflaţiei provenită din şocuri pe partea de ofertă este probabil să fie tolerată de către banca centrală", arată Dascălu, care nu se aşteaptă la majorări de dobândă din partea BNR în următoarele patru trimestre cu condiţia ca consolidarea fiscală să meargă conform cu planul guvernului.

BNR nu a mai operat achiziţii de titluri de stat în luna mai în condiţiile în care ratele de dobândă s-au menţinut în mare parte stabile în ultima lună, manifestându-se o creştere uşoară pe scadenţele medii şi lungi. Pe scadenţele scurte dobânzile au scăzut uşor comparativ cu o lună în urmă (vezi grafic curba randamentelor România).

În acest an, mai precis în lunile martie şi aprilie, BNR a cumpărat titluri de stat din piaţa secundară în valoare de 247 milioane de lei după o pauză lungă începută în august 2020 ca urmare a creşterii costurilor de finanţare şi pentru a facilita ieşiri ordonate de capital de pe titlurile în lei.

Mihai Gongoroi

INSERT:

La nivelul produselor alimentare, în luna mai 2021, preţul uleiului a înregistrat cea mai mare creştere anuală, de 13,1%, după un avans de 11,9% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 1,7%. Preţul cartofilor a înregistrat cea mai mare creştere lunară, de 11,7%, urmat de preţul fructelor proaspete, cu o creştere lunară de 8,8%.

Preţul energiei electrice a înregistrat cea mai mare creştere anuală în categoria produselor nealimentare, de 17%.

Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) şi-a accelerat creşterea anuală până la 3,2%, de la 2,7%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,56%.

În primele cinci luni ale anului rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,62%, iar dacă media lunară se va menţine până la sfîrşitul anului, atunci rata anuală a inflaţiei va fi de 4,3% la mijlocul anului, de 6,5% în septembrie 2021 şi de 7,7% în decembrie 2021, arată economistul Călin Rechea.