Râurile europene sunt departe de a deveni sănătoase până la termenul limită din 2027 impus de UE

90% din bazinele hidrografice studiate în diferite ţări ale UE nu vor atinge starea ecologică bună până în 2027, arată un nou studiu publicat de WWF şi Coaliţia Living Rivers Europe. Pentru această ediţie, WWF a evaluat opt noi proiecte de planuri de management din Polonia, România şi Spania, dintre care niciunul nu este clasificat ca fiind "bun",conform unui comunicat remis redacţiei.

Acest lucru înseamnă că majoritatea ţărilor nu vor reuşi să atingă obiectivul obligatoriu din punct de vedere juridic al UE de a reface ecosistemele afectate încât apele dulci să revină la starea bună până în 2027.

Noul raport arată că doar două dintre cele 21 de bazine hidrografice analizate - ambele în Finlanda - ar putea fi în stare bună de sănătate până în 2027. Cu toate acestea, chiar şi planurile pentru aceste două bazine conţin lacune, în special în ceea ce priveşte finanţarea, potrivit sursei citate.

Progres lent, multe derogări, informaţii insuficiente

În România au fost analizate proiectele planurilor de management bazinale pentru fluviul Dunărea, Delta Dunării, spaţiul hidrografic Dobrogea şi apele costiere (DDDC) şi bazinul hidrografic al râului Jiu, ca afluent al Dunării. Progresul în vederea atingerii obiectivelor de mediu este lent, cu nenumărate derogări, fără justificări suficiente.

În perioada 2016-2021, în DDDC doar 18,80% din măsuri au fost implementate, iar 69,64% din corpurile de apă sunt în stare bună. Proiectul planului de management bazinal menţionează 307 presiuni hidromorfologice potenţial semnificative, cum ar fi baraje, diguri etc., fără a oferi informaţii detaliate. Este prezentat şi un catalog cu măsuri de restaurare şi atenuare, însă fără un program de măsuri finalizat cu finanţarea necesară pentru investiţii prin care să se îmbunătăţească calitatea apelor din toate râurile.

În proiectul planului de management pentru râul Jiu, 19 corpuri de apă sunt afectate în mod semnificativ de presiunile exercitate de bariere, iar pentru îmbunătăţirea conectivităţii longitudinale sunt avute în vedere trei măsuri (de exemplu, by-pass-uri pentru peşti), dar fără criterii clare sau evaluări cost-beneficiu. Punerea în aplicare a măsurilor de asigurare a debitelor ecologice în instalaţiile hidroenergetice este întârziată, din cauză că se aşteaptă finalizarea studiilor tehnice de către Hidroelectrica S.A. Proiectele din planul pentru Jiu se referă la modernizarea barajelor, dar nu este clar ce înseamnă această modernizare şi cum va contribui la gestionarea integrată a apei. Proiecte precum Acumularea Valea de Peşti, prezentate ca proiecte de modernizare, implică regularizarea Jiu Vest, cu impact semnificativ asupra hidromorfologiei şi ecosistemelor. Mai mult, cazul construcţiei hidroenergetice de pe Jiu, Bumbeşti-Livezeni, este menţionat ca fiind un proiect ce urmează a fi implementat, deşi a fost atacat în instanţă, din cauza neîndeplinirii obligaţiilor legale de mediu, printre altele.

Un element pozitiv este faptul că proiectul de plan prevede în mod explicit că noile microhidrocentrale nu vor beneficia de subvenţii de stat până în 2030 şi nu sunt prevăzute noi centrale în zonă.

Camelia Ionescu, Coordonator naţional departament ape dulci la WWF România: "Această etapă în managementul bazinelor hidrografice, pe lângă câteva orientări îmbucurătoare ce ţin de evitarea unor lucrări hidrotehnice în râuri, cum ar fi microhidrocentralele, şi măsurile care vizează refacerea ecosistemelor acvatice pentru reducerea riscurilor la inundaţii, necesită un angajament mult mai ambiţios din partea Guvernului României, în primul rând prin finanţare şi implicarea diferitelor ministere, cum ar fi Ministerul Agriculturii, pentru a îmbunătăţi calitatea tuturor râurilor până în 2027, aşa cum specifică Directiva Cadru pentru Apă".

În Europa, problemele sunt similare, indiferent de ţară

Şase proiecte de planuri de management evaluate au o clasare slabă, inclusiv cele două planuri italiene, cele două planuri germane, planul olandez pentru Rin şi planul internaţional Odra.

Majoritatea bazinelor hidrografice suferă din cauza lipsei de buget naţional alocat gestionării apei, a integrării insuficiente a protecţiei apei în alte politici - în special în domeniul energiei, al agriculturii şi al infrastructurii - şi a multiplelor utilizări abuzive ale derogărilor - toate acestea fiind probleme care au fost deja semnalate în concluziile din cadrul evaluării din 2019 a Directivei Cadru pentru Apă (DCA) şi care au fost subliniate în mod repetat de atunci.

Performanţa proiectelor de planuri de management ale bazinelor hidrografice este "slabă" pentru aproape jumătate dintre indicatorii analizaţi, inclusiv poluarea, exploatarea intensivă a apei, barierele transversale precum barajele, gestionarea deficitară a inundaţiilor şi a secetei, agricultura, energia hidroelectrică, mineritul cărbunelui şi lipsa măsurilor de refacere a naturii. Ţările UE - care au termen până la sfârşitul acestui an pentru a-şi publica planurile finale, în conformitate cu DCA - trebuie să remedieze deficienţele identificate în proiectele de planuri pentru a schimba viitorul apelor noastre dulci şi pentru a îndeplini obiectivul stabilit pentru 2027.

Mark Owen, consilier pe probleme de apă dulce, European Anglers Alliance: "Sute de mii de cetăţeni ai UE s-au reunit în timpul campaniei Protejează Apa pentru a se asigura că statele membre îşi îndeplinesc obligaţiile care le revin în temeiul Directivei Cadru pentru Apă. Această mobilizare masivă a fost un semnal clar pentru Comisie de a trage la răspundere guvernele europene ca acestea să-şi respecte angajamentele. Cetăţenii depind de apa dulce pentru sănătatea şi bunăstarea lor, ei nu trebuie să fie ignoraţi".

WWF şi partenerii săi sunt, de asemenea, foarte îngrijoraţi de faptul că, în septembrie 2021, cel puţin nouă state membre (Bulgaria, Croaţia, Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia, Slovenia, unele bazine hidrografice din Spania şi Regatul Unit - unde DCA a fost transpusă în legislaţia naţională înainte de BREXIT) nu îşi prezentaseră încă proiectele de planuri de management pentru toate bazinele hidrografice, se arată în comunicat.