"Război rece" între elevi, studenţi şi profesori

Ruptura dintre profesori şi elevi/studenţi este tot mai evidentă. A fost nevoie de un an de învăţământ online ca legătura dintre cele două părţi să se pulverizeze şi să iasă la lumină toate nemulţumirile. După ce studenţii au pus problema lucrărilor plagiate de către profesori, acum elevii atacă o altă temă extrem de sensibilă, aceea a meditaţiilor. Tensiunea este evidentă şi creşte pe fondul ultimelor decizii ale executivului legate de transport, măsuri de distanţare, închiderea unor unităţi de învăţământ. Consiliul Naţional al Elevilor solicită Ministerului Finanţelor, Ministerului Educaţiei, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei să ia toate măsurile care se impun pentru a garanta fiscalizarea tuturor meditaţiilor şi sancţionarea contravenţională a cadrelor didactice care nu declară aceste surse de venit. Au fost aduse şi argumente precum că în anul 2019, numărul profesorilor care au declarat faptul că obţin venituri suplimentare din meditaţii a fost de 4135, adică 2,39% din total, ajungând la venituri declarate de peste 35 de milioane de lei, aceasta în condiţiile în care în luna septembrie a anului 2020, un raport al Ministerului Educaţiei şi Cercetării arăta faptul că 47% dintre elevii de clasa a VIII-a şi 42% dintre elevii de clasa a XII-a merg în mod frecvent la activităţi de pregătire suplimentară de tip meditaţii: "Din punct de vedere legal, conform art. 5, alin. (iv) din OMEN nr. 4831/2018, privind aprobarea codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, cadrele didactice au datoria de a interzice orice activităţi care generează corupţie, precum "meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile de studiu la care este încadrat" . Din păcate, multe cadre didactice nu respectă această prevedere şi organizează meditaţii cu elevi de la clasă, fapt care generează un vădit conflict de interese. Având în vedere toate aceste date, putem afirma cu certitudine faptul că, în România, meditaţiile reprezintă o adevărată industrie care, de cele mai multe ori, nu este controlată. Din acest motiv, Consiliul Naţional al Elevilor solicită Ministerului Finanţelor, Ministerului Educaţiei, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei să ia toate măsurile care se impun pentru a garanta fiscalizarea tuturor meditaţiilor şi sancţionarea contravenţională a cadrelor didactice care nu declară aceste surse de venit". Reprezentanţii elevilor invocă şi date conform cărora în 2007, în ţara noastră, din 1276 de elevi respondenţi, 27% primeau meditaţii, iar un studiu din 2010 releva că industria meditaţiilor costa anual părinţii elevilor din România peste 300 de milioane de euro pe an. Zece ani mai târziu, în luna septembrie a anului 2020, un raport al Ministerului Educaţiei şi Cercetării arăta faptul că 47% dintre elevii de clasa a VIII-a şi 42% dintre elevii de clasa a XII-a merg în mod frecvent la activităţi de pregătire suplimentară de tip meditaţii. 6% dintre respondenţi desfăşoară aceste activităţi zilnic, în timp ce 16% primesc meditaţii de 2-3 ori pe săptămână. Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor a declarat pe această temă: "În ultimii ani, piaţa meditaţiilor a crescut semnificativ, până în punctul în care a ajuns să fie o adevărată industrie. Nu putem închide ochii în faţa faptelor de corupţie care se petrec în sistemul educaţional. Nedeclararea unor venituri reprezintă evaziune fiscală. Or, dacă dascălii a căror atitudine reprezintă un reper moral pentru generaţii întregi de elevi recurg la astfel de practici, înseamnă că orice speranţă de a avea un sistem educaţional performant, construit pe valori sănătoase, este sortită eşecului. Nu cred că aşa ar trebui să arate lucrurile, dacă ne dorim cu adevărat ca generaţiile viitoare să înţeleagă că noi toţi avem datoria de a respecta legea şi de a ne îndeplini îndatoririle".

La începutul acestei săptămâni, conducerea Ligii Studenţilor din Iaşi acuza Facultăţile de Drept din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu că se folosesc de cazul exmatriculării celor 45 de studenţi e la Facultatea de Drept Bucureşti pentru a-şi construi o imagine falsă de apărătoare ale eticii şi integrităţii academice. Studenţii ieşeni consideră că aceste facultăţi au probleme serioase de transparenţă, morală, etică şi integritate academică, management al calităţii şi desfăşurării activităţii didactice. Studenţii au oferit şi un exemplu concret, susţinând că majoritatea cadrelor didactice de la facultăţile de drept au acoperit în mod tacit, dar şi direct, plagiatul descoperit în teza de doctorat a lui Codruţ Olaru, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care l-a avut drept coordonator pe Tudorel Toader.