Indicele preţurilor de consum (IPC) şi-a temperat creşterea anuală până la 4,9% în luna iunie 2024, de la 5,1% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,2%, după un declin de 0,1% în luna anterioară, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Aşteptările de pe piaţă arătau o temperare a ratei inflaţiei până la 4,9%.
În ultimele 12 luni, rata anuală medie de creştere a IPC a fost de 7,2%, cu mult peste definiţia acceptată a stabilităţii preţurilor, respectiv o rată anuală a inflaţiei de 2%, şi cu mult în afara intervalului ţintă al BNR, stabilit între 1,5% şi 3,5% din 2013.
Creşterea anuală a preţurilor de consum a depăşit pragul de 2,5%, ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale, fără întrerupere din ianuarie 2021.
De la începutul anului 2020, IPC a înregistrat o creştere cumulată de circa 40,5%, cu efect de erodare permanentă a puterii de cumpărare a populaţiei.
IPC exclusiv combustibilul a crescut cu o rată lunară de 0,36% în iunie 2024, iar indicele din care sunt excluse preţurile legumelor, fructelor, ouălor, combustibilului, energiei electrice, gazelor naturale şi produsele ale căror preţuri sunt reglementate, băuturile alcoolice şi tutunul a crescut cu 0,27% faţă de luna precedentă.
Preţurile alimentelor şi-au temperat creşterea anuală până la 1,1%, de la 1,2% în luna anterioară, în condiţiile unei scăderi lunare de 0,2%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi-au temperat creşterea anuală până la 6,3%, de la 6,4%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,5%. Preţurile serviciilor şi-au temperat creşterea anuală până la 8,8%, de la 9,3%, în condiţiile unei noi creşteri lunare de 0,4%.
La nivelul produselor alimentare, preţul conservelor de fructe a înregistrat cea mai mare creştere anuală, de 9,8%, după un avans de 10% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,5%. Preţul făinii a înregistrat cea mai mare scădere anuală, de 32,1%, după un declin de 30,5% în luna anterioară, pe fondul unei noi scăderi lunare de 1,2%.
Preţul citricelor şi altor fructe meridionale a înregistrat cea mai mare creştere lunară, de 2,4%, iar creşterea anuală a fost de 1,3%, după o scădere de 0,6% în luna anterioară. Preţul cartofilor a înregistrat cea mai mare scădere lunară, de 5,8%, iar scăderea anuală s-a accelerat până la 3,8%, de la 3,5% în luna precedentă.
Preţul medicamentelor a înregistrat cea mai mare creştere anuală în categoria produselor nealimentare, de 24%, după o creştere de 24,2% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 0,2%.
Creşteri anuale de peste 10% au înregistrat şi preţurile articolelor medicale, detergenţilor şi articolelor de igienă şi cosmetice, precum şi preţurile tutunului şi ţigărilor.
Preţul energiei electrice a scăzut cu o rată anuală de 4,8%, după o scădere de 6% în luna anterioară, în condiţiile unui declin lunar de 0,1%, iar preţurile combustibililor şi-au temperat creşterea anuală până la 5%, de la 7,5% în luna anterioară, în condiţiile unei scăderi lunare de 1,1%. Preţul gazelor naturale şi-a temperat scăderea anuală până la 10,4%, de la 17,9%, pe fondul unei creşteri lunare de 9,2%.
La nivelul serviciilor, preţurile serviciilor poştale au înregistrat cele mai mari creşteri anuale, de 26,6%, pe fondul unei stagnări lunare, urmate de apă, canal, salubritate, cu o creştere anuală de 15,3%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,7%.
Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) şi-a temperat creşterea anuală până la 5,3%, de la 5,8%, pe fondul unei creşteri lunare de 0,06%.
Dacă rata lunară medie din primele 6 luni ale anului, de 0,42%, se va înregistra şi în restul anului, atunci IPC va înregistra o creştere anuală de 4,7% în septembrie 2024, de 5,2% în decembrie 2024.
Pentru menţinerea ratei inflaţiei sub 5% până la sfârşitul anului, creşterea medie lunară a IPC nu trebuie să depăşească 0,4%.
În urma creşterii IPC din luna iunie 2024, puterea de cumpărare a leului a înregistrat un declin de 58,2% faţă de puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.
1. Pai ce sa se tempereze
(mesaj trimis de Anonim în data de 11.07.2024, 14:59)
Pai ce sa se tempereze ca Romania are cea mai scumpă mancare din UE iar asta pune in pericol democrația