Reabilitarea Securităţii

După ce au încercat varianta hard, urmărind să desfiinţeze pur şi simplu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii prin celebra decizie a Curţii Constituţionale din 31 ianuarie care constata după 9 ani de la promulgare şi câteva decizii ale aceleiaşi curţi, în sens invers, că legea de organizare şi funcţionare a instituţiei era neconstituţională, adversarii deconspirării comunismului şi Securităţii încearcă varianta soft folosind de data aceasta Parlamentul. Tot era legislativul românesc cea mai prost văzută instituţie politică din România, ce mai contează încă o lovitură în plus dată democraţiei reprezentative. Ultima aventură a legii CNSAS este încă o dovadă că instituţia contează şi deconspirarea Securităţii mai poate face "victime". Aşa că majoritatea senatorilor membri ai Comisiei juridice au decis să elimine două categorii "profesionale" din lista celor ce pot fi verificaţi de CNSAS: preoţii şi foştii nomenclaturişti. Grăitoare alăturare.

Nomenclaturiştii, adevăraţii coordonatori ai activităţilor Securităţii, urmează să fie exoneraţi de orice responsabilităţi şi nu vor mai fi asimilaţi colaboratorilor fostei poliţii politice. Decizia, luată prin intermediul unei coaliţii ad-hoc între PSD şi PRM - dovadă că naţionaliştii lui Vadim sunt folositori oricui - pare mai degrabă tolerată de celelalte partide. Căci, dincolo de cele cinci voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi o abţinere, partidele par să se fi obişnuit cu ideea. Într-o atitudine aşa-zis conciliatoare, Norica Nicolai, preşedintă a sus-numitei comisii juridice, vine cu ideea ca preoţii să fie verificaţi de CNSAS doar la cererea cultelor din care fac parte.

Ca urmare a acestei iniţiative preoţii urmează să fie cauţionaţi alături de nomenclaturişti, de parcă ar fi făcut parte din aceeaşi structură. Şi asta după ce CNSAS anunţa la sfârşitul lunii august că verificase peste 260 de reprezentanţi ai diferitelor culte religioase, iar pentru şase preoţi dăduse verdicte de poliţie politică. Cu acea ocazie, CNSAS avertiza că numărul preoţilor-colaboratori ar putea fi "apreciabil". De aceea declaraţia purtătorului de cuvânt al Patriarhiei ordodoxe, preotul Constantin Stoica, conform căruia decizia senatorilor din Comisia juridică nu are nicio "relevanţă" e cel puţin curioasă. Să se teamă Biserica Ortodoxă de deconspirare? Deja CNSAS indicase drept colaboratori ai Securităţii cinci înalţi prelaţi (Nicolae Corneanu, mitropolit al Banatului, Pimen Zainea, arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Andrei Andreicuţ, arhiepiscop de Alba Iulia, Casian Crăciun, episcop al Dunării de Jos şi Calinic Argatu, episcop al Argeşului) precum şi pentru unii parohi bucureşteni cunoscuţi (Sadi Mehedinţu de la Colţea sau Iustin Marchiş de la Stavropoleos). În unele cazuri, ca urmare a schimbării legislaţiei privind CNSAS după decizia Curţii Constituţionale din ianuarie, caracterul de poliţie politică al colaborării ar trebui stabilit în instanţă, în iunie Colegiul CNSAS sesizând Tribunalul Bucureşti privind statutul de colaboratori ai Securităţii în cazul episcopului Dunării de Jos şi al episcopului de Argeş, procesele celor doi urmând să înceapă chiar luna aceasta.

Să aibă oare motive atât nomenclaturiştii cât şi înalţii prelaţi să se teamă de CNSAS? Oricum, exceptând aceste două categorii de la verificarea privind colaborarea cu fosta poliţie politică Parlamentul ar urma să facă încă un pas, fie şi parţial, spre reabilitarea Securităţii. Pe când reabilitarea totală a vechiului regim?