Reindustrializarea, un eşec economic

• Andreea Paul, preşedinte INACO: "Reindustrializarea trebuie să ţină cont de megatendinţele tehnologice ale viitorului. Suntem ţara cu cea mai modestă economie inovatoare din Europa şi cu cea mai mică rată de inovare"

• Cristian Pârvan, preşedinte PIAROM: "Politica industrială a României lipseşte cu desăvârşire. Nu va veni nimeni din Uniunea Europeană care să aibă grijă de industria din ţara noastră"

• Ion Hohan, preşedintele Secţiunii Servicii a CCIB: "România fără industrie nu există"

În ultimii 28 de ani a avut loc un declin permanent al industriei româneşti, din cauza politicilor guvernamentale care au considerat că marile combinate nu reprezintă decât o sursă de fier vechi, din cauza privatizărilor ineficiente în unele ramuri economice, fapt care, combinat cu concurenţa industriilor puternice din ţările civilizate a dus la închiderea mai multor întreprinderi din ţara noastră şi la reprofilarea pe piaţa industriilor a întreprinzătorilor din acest domeniu. Toate aceste idei au fost dezbătute, ieri, la cea de-a doua ediţie a conferinţei Reindustrializarea României.

Participanţii la dezbatere au scos în evidenţă problemele cu care se confruntă industria ţării noastre, dar şi provocările la care trebuie să răspundă aceasta în viitor. Specialiştii sunt nemulţumiţi că deşi există un Minister al Industriilor, reprezentanţii acestuia refuză să aibă discuţii periodice cu întreprinzătorii din domeniu pentru a stabili o strategie clară de revitalizare a industriei româ­neşti şi de retehnologizare digitală acolo unde situaţia o impune.

Ion Hohan, pre­şedintele Secţiunii Servicii a Camerei de Comerţ şi Indus­trie Bucureşti, spune că, în viziunea instituţiei din care face parte, conceptul de reindustrializare nu mai poate fi susţinut în formula veche şi că viitorul industriei din ţara noastră trebuie să se bazeze pe digitalizare, pe informatizare, pe tehnică de calcul.

De altfel, conform celor spuse de reprezentantul CCIB, instituţia sprijină orientarea industriei din Bucureşti pe relaţia cu digitalizarea şi se focalizează în al doilea rând pe relaţia indus­triei cu învăţământul şi cercetarea. Ion Hohan a precizat: "Politicienii noştri, din neştiinţă, din prostie sau din răutate, au desfiinţat învăţământul dual, iar acest lucru are consecinţe grave". El a dat exemplul Elveţiei, unde 80% dintre elevi sunt integraţi în învăţământul profesional, în timp ce în România procentul este foarte scăzut. În finalul alocuţiunii sale, Ion Hohan a spus: "O ţară fără industrie nu există. România fără industrie nu există".

• Inovaţie, dar cu păstrarea unor ramuri ale industriei tradiţionale

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatul Investitorilor Autohtoni din Româ­nia (PIAROM) a menţionat că tema reindustrializării a lipsit din preocupările guvernelor din ultimii 20 de ani. El a spus că, în timp ce Uniunea Europeană ia măsuri speciale de susţinere a unor industrii tradiţionale - de exemplu siderurgia - deoarece nu poate rămâne veşnic la mâna importurilor de oţel din China, în ţara noastră multe dintre industriile tradiţionale nu mai există.

Cristian Pârvan a spus: "Există politica industrială a Germaniei, politica industrială a Marii britanii, a Franţei. Politica industrială a României lipseşte cu desăvârşire".

Preşedintele PIAROM susţine că în ciuda digitalizării, automatizării şi robotizării, este nevoie să fie păstrat un corp profesional capabil să întreţină, să repare şi să depaneze instalaţiile, corp profesional care este şi în atenţia oficialilor Uniunii Europene. "Problema industriei este foarte complexă şi sensibilă şi nu va veni nimeni din UE care să aibă grijă de industria României", a spus Cristian Pârvan.

El a menţionat că ţara noastră este de două ori mai ineficientă material decât media europeană şi că România este dublu consumator de energie pentru producerea unui euroPIB faţă de media UE. Conform unui studiu realizat de PIAROM, capitalul românesc mai este preponderent în doar trei domenii: comerţ, industria textilă şi în producţia de mobilă.

"În 20 de ani de evoluţie, noi am scăzut nivelul tehnicii româneşti, nu l-am crescut. În timp ce Ungaria, cu o populaţie de 10 milioane de locuitori, aduce din exportarea produselor proprii 100 miliarde euro, România, cu 20 milioane de locuitori, face export de 60 miliarde euro, are deficit şi contribuţie negativă la Produsul Intern Brut", a menţionat şeful Patronatului Investitorilor Autohtoni.

El a mai spus că măsurile guvernelor sunt pompieristice deoarece nu se bazea­ză pe studii şi că situaţia poate deveni gravă dacă două sau trei companii mari se vor închide, deoarece impactul asupra industriei va fi foarte mare.

Cu toate acestea, Dragoş Şeuleanu, director executiv al Măgurele High Tech Cluster, a menţionat că, din întreaga regiune, ţara noastră este singura a cărei economie nu a fost penetrată puternic de capitalul rusesc şi de oamenii de afaceri din jurul lui Vladimir Putin. "Ungaria, Polonia şi Cehia sunt penetrate puternic economic de Rusia, iar situaţia indus­trială a acestor state este mult mai complexă faţă de România, în cazul în care investitorii ruşi vor opri finanţarea", a spus Dragoş Şeuleanu.

• România, singurul stat din UE fără avuţie naţională evaluată

Andreea Paul, preşedintele Iniţiativei pentru Competitivitate (INACO), a precizat că strategia de reindustrializare trebuie să înceapă cu evaluarea avuţiei naţionale, care în ţara noastră nu a mai fost făcută de 30 de ani. Conform celor spuse de Andreea Paul, dacă în 1990 avuţia naţională era de 4 trilioane lei vechi, acum niciun politician nu ştie care este această valoare, chiar dacă eram obligaţi, conform Eurostat, să demarăm în anul 2017 procedura de evaluare a acestui indicator naţional. Procedură care nu a fost demarată şi, din această cauză, se pare că nu vom avea acest indicator nici în anul 2020. Andreea Paul a mai spus că reindustrializarea trebuie să se bazeze pe capitalul uman şi pe capitalul tehnologic, iar ţara noastră pare incapabilă să facă acest lucru atât timp cât din cei 11 miliarde euro alocaţi de UE pentru aceste obiective, am absorbit doar 0,4% pentru capitalul uman şi 0,8% pentru capitalul tehnologic. Un alt punct negativ semnalat de preşedintele INACO este că din cele 27 de puncte ale Strategiei Naţionale de Competitivitate 2014-2020 adoptată de social-democraţi, doar un singur obiectiv a fost atins, şapte au fost realizate parţial, iar restul sunt în regres acut. Andreea Paul a mai spus: "Reindustrializarea trebuie să ţină cont de megatendinţele tehnologice ale viitorului. Suntem ţara cu cea mai modestă economie inovatoare din Europa şi cu cea mai mică rată de inovare". În opinia ei, suntem condamnaţi să ţinem cont de robotizare, block-chain, bioenergie, biotehnologie etc. şi să fim conştienţi că anumite industrii tradiţionale vor înceta să mai existe, odată cu noul val tehnologic.