English
O criză ascunde o alta. Căci o criză nu vine niciodată singură. Şi odată ce crizele ies la suprafaţă, încep să apară reacţiile în lanţ. Aşa s-a întâmplat şi se întâmplă şi cu criza provocată de epidemia de Covid-19. Criza ecologică care a provocat-o pare una gravă şi sistemică, aşa cum sunt şi crizele sistemelor publice de sănătate şi de educaţie. Aceste crize suprapuse nu sunt un epifenomen. De fapt, mai degrabă secundară este criza coronavirusului, căci fără existenţa crizelor de profunzime care au contribuit la amplificarea graduală a problemelor structurale, Covid-19 probabil nici n-ar fi existat.
Până acum Romania a ieşit relativ bine din etapa confinării. Dar confinarea nu era decât o soluţie de etapă pentru a micşoara impactul politic al unei catastrofe anunţate. Şi, dacă ne uităm la cifre, peste tot unde politicienii au înţeles riscurile, acest exerciţiu a fost unul care a diminuat semnificativ decesele, dar a şi lungit perioada de confinare. Nici nu prea exista alternativă la această soluţie, iar multiplicarea cazurilor în Rusia, SUA sau Brazilia o dovedeşte. Pe de altă parte, experienţa suedeză sau olandeză, cu toate nerealizările celor două state în privinţa protejării persoanelor vârstnice din căminele de bătrâni, arată că se poate şi fără să închizi aproape totul. Dar ieşirea din confinare va fi mult mai dificilă. Pe de o parte asta se va întâmpla pentru că frica pare să blocheze o parte a societăţii, şi încă una din cele active înainte. De fapt, percepţia epidemiei este diferită în funcţie de diferitele variabile luate în calcul: mediu de locuire, standard de viaţă, nivel de instrucţie, standard de viaţă, etc. aşa că deciziile privind revenire graduală s-au luat sub imperiul unei prudenţe excesive.
Spre exemplu, decizia de a relua activitatea şcolară în septembrie va avea consecinţe dramatice pentru o întreagă generaţie şi doar o parte, cea care va avea posibilităţi materiale, va reuşi să o recupereze. Dar, de fapt, la noi mai mult decât în alte părţi, anul 2020 nu va mai putea fi niciodată recuperat. Statele care au reluat activitatea creşelor şi grădiniţelor, apoi a şcolilor primare şi în fine a liceelor au făcut-o tocmai pentru că nicio ţară nu-şi poate permite să creeze un asemenea decalaj. Ca să nu vorbim de discriminarea la care sunt supuse cele mai fragile şi dezavantajate categorii sociale: copii din zona rurală şi din familiile cu dificultăţi materiale. Mai ales că statele din Asia, deja pe primele locuri în testele PISA - Singapore, Coreea de Sud, Hong Kong, Macao, chiar China - nu au întrerupt decât temporar şcolile. Şi asta poate şi pentru că există o corelaţie interesantă între rezultatele la testele PISA, performanţele economice şi durata de viaţă. Aceste state au progresat economic şi au ajuns în ultimul deceniu înaintea statelor europene privind durata medie de viaţă. Şi nici nu s-au închis, ci au aplicat soluţii flexibile.
Crizele, precum epidemiile pot fi accelerat sau încetinite, dar nu pot fi oprite. Dincolo de ciclicitatea lor, crizele se corelează. Chiar şi fără Covid-19, unii economişti se aşteptau la o criză economică anul acesta. Din acest punct de vedere, criza precedentă - cea din 2008 - 2011 - a fost o criză de adaptare de o amploare mare, pe când această criză a fost indusă în mai mare măsură de panica politico-sanitară, iar nu de evoluţia ciclului economic. Deşi e complicat să le comparăm, efectele crizei din 2008 se resimt încă, mai ales la nivel social şi politic. Dar nici în economie efectele nu au dispărut cu totul. Şi aceste efecte ar putea fi amplificate de criza actuală. Populismul, suveranismul, tentaţia neo-fascistă, existau deja după criza din 2008 şi s-ar putea amplifica. Deja atacul împotriva democraţiei liberale era puternic. Iar globalismul - principala caracteristică a capitalismului mondializat la începutul actualului mileniului - este pus sub semnul întrebării.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Globalismu in pericol?
(mesaj trimis de Cristian în data de 11.05.2020, 06:25)
Globalismu in pericol? Doamne ferește!
Din contra..Globalismul este egal cu imperialismul care anulează statele națiuni și este ultima faza a lăcomie capitaliste.
Și DA, este incompatibil cu democrația liberală ca sistem, fiind mult mai compatibil cu monopolurile și tirania oligarhica financiara care a dat deja lovitura de stat guvernelor actuale.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.05.2020, 10:04)
Hmm! (era sa scriu ham/ efectul reacției in lanț ).
Acum imi dau seama de ce latră intruna Grivei al meu, in lanț. Se revolta impotriva izolării in pandemie.
Trebuie sa-i dau drumul.
Apropos, domnule Parvulescu; Suedia tocmai si-a recunoscut eșecul măsurilor luate împotriva virusului.
2.1. Nu chiar (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 11.05.2020, 15:12)
Asta cu Suedia e concluzia unor vehicule media romanesti, care s-au distins in ultimele luni prin a imprastia cat de tare pot panica in toate partile. Nu dau nume, de altfel mi se pare ca regulile forumului Bursa interzic acest lucru, dar uitati-va pe cele mai mari site-uri si canale TV de stiri. Zeci si zeci si zeci de stiri pe fluxuri, ore in sir la TV in prime time, un singur subiect. Nimic nu mai exista pentru oamenii astia decat Covid-19, minumum minimorum 80% din "stiri" sunt pe acest subiect, cat mai alarmiste posibil, mereu si mereu aceleasi figuri lungi, de ciocli, invitati permanenti in studiouri. Singura voce rationala in toata nebunia, Rafila, dar e unul singur...
Revenind la Suedia, daca cititi stirile originale, o sa constatati ca au spus de fapt altceva, asa-zisul lor esec e limitat in mare parte la problema caminelor de batrani. Iar daca lasati stirile la o parte si reflectati putin, realizati ca aceasta - problema caminelor de batraini, adica - e cumva izolata de restul societatii.
Au murit relativ multi suedezi batrani din acele asezaminte (desi nici pe departe vreun holocaust, au murit sa zicem 1500-2000 de astfel de cetateni dintr-o categorie de varsta care numara multe sute de mii, daca nu de ordinul milionului de oameni) nu pentru ca Suedia a fost mai relaxata in ceea ce priveste masurile de izolare sau pentru ca nu si-au lichidat voluntar un sfert din economie. Seniorii acestia ORICUM nu umblau creanga pe strazi si prin mall-uri, prin urmare imbolnavirea lor n-a fost cauzata cu precadere de neizolarea celorlalti, ci de faptul ca nu au fost suficient de stricti cu izolarea caminelor.
Nu sunt gerontofob, sunt eu insumi mult mai aproape de batranete decat de tinerete, dar am copii si nepoti si modul in care au actionat guvernele celor mai multe tari mai mult sau mai putin dezvoltate mi se pare o uriasa, gigantica, istorica nedreptate facuta generatiilor mai tinere, in primul rand copiilor si celor foarte tineri. O magarie de un cinism, sau mai degraba de o prostie pentru ca cinismul implica premeditare, fara margini. Sub pretextul "salvarii batranilor", un pretext cinic si de altfel mincinos, incarcam aceste tinere generatii cu o nota de plata pe care or s-o care dupa ei zeci si zeci de ani. Avand grija in acelasi timp sa le reducem sansele de succes in viata, atentand bunaoara chiar si la educatia lor.
Nu s-a ostenit nimeni, din cate stiu eu, sa-i intrebe si pe acei batrani daca vor sa fie salvati, indiferent de pretul pe care vor trebui sa-l plateasca rudele lor mai tinere ca sa le mai dea lor cateva luni sau un an-doi de viata. In masura in care viata intr-un azil de batrani mai poate fi numita viata. Nu i-au intrebat, pentru ca nu le-ar fi convenit raspunsul.
Si care pret, deocamdata, pentru Romania, inteleg ca se ridica la cca 100 de miliarde de lei. Deocamdata si doar pentru primul val de coronavirus. Spun specialistii ca in toamna urmeaza valul doi, mai rau ca acesta de-acum. Pai, zic atunci sa unim vacanta de Craciun cu aia de Pasti si sa "stamacasa" asa, cam de la 1 noiembrie pana la 1 iunie, ocazie cu care mai barbierim vreo 20-30% din PIB.