REALITATEA BATE STRATEGIA Valea Jiului, tot mai aproape de statutul de vale a plângerii

Depopularea Văii Jiului va continua, în ciuda strategiei de dezvoltare economică, al cărui ultim draft a fost pus recent în dezbatere publică până pe 24 mai, afirmă reprezentanţii angajaţilor din sectorul minier şi parlamentarii din zona respectivă.

Alin Sîn, preşedinte executiv al Sindicatului Muntele, a declarat pentru ziarul BURSA: "Nu există în propuneri nimic concret în privinţa oamenilor care pot fi reangajaţi în alte locuri de muncă. Propunerile privind anveloparea locuinţelor, achiziţionarea de troleibuze şi autobuze electrice nu au menirea decât să crească confortul, dar pentru cine le faci, dacă zona se depopulează masiv, aşa cum a început de ani buni, în loc să iei măsuri pentru ca oamenii să aibă un loc de muncă şi să rămână în zonă? Se propun chestii privind digitalizarea, care nu înseamnă crearea unui număr impresionant de locuri de muncă. La fel sunt şi propunerile privind dezvoltarea întregii zone, ca zonă turistică. Păi turismul este o chestie de sezon, care durează doar trei luni şi care poate absorbi maximum 1000 de locuri de muncă. Ce faci după aceea, în restul anului, cu oamenii respectivi, care vor rămâne nouă luni fără venituri?".

Afirmaţiile de mai sus reflectă situaţia actuală a Văii Jiului, zonă care în ultimele luni s-a confruntat cu mai multe proteste din partea minerilor pentru drepturile salariale plătite cu întârziere, care doresc totodată şi planuri clare privind tranziţia energetică în urma implementării Green Deal, plan al Comisiei Europene care impune până în anul 2050 decarbonificarea totală a economiilor statelor membre ale Uniunii Europene. Din această cauză, mai multe mine de cărbune vor fi închise în următorii zece ani şi mii de persoane vor fi disponibilizate şi vor îngroşa rândul celor aproape 50.000 de mineri din Valea Jiului, care în ultimii 30 de ani au rămas fără loc de muncă şi care, din cauza lipsei unor alternative viabile, au preferat să părăsească regiunea respectivă, fapt ce a dus la depopularea celor şase localităţi din zonă.

Materialul elaborat pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este făcut fără consultarea liderilor sindicali, ci doar cu autorităţile locale din Valea Jiului, ne-a spus Dumitru Fornea, secretarul general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian.

Domnia sa ne-a declarat: "La sfârşitul anului 2032, nu va mai fi nicio operaţiune minieră în România. O mare parte din oameni vor intra prin, disponibilizare, la pensie anticipată, iar mulţi dintre ei sunt de acord cu acest lucru, deoarece doresc să îşi încheie activitatea. Problema nu este formarea profesională în Valea Jiului, ci în capacitatea de a crea locuri de muncă pe termen scurt, mediu şi lung. Una dintre propuneri a fost legată de Bloomberg Philanthropies, ai cărei reprezentanţi au venit cu teoria pieţelor şi a investiţiilor, dar nu au reuşit să capaciteze marile pieţe de capital din lume pentru a atrage investiţii în zonele miniere, care nu sunt locuri defavorizate ci destinaţii pentru noi oportunităţi de afaceri.

Nimeni din investitorii aflaţi în piaţa de capital globală nu vrea să se încurce cu aceste zone, pentru că, în ţări precum Spania sau România sunt considerate centre revoluţionare, apropiate de stânga politică. De aceea este greu, dacă nu aproape imposibil să convingem companiile mari să vină să facă afaceri în Valea Jiului. Reprezentaníi acestor companii susţin că, atât timp cât există în zonă minele respective, nu vor veni şi că, în prealabil oricărei investiţii, trebuie schimbat radical, din temelii profilul economic al zonei".

• Sprijinirea pensionării anticipate, singura soluţie pentru disponibilizaţii din sectorul minier?

Secretarul general al CSN Meridian a arătat că, deocamdată, minerii nu vor să se asocieze unei strategii de dezvoltare economică, atât timp cât Ministerul Energiei şi Guvernul nu au stabilit ce vor face cu sumele din Fondul pentru Tranziţie Justă.

Referitor la acest fond, deputatul social-democrat Mihai Weber susţine că judeţul Hunedoara şi judeţul Gorj trebuie să beneficieze de cele mai mari alocări din fondul respectiv.

"Niciodată fondurile alocate nu sunt suficiente. Vorbim de o alocare pe şase judeţe a sumei de 7,5 miliarde euro. Din cele şase judeţe, pe lângă Hunedoara cu zona Valea Jiului, judeţul Gorj este cel mai afectat şi ar trebui să beneficieze de o sumă consistentă. Vorbim despre închiderea de capacităţi importante pentru sistemul energetic naţional, de zone aproape monoindustriale, de zeci de mii de familii care trăiesc de pe urma activităţilor economice din domeniul energiei. Aşteptăm să vedem dacă vor veni sumele de bani promise, pentru că avem nevoie de retehnologizare, restructurare, în întreaga zonă", ne-a spus Mihai Weber.

Privitor la sumele alocate minerilor, Cristina Prună (USRPLUS), vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, a afirmat că există bani europeni pentru susţinerea lucrătorilor din acest sector de activitate.

"Lucrătorii din sectorul minier merită să beneficieze de o tranziţie justă în cadrul eforturilor de decarbonare a sectorului energetic. Este deosebit de important să găsim soluţii prin care să sprijinim valorificarea resursei umane din acest domeniu prin dezvoltarea de industrii alternative în regiunile Gorj şi Valea Jiului, iar acest lucru este posibil inclusiv prin PNRR. În paralel, este nevoie de acţiuni concrete pentru susţinerea celor aflaţi aproape de vârsta pensionării. Un astfel de exemplu este «pension bridging», prin care să se asigure plata contribuţiilor sociale în cazul pensionărilor din domeniu, precum în cazul Complexului Energetic Oltenia. Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene a confirmat că pentru cei aflaţi în pragul pensionării ar putea fi plătite contribuţiile sociale prin Programul Operaţional de Tranziţie Justă pentru o perioadă de maximum 3 ani. Ministerul a trimis deja Comisiei Europene această opţiune, iar propunerea se află în prezent în consultare la nivelul Comisiei Europene", a spus, recent, Cristina Prună.

• Turismul, insuficient pentru absorbţia forţei de muncă din Valea Jiului

La rândul său, fostul primar al municipiului Lupeni, Cornel Resmeriţă, actual senator din partea PSD, consideră că, în privinţa dezvoltării economice a Văii Jiului, decizia trebuie luată rapid de autorităţile centrale, atât timp cât autorităţile locale, indiferent de coloratura politică, şi-au cam făcut treaba.

"În privinţa locurilor de muncă, sunt locuri de muncă pentru oamenii din Valea Jiului, însă ce lipseşte sunt salariile corelate cu cele de la nivel european. Oamenii din Valea Jiului nu mai vor să fie plătiţi cu salariul minim pe economie, în condiţiile în care preţurile la utilităţi şi la alimente sunt în creştere continuă. Nu se poate ca un simplu miner să câştige 2000 lei pe lună, în condiţiile în care în Capitală rar mai găseşti un astfel de salariu. De exemplu, minerii ar putea lucra în turism şi în alte zone, cum ar fi Vrancea, dar salariile oferite sunt foarte mici. Trebuie să avem o creştere a venitului minim la nivel naţional, pentru a stopa depopularea Văii Jiului, zonă care în urmă cu 30 de ani număra 50.000 de mineri, iar acum are maximum 5000 de oameni care lucrează în minerit, din care 4000 vor fi disponibilizaţi în curând. Soluţiile se află la nivel central. Autorităţile locale, indiferent de coloratura politică şi-au cam făcut treaba, au contribuit la dezvoltarea turismului, au făcut proiecte europene, dar acum trebuie să facă şi autorităţile centrale", ne-a spus senatorul Cornel Resmeriţă.

Din informaţii deţinute de reprezentanţii minerilor, draftul strategiei de dezvoltare economică a fost întocmit în urma întâlnirilor dintre experţi şi autorităţile publice locale, dar ei consideră că proiectele propuse pentru implementare în următoarea decadă nu sunt suficiente pentru dezvoltarea Văii Jiului, deoarece ar fi nevoie de sume mari pentru finanţarea unor proiecte serioase.

În legătură cu acest aspect, senatorul Cornel Resemeriţă afirmă: "Trebuie să fim nebuni ca să credem că turismul absoarbe tot ce e de absorbit. Trebuie obiective clare cu termene clare de îndeplinire, dar cine să le facă? Vă dau un exemplu: disponibilizarea demarată joia trecută la Complexul Energetic Hunedoara. Angajaţii vor să fie disponibilizaţi, deoarece primesc bani. De joia trecută se depun cereri, dar ei nu ştiu care va fi numărul maxim de persoane disponibilizate, ce criterii vor sta la baza disponibilizării, când vor intra pe cererile de preaviz şi când vor primi sumele oferite drept compensaţii. Practic, aproape 1000 de oameni vor pleca din sistem, dar nu avem niciun termen referitor la acţiunea respectivă derulată pe o perioadă scurtă. Aşa că să ne mai mirăm că, în strategie, pe termen mediu şi lung nu avem obiective şi termene clare?".

• Proiect în dezbatere publică

Amintim că, în urmă cu două zile, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat lansarea unei noi runde de consultări publice - ce se va finaliza în 24 mai - în privinţa Strategiei de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului şi a Planului de acţiuni aferent documentului, odată cu publicarea, spre dezbatere publică, a documentelor actualizate. Proiectul este finanţat de Comisia Europeană, prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (TSI), dedicat susţinerii reformelor structurale în Statele Membre UE (DG-Reform) şi realizat în colaborare cu PricewaterhouseCoopers România.

Strategia respectivă este fundamentată pe patru piloni de dezvoltare:

- îmbunătăţirea calităţii vieţii şi crearea unui mediu sănătos şi durabil pentru generaţiile viitoare, prin optimizarea sistemului educaţional, a celui sanitar-medical, a asistenţei sociale şi a sistemului de protecţie a mediului;

- diversificare economică, inovare şi antreprenoriat;

- valorificarea durabilă a specificului local pentru dezvoltarea turismului;

- accesibilitate, mobilitate şi conectivitate.

Conform autorilor documentului, strategia va schimba dinamica locală, va contribui la revitalizarea economică a Văii Jiului, oferind premisele creşterii calităţii vieţii şi încurajării tinerilor să rămână în zona respectivă.

În noul document au fost integrate recomandările şi aspectele relevante rezultate în cadrul primei runde de consultări publice, lansată în perioada 29 octombrie-20 noiembrie 2020. Documentul propus vizează reconfigurarea pe multiple paliere a zonei, în contextul dificultăţilor economice şi sociale generate de declinul industriei carbonifere şi obiectivului asumat la nivel european de tranziţie către o economie verde, cu impact redus asupra mediului înconjurător.