Războiul conductelor de gaze spre Europa

• Începe construcţia "Southstream"

Gigantul rus Gazprom a demarat la finalul săptămânii trecute, în prezenţa preşedintelui rus, Vladimir Putin, lucrările de construcţie a gazoductului South Stream, destinat să livreze Uniunii Europene gaze naturale din Rusia prin Marea Neagră, ocolind Ucraina. Ceremonia oficială de inaugurare a şantierului a avut loc la Anapa, pe malul Mării Negre, punctul de pornire a traseului aces-tui gazoduct.

Proiectul de 2380 kilometri Southstream, cu un cost total estimat la circa 16,5 miliarde de euro, este realizat de un consorţiu alcătuit din Gazprom (50%), grupul petrolier italian ENI (20%), francez EDF (15%) şi german Wintershall (15%), o filială a gigantului din industria chimică BASF.

În luna ianuarie, Gazprom a anunţat că lucrările, ce urmau să înceapă în 2013, vor fi devansate pentru decembrie 2012, după cum a cerut Vladimir Putin în 2011, la acea data prim-ministru al Rusiei.

Proiectul ar trebui să permită Rusiei să livreze, anual, 63 de miliarde de metri cubi de gaze naturale către Europa. Volumul South Stream ar reprezenta circa 10% din consumul estimat pentru UE în 2020, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

Gazoductul Rusiei va fi construit pe sub Marea Neagră până în Bulgaria, după care va tranzita Serbia, Ungaria, Slovenia şi Italia, evitând teritoriul Ucrainei, pe unde trec deja volume importante de gaze naturale destinate Europei.

Dispute repetate între Moscova şi Kiev asupra preţurilor la gaze au afectat de mai multe ori livrările pe timp de iarnă către clienţii europeni ai Gazprom, determinând grupul rus şi companiile de utilităţi din Europa să caute soluţii alternative.

Criza economică a condus la declinul consumului în Europa, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, care se aşteaptă ca acest trend să continue şi în acest an. Situaţia a determinat mulţi dintre clienţii Gazprom să conteste prevederi restrictive din contractele pe termen lung, iar grupul rus a fost nevoit să ofere discount-uri mai multor companii, inclusiv GDF Suez Franţa. Relaţiile sunt încordate, de asemenea, şi în plan politic. Gazprom este ţinta unei investigaţii a Comisiei Europene privind practici anticoncurenţiale.

• "Nord Stream" funcţionează la capacitate maximă

Conducta "South Stream" este complementar echivalentului său nordic, "Nord Stream", care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică.

"Nord Stream" a fost lansată în noiembrie 2011 şi are o lungime de 1.220 de kilometri.

Din luna octombrie 2012, "Nord Stream" funcţionează la capacitate maximă. Preşedintele Rusiei Vladimir Putin, a spus la acea dată: "Consumatorii europeni vor putea să primească anual până la 55 miliarde metri cubi de gaze ruseşti".

"Nord Stream" trece prin apele teritoriale a cinci state baltice, reprezentând o investiţie de 6,4 miliarde euro, bani atraşi prin cele mai mari bănci din lume. Experţii spun că proiectul este unul dintre cele mai de succes din Europa şi că trebuie continuată construcţia lui. Potrivit preşedintelui Putin, la realizarea proiectului au contribuit companii ruseşti, italiene, germane şi japoneze.

"Nord Stream" poate funcţiona complet în regim automat, sub controlul permanent al centrului de coordonare, fără staţii de comprimare intermediare, ceea ce va permite reducerea cheltuielilor de exploatare şi scăderea emisiilor de dioxid de carbon.

Noua conductă este capabilă să satisfacă necesitatea Europei, în creştere, de resurse energetice, potrivit lui Vladimir Putin. "Gazul se va livra direct, pe cel mai scurt traseu, care leagă cele mai mari zăcăminte gazeifere ruseşti de pieţele din Europa, fără riscuri de tranzit - în mod stabil şi fără întreruperi. Garantăm acest lucru", a mai precizat preşedintele Rusiei, arătându-şi speranţa că şi Uniunea Europeană va contribui la folosirea eficientă a potenţialului "Nord Stream".

"Nord Stream" transportă gaze ruseşti traversând Marea Baltică spre Germania. Primul tronson al proiectului a fost inaugurat în noiembrie anul trecut şi are o capacitate maximă anuală de 27,5 miliarde metri cubi de gaze. La capacitate maximă, cele două tronsoane transportă 55 miliarde metri cubi de gaze.

"Gazprom" deţine 51% din "Nord Stream", "Wintershall" şi E.ON din Germania - câte 15,5%, iar "Gasunie" (Olanda) şi "GDF Suez" (Franţa) - câte 9%.

• OMV confirmă discuţiile cu RWE referitoare la participaţia în proiectul Nabucco

Grupul energetic austriac OMV ar putea achiziţiona acţiunile deţinute de grupul german RWE în proiectul gazoductului Nabucco, a declarat vineri directorul general de la OMV, Gerhard Roiss. Proiectul Nabucco este un consorţiu din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania).

"Discutăm cu RWE despre preluarea acţiunilor lor", a afirmat Roiss, precizând însă că OMV nu are de gând să păstreze aceste acţiuni pe termen lung.

Retragerea grupului german nu are legătură cu şansele de succes ale proiectului, a spus Roiss. În cazul în care Nabucco nu se va materializa, OMV nu intenţionează să lanseze un alt proiect, a adăugat şeful OMV. Roiss a refuzat să confirme dacă Shah Deniz analizează preluarea unei participaţii de 50% în proiectul Nabucco.

Christian Dolezal, director de comunicare "Nabucco", a declarat referitor la un posibil exit RWE: "Schimbările în structura acţionariatului Nabucco fac obiectul deciziilor acţionarilor, în Comitetul Director al Nabucco. Din acest motiv, ar fi inadecvate alte comentarii în acest moment. Nabucco se află într-o fază avansată de dezvoltare, iar structura acţionariatului nu are niciun impact asupra acestui proces. Negocierile purtate cu consorţiul Shah Deniz II pentru Acordul de Cooperare înregistrează progrese, iar procesul de evaluare a impactului social şi de mediu este în curs. Nabucco este nerăbdător să îşi materializeze obiectivul - de diversificare a pieţei europene a gazelor şi de a ajunge la peste 500 de milioane de consumatori".

Fiecare acţionar al Nabucco Internaţional are, în acest moment, o participaţie de 16,67%. Prin preluarea acţiunilor RWE, OMV va ajunge cel mai mare acţionar al companiei, cu o deţinere de 33,34% din titluri.

Consorţiul Shah Deniz ar putea lua o decizie în privinţa intrării în acţionariatul Nabucco în prima jumătate a anului următor, a declarat Roiss. Domnia sa a afirmat, de asemenea, că OMV va analiza construcţia propriei conducte de gaze naturale, în funcţie de rezultatele descoperirilor de gaze naturale de la Marea Neagră."Nu poţi dezvolta un câmp gazeifer fără rute de transport", a afirmat el, citat de Bloomberg.

Proiectul Nabucco, prevăzut să aibă o capacitate de până la 31 miliarde de metri cubi de gaze, a fost conceput pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu hidrocarburi în UE. Iniţial, proiectul viza construirea unei legături între Marea Caspică şi Baumgarten (Aus-tria), trecând prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria.

Pentru a creşte şansele de reuşită în lupta cu proiectele rivale, South Stream şi TAP, acţionarii Nabucco au propus realizarea unei versiuni mai scurte şi mai ieftine - Nabucco Vest.

Acest gazoduct este preconizat să aibă 1.300 de kilometri, este susţinut de Uniunea Europeană şi concurează cu Trans-Adriatic Pipeline (TAP), pentru dreptul de a exporta gaze naturale din proiectul Shah Deniz, din regiunea Mării Caspice, care ar putea conţine rezerve de 1.200 de miliarde de metri cubi. UE vrea să-şi diversifice importurile de gaze naturale. În prezent, circa un sfert din consumul UE este asigurat de Rusia.

Partenerii Shah Deniz au selectat în iunie gazoductul Nabucco Vest ca posibilă rută de export către Europa şi intenţionează să ia o hotărâre finală între Nabucco şi TAP înaintea unei decizii, planificate pentru mijlocul anului 2013, privind noi investiţii în creşterea producţiei.

Nabucco Vest ar trebui să trans-porte gaze naturale de la graniţa Turciei cu Bulgaria către un hub din Baumgarten, Austria, tranzitând Bulgaria, România şi Ungaria. Gazoductul este o variantă mai scurtă a unei conduct care ar fi traversat şi Turcia. Turcia şi Azerbaidjan au semnat un acord de 7 miliarde de dolari pentru construcţia unui gazoduct pe teritoriul turc (Trans-Anatolia Pipeline - Tanap).

OMV Petrom şi ExxonMobil Exploration and Production România au anunţat în februarie o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României. Grupul austriac a mai concesionat două perimetre în apele teritoriale ale Ucrainei şi Bulgariei, ambele situate în vecinătatea blocului Neptun. Extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului, iar exploatarea zăcământului ar putea asigura independenţa energetică a României în privinţa gazelor naturale.