RECTIFICAREA BUGETARĂ / VARUJAN VOSGANIAN, DEPUTAT ŞI FOST MINISTRU AL FINANŢELOR PUBLICE: "Suntem într-o stare de avarie în privinţa deficitului bugetar"

Fundamentarea rectificării bugetare ridică mai multe semne de întrebare cu privire la starea finanţelor publice şi la modul în care construcţia bugetară asumată în decembrie 2019 de guvernul Orban în Parlament mai este valabilă, atât timp cât Produsul Intern Brut este permanent reevaluat în minus faţă de estimările iniţiale, susţine deputatul Varujan Vosganian, fost ministru al Finanţelor Publice.

Varujan Vosganian a declarat pentru Ziarul BURSA: "Din rectificarea bugetară întocmită de Florin Cîţu, reiese în primul rând că toate afirmaţiile de zilele trecute ale ministrului de finanţe potrivit cărora România are cel mai mic deficit din Uniunea Europeană s-au dovedit neadevărate.

Atunci compara România cu deficitul de 4,6% din PIB cu celelalte ţări, iar acum ne-am trezit cu un deficit de peste 90 miliarde lei, ceea ce duce ţara noastră pe unul dintre primele locuri în privinţa deficitului bugetar. În al doilea rând, un deficit atât de mare ne duce cu gândul că trebuie revizuită estimarea privind Produsul Intern Brut (PIB) pentru anul în curs. Acesta era estimat iniţial la 1140 miliarde lei, valoare pe care a fost construit întregul buget de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat. El a fost revizuit în luna aprilie la 1080 miliarde lei, la un deficit de 4,6%. Sentimentul meu este că, pe această tendinţă, economia românească riscă să ameninţe recordul negativ absolut al căderii din anul 2009, care a fost de 7%. Deci la un deficit de 90 miliarde lei, deja ne ducem către o scădere de PIB de 5%".

Domnia sa consideră că ar trebui studiat cu atenţie cărui fapt se datorează acest deficit, cât din deficit se datorează creşterii cheltuielilor, cât se datorează scăderii de venituri şi care venituri scad. Mai mult, trebuie văzut dacă este vorba despre venituri amânate - cum ar fi chirii sau alte obligaţii amânate către stat - sau este vorba despre venituri pierdute definitiv - cum ar fi impozitul pe profit.

"Apoi trebuie să vedem cât anume din deficit se datorează pandemiei. Sentimentul meu este că doar pandemia nu justifică aceste scăderi. Şi acest lucru se vedea deja din luna februarie, când am avut un deficit de 8 miliarde lei înainte de declararea stării de urgenţă şi care prevestea că nu va fi nimic bun în legătură cu execuţia bugetară. Sentimentul meu este că suntem într-o stare de avarie în care avem nevoie de mai multe explicaţii de la ministrul finanţelor", a afirmat Varujan Vosganian.

Fostul ministru al finanţelor în timpul guvernării Tăriceanu susţine că au mai fost ţări care au avut deficite foarte mari, dar care au cu totul o altă situaţie faţă de România.

"De exemplu, Marea Britanie se apropia la un moment dat la un deficit de 10% din PIB. Problema este că în Marea Britanie ministrul de finanţe se duce să traverseze strada către City-ul londonez şi să se împrumute. La Marea Britanie, chiar cu un deficit de 9%, riscul de ţară nu s-a clintit: a rămas AAA. În schimb, România nu are resurse interne pentru a-şi acoperi deficitele, ceea ce o va pune într-o situaţie foarte dificilă în atragerea de sume pentru acoperirea deficitelor", a precizat Vosganian.

În legătură cu acest lucru, conform domniei sale, ministrul de finanţe Florin Cîţu ar trebui să precizeze care este datoria publică, ce împrumuturi s-au făcut, cât anume dintre ele sunt îndreptate către stingerea unor datorii, cât se datorează unui eventual buffer şi cât se datorează acoperirii deficitelor.

"Aceste lucruri nu sunt trecute în execuţia bugetară la şase luni, pentru că ea nu se referă la exerciţiul datoriei publice în ansamblul ei şi la destinaţiile împrumuturilor. Execuţia bugetară doar menţionează care este costul datoriei publice, adică ce dobânzi datorează statul român pentru scadenţele în curs. În orice caz, trebuie să se facă urgent o reevaluare a PIB-ului pentru anul în curs, pentru că sentimentul meu este că ne ducem foarte tare în jos şi ne apropiem de recordul negativ din 2009 şi am impresia că la toamnă va mai fi reevaluat încă o dată Produsul Intern Brut", a afirmat fostul ministru al finanţelor publice din guvernul Tăriceanu.

Domnia sa şi-a exprimat nemulţumirea şi în legătură cu afirmaţia lui Florin Cîţu referitoare la faptul că prin rectificare are loc cea mai mare majorare, din ultimii 30 de ani, a valorii punctului de pensie.

Varujan Vosganian ne-a declarat: "Domnul Cîţu a mai spus că majorarea cu 14% a punctului de pensie este cea mai mare creştere care s-a făcut vreodată. Nu este adevărat. Eu, când eram ministru de finanţe, am urcat, într-o singură tranşă în anul 2007 cu 30% punctul de pensie, de la 420 lei la 560 lei. Din 2007 până în 2008, am avut o creştere de 70% a valorii punctului de pensie, în condiţiile în care nu am avut transferuri de la bugetul de stat, pentru că bugetul de pensii era echilibrat".

Deputatul ALDE s-a referit şi la posibilitatea modificării rectificării bugetare în Parlament, atunci când ordonanţa de urgenţă adoptată de guvernul Orban va ajunge în Legislativ pentru aprobare. Varujan Vosganian susţine că este greu să modifici în Parlament structura şi filosofia unei rectificări bugetare, deoarece actul normativ ajunge în Camera Deputaţilor şi Senat după ce cheltuielile sunt operate. În acel moment, pot fi modificate doar unele destinaţii ale unor sume, dar pe ansamblu nu se poate face o modificare substanţială a rectificării bugetare aprobată de Guvern, a concluzionat fostul ministru al finanţelor publice.