RĂZVAN NICOLESCU, DELOITTE, DEPRE PIAŢA GAZELOR: "Avantajul producătorilor locali faţă de Gazprom, periclitat de formula preţului de referinţă"

• Septimiu Stoica, BRM: "Estimăm tranzacţii pe piaţa de gaze naturale de circa 90 TW, la sfârşitul anului"

Legarea plăţii redevenţelor pentru gaze naturale de un preţ de referinţă raportat la bursa de gaze de la Viena reprezintă o greşeală, a declarat, ieri, Răzvan Nicolescu, senior-expert în cadrul Deloitte şi fost ministru al Energiei, într-o dezbatere organizată de Bursa Română de Mărfuri.

Domnia sa a spus: "Evident că preţul de referinţă trebuia actualizat şi eu am iniţiat acest proces în 2014. Dar, actualizarea trebuia făcută într-un mod în care să aibă sens şi din punct de vedere juridic şi din punct de vedere economic şi, mai ales, din punct de vedere al funcţionării pieţei. În momentul în care legi plata redevenţelor de un preţ de referinţă de la Baumgarten (bursa de gaze din Austria, n.r.), este o greşeală. De ce Baumgarten, şi nu alte platforme de tranzacţionare? Nu avem interconectare cu Baumgarten, nu putem să vindem la Baumgarten".

Fostul ministru al Energiei Victor Grigorescu s-a declarat un mare suporter al includerii platformelor naţionale în calculul preţului de referinţă. "Nu putem să excludem piaţa româ­nească, de maniera asta, pe termen mediu şi lung", a spus acesta.

Totodată, Niculae Havrileţ, consilier la Ministerul Energiei şi fost preşedinte ANRE, apreciază că raportarea preţului de referinţă la Austria este un act neprofesional: "Nu poţi să compari mere cu pere. Acest lucru va obliga în cele din urmă producătorii să se alinieze la preţurile din Austria".

Astfel, Răzvan Nicolescu a mai adăugat că această formulă de calcul al preţului de referinţă reprezintă un risc mare pentru producătorii autohtoni pe termen mediu şi lung, care, în prezent, au un avantaj competitiv faţă de Gazprom: "Spre deosebire de Gazprom, ei nu trebuie să plătească şi tarife de tranzit. Dacă Baumgarten reprezintă referinţa, acest avantaj dispare. Se creează un mediu în care, dacă Gazprom vrea, poate oricând să ia un consumator mare unui producător român.

Mai mult, dacă Gazprom are o anumită cotă de piaţă în România, iar producătorii noştri au res­tricţii la export, ei vor produce mai puţin, rezultând încasări mai mici la buget. Există riscul de a intra într-un cerc vicios, în care pierdem toţi".

• Nicolescu: "Codul reţelei şi SCADA la Transgaz sunt priorităţi zero"

În opinia lui Răzvan Nicolescu, cel mai important lucru în perioada următoare este finalizarea Codului reţelei: "Acesta, împreună cu un sistem SCADA la operatorul de transport, cred că ajută foarte mult la funcţionarea corectă a pieţei.

Codul reţelei şi SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition, n.r.) la Transgaz sunt, din punctul meu de vedere, priorităţi zero".

Fostul ministru al Energiei a precizat, totodată, că piaţa de gaze naturale din România va ajunge la maturitate în momentul în care se vor tranzacţiona volume de gaz de 4-5 ori mai mari decât consumul naţional: "O să facem (n.r. Deloitte) un studiu în săptămânile următoare şi o să arătăm cum se plăteşte în alte părţi, că nu producem doar noi gaz, produc mai mulţi. La noi, având în vedere că nu există contract comercial încheiat care să nu fie raportat la ANRE, avem BRM, care deţine o cotă mare de piaţă pe partea de gaz, avem şi OPCOM-ul, avem nişte mijloace la dispoziţie ca să stabilim un mecanism corect (n.r. pentru preţul de referinţă), poate o medie pe cele trei, poa­te ANRE 50%, iar celelalte 25%, dar ceva care să facă sens. Sunt absolut convins că cei care au adoptat această decizie (n.r. stabilirea preţului de referinţă) sunt de bună credinţă, dar tot atât de convins sunt şi de faptul că nu s-au consultat cu ANRE, care înţelege piaţa. Clarificarea preţului de referinţă este un lucru important. Pentru mine, o piaţă ajunsă la maturitate este o piaţă în care se tranzacţionează volume de gaz de 4-5 ori mai mari decât consumul României. Când o să ajungem acolo, eu o să consider că avem o piaţă care a ajuns la un nivel acceptabil de maturitate. Suntem foarte, foarte departe de acest moment. Din punctul meu de vedere, trebuie să încercăm să sprijinim Bursa Română de Mărfuri şi celălalt operator, dacă poate să facă lucrul acesta, să înceapă să deruleze tranzacţii futures".

Piaţa de gaze naturale din România avansează spectaculos, iar estimările Bursei Române de Mărfuri arată că, la sfârşitul acestui an, operatorul va înregistra tranzacţii de circa 90 TW, echivalentul a 75% din total consum estimat pentru 2018, a declarat, ieri, Septimiu Stoica, preşedintele BRM.

Domnia sa a spus: "Piaţa de gaze românească avansează de-a dreptul spectaculos, din punct de vedere al tranzacţiilor bursiere. Avem deja, de când funcţionăm, peste 120 TW tranzacţionaţi. Anul trecut, fusese un an record de 67 TW. De data aceasta, doar până acum, în aprilie, avem peste 30 de TW, ceea ce ne face să ne gândim la 90 TW tranzacţionaţi la sfârşitul anului, ceea ce reprezintă 75% din consumul naţional de gaze estimat pentru 2018. Este spectaculos, ţinând seama că limita impusă era de 30% din volumul tranzacţionat. Participanţii la piaţă, peste obligaţiile lor ce decurg din lege, au găsit că tranzacţionarea pe piaţă reprezintă plus valoare".

Conform domnului Stoica, BRM are pregătite şi alte instrumente: "Avem deja acceptul de la autoritatea de resort pentru utilizarea contrapărţii centrale în viitoarele tranzacţii şi, de asemenea, ne aşteptăm la debutul pieţei de produse derivate. Suntem în faza finală pentru obţinerea autorizaţiilor.

În plus, avem senzaţie că ne îndreptăm spre o perioadă de normalitate, în sfârşit, după o perioadă tumultuoasă. Nu poţi avea o piaţă de resurse naturale fără concurenţă. Există un al doilea palier al concurenţei, între vânzători şi cumpărători, şi concurenţa între cei care le oferă acestora servicii, respectiv în cazul nostru operatorii. Noi suntem susţinători ai preţului de referinţă. Nu este o surpriză că, în momentul de faţă, preţurile noastre locale sunt mai mici şi mai convenabile pentru clienţi".

În februarie 2018, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat ordinul prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se va calcula în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploieşti.

Preţul de referinţă pentru calculul redevenţelor nu mai fusese actualizat din 2008, deşi Curtea de Conturi impusese.