REMUS BORZA: "Dacă multinaţionalele ar plăti impozite în România, s-ar strânge patru miliarde de euro la buget"

Deputatul independent Remus Borza a propus Guvernului şi Parlamentului mai multe măsuri pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat, printre care implementarea unei directive europene care obligă multinaţionalele să plătească impozit în ţara în care realizează veniturile şi care ar aduce patru miliarde de euro la buget.

Domnia sa spune: "În ianuarie, în comisia de buget finanţe, la audierea privind învestitura ministrului Viorel Ştefan (n.r. ministrul finanţelor la acea vreme), i-am propus câteva măsuri de combatere a evaziunii fiscale şi de creştere a gradului de colectare a veniturilor bugetare. Evident că nu le-a implementat, motiv pentru care i le-am reiterat în plenul Parlamentului şi actualului ministru, Ionuţ Mişa. Iată care sunt aceste propuneri:

1. Implementarea cu 1 ianuarie 2018 a ordonanţei 91/2014 care obligă agenţii economici să-şi conecteze casele de marcat cu registrele electronice la serverele ANAF. Prin această măsură, statul vede în timp real dinamica şi trasabilitatea impozitelor şi taxelor pe care le are de încasat. Deşi această măsură trebuia să intre în efectivitate la 1 ianuarie 2015 ea a fost amânată de 3 ori. O dată de guvernul Ponta şi de 2 ori de guvernul Cioloş. Prietenii ştiu de ce. Prea multă transparenţă dăunează, mai ales anumitor firme cu statut special. Această măsură a fost preconizată a fi implementată încă din 1999, odată cu adoptarea Ordonanţei 28/1999. Impactul acestei măsuri plus 2 miliarde euro la buget.

2. Implementraea cu 1 ianuarie 2018 în legislaţia internă a Directivei Europene 1164/2016 prin care multinaţionalele sunt obligate să plătească impozit în ţara în care realizează venit. Prin această măsură se limitează practicile multinaţionalelor de externalizare a profitului prin preţuri de transfer, împrumuturi acordate de societăţile mama, cu dobânzi prohibitive şi alte metode de «optimizare fiscală». Impactul acestei măsuri plus 4 miliarde euro la buget.

3. Modificarea regimului redevenţelor. Prin contractul de privatizare încheiat în 2004, OMV Petrom a beneficiat timp de 10 ani de un nivel redus al redevenţei, respectiv de 3,5 % raportat la un preţ fix de 26 dolari barilul de petrol. Or, în intervalul 2004-2014, în niciun an, în nicio luna, în nicio zi, preţul barilului nu a fost sub 100 de dolari. Deşi această clauză detrimentală statului român a expirat în 2014, niciunul din guvernele care s-au succedat de atunci nu a majorat redevenţele către OMV Petrom sau alte companii care exploatează resursele ţării. Impactul acestei măsuri plus 200 milioane euro la buget.

4. Înăsprirea legislaţiei privind combaterea evaziunii fiscale şi a spălării banilor. Asimilarea acestor infracţiuni crimei organizate, majorarea pedepselor între un minim de 10 ani şi un maxim de 20 de ani închisoare şi confiscarea extinsă a averii. Impactul acestor măsuri plus 300 milioane euro la buget.

5. Campanii de informare şi insentivare care să conducă la creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor în ceea ce priveşte plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate statului. Fiecare cetăţean trebuie să aibă reprezentarea faptului că din impozitele lui se finanţează marile sisteme publice: infrastructură, administraţie, sănătate, învăţământ, armata. Impactul acestei măsuri plus 200 milioane euro la bugetul de stat".

În opinia lui Remus Borza, ţara noastră înregistrează o evaziune fiscală la TVA de 37%, cea mai mare din Europa. Domnia sa a explicat: "Anul trecut, din 19 miliarde de euro TVA de colectat, au ajuns la buget doar 11,7 miliarde euro, 7,3 miliarde euro pierzându-se pe drum. Nici anul acesta nu stăm mai bine la colectarea veniturilor bugetare. Din 254 miliarde lei venituri estimate, pe primele 6 luni, ANAF a strâns în visteria ţării doar 117 miliarde lei. Ca să atingă ţinta bugetată, ar trebui să colecteze în semestrul al doilea cu 17% mai mult. Misiune imposibilă pentru o instituţie hiperbirocratizată şi nereformată. Cele 7 miliarde de euro necolectate din TVA ar acoperi toate găurile, deficitele şi nevoile din buget. Ar acoperi în primul rând creşterea cheltuielilor de personal din anul 2017 cu 12 miliarde lei faţă de anul trecut, respectiv de 57 la 69 miliarde lei şi creşterea cheltuielilor cu asistenţă socială de 10 miliarde lei, de la 81 la 91 miliarde lei. Pe aceste raţiuni, înţeleg preocuparea MF şi ANAF de a lua măsuri privind o mai bună colectare a veniturilor bugetare. Split TVA sau taxa ori contribuţia de solidaritate vor ajuta la fel de mult executivul precum au ajutat şi defunctele propuneri lansate în spaţiul public în ultimele luni: impozit pe gospodărie, impozit pe venitul global, impozit pe cifra de afaceri, translatarea contribuţiilor de la angator la angajat, naţionalizarea Pilonului 2 de pensii. Efectul, erodarea încrederii în executiv, o lipsă de predictibilitate şi stabilitate a politicilor economice şi fiscale. Evident aceste propuneri trădează disperarea executivului şi foamea de bani a bugetului, probabilitatea tot mai mare a depăşirii ţintelor de deficit asumate de România prin Tratatul de la Maastricht".

Potrivit lui Remus Borza, actualul ministru de finanţe Ionuţ Mişa a spus, în plenul Parlamentului, că 82,35% din contribuabilii care declară TVA îl şi plătesc: "Pentru o minoritate de 17%, contribuabili rău platnici, nu poţi pedepsi peste 500 000 de firme oneste. Împingi spre faliment aproape 300 000 de IMM-uri care au peste 2,5 milioane de angajaţi şi 44 % din cifra de afaceri a României. Nu este un secret pentru nimeni că firmele româneşti sunt decapitalizate. Nici statul şi nici băncile nu au făcut mare lucru pentru a susţine capitalul românesc şi clasa antreprenorială românească. Aceste firme, mici şi mijlocii, rulează banii statului datoraţi cu titlu de TVA între 25 şi 55 de zile. Pentru că exigibilitatea la plata a TVA-ului survine în a 25 zi a lunii următoare facturării. Este o operaţie cât se poate de legală, reglementată de Codul Fiscal. Nu la fel de legală este politica statului care rambursează cu întârziere şi de 9 luni TVA-ul către agenţii economici, fără să fie sancţionat sau să plătească daune sau dobânzi suplimentare".