REPORTAJ - O ZI DE MASLENIŢA PRINTRE RUŞII LIPOVENI Lactatele în alai, înainte de Postul Mare

Ruşii lipoveni au sărbătorit, recent, Masleniţa - "Săptămâna brânzei", un fel de Lăsata Secului. Evenimentul a reunit membri ai comunităţii din mai multe localităţi dobrogene, fiecare dintre acestea având obiceiuri specifice. Numele sărbătorii vine de la cuvântul "maslo" (unt) şi reprezintă o perioadă de tranziţie, de la aceea de consum de carne, către una de post, când se consumă produse din lapte, brânză, ouă şi peşte. Printre preparatele tradiţionale, se numără clătitele (blinî), colţunaşii (vareniki) şi pampuşki - un fel de plăcinte. Fiecare zi este dedicată unor activităţi specifice: într-una ginerii îşi vizitează soacrele, într-alta cumnatele vin la surorile soţului şi aşa mai departe. Ca un element specific al Masleniţei în Tulcea, oamenii merg pe un deal din apropierea localităţii, de unde lansează o săgeată, care simbolizează alungarea iernii. Există, de asemenea, cântece specifice acestei sărbători, care se încheie cu Duminica Iertării (Voskresenie Proshanie), când toţi creştinii îşi cer iertare de la rude şi prieteni. Tot în săptămâna Masleniţei, tinerii îşi jură iubirea, iar după Paşti, urmează nunta.

• Cine sunt ruşii lipoveni?

Deputatul Miron Ignat şi profesorul Feodor Chirilă - decorat cu medalia Puşkin de către liderul de la Moscova, Vladimir Putin - ne-au oferit informaţii despre istoricul sărbătorii şi al comunităţii din care fac parte. Lipovenii sunt etnici ruşi care au părăsit Imperiul Ţarist, după 1660, când patriarhul a impus reforme ale Bisericii Ortodoxe. Potrivit domnului Chirilă, dacă strămoşii lor nu ar fi părăsit Rusia, ajungeau "fie în Siberia, fie lichidaţi".

Chiar dacă, de la acel moment, au trecut 350 de ani, lipovenii au păstrat cu sfinţenie limba maternă şi obiceiurile specifice. Cu neascunsă mândrie, profesor sublinia: "Vedeţi în lume trei popoare care au păstrat, până acum, folclorul: ruşii, ucrainenii şi românii. Când vin conaţionalii noştri din Rusia se miră cum de, în România, s-au păstrat atât de bine limba şi cultura rusă. S-au păstrat din respect pentru strămoşii şi părinţii noştri!"

Cultura rusă atrage, de asemenea, interesul românilor, potrivit ruşilor lipoveni. "Poporul român, ca şi poporul rus, s-a format în spiritul ortodoxiei, care i-a unit", a precizat Feodor Chirilă, care a continuat: "Dacă veţi consulta repertoriul teatrelor din România, veţi găsi cam o treime din piesele de teatru aparţinând autorilor ruşi, ceea ce denotă că această cultură este apreciată aici". În ciuda interesului manifestat de populaţia autohtonă, de multe ori, "politicul este cel care strică. Şi acum, acele conflicte care există, dezinformări din partea României şi aşa mai departe, privind realităţile din Rusia, ne dor şi pe noi, şi pe români, pentru că nu se spune adevărul", a adăugat domnul Chirilă.

• Masleniţa, prin ochii lipovenilor

Înainte vreme, în Rusia, anul nou se sărbătorea pe 1 martie, când, calendaristic, se sfârşea iarna şi începeau primăvara şi lucrările agricole pe întinsele câmpii ruseşti, povesteşte Miron Ignat. "După cum aţi observat, pe lângă veselie, sunt şi acele preparate specifice perioadei -o tranziţie de la consumul de carne la cel de lactate, în ajunul Postului Mare. Este o săptămână de curăţire a sufletului şi de pregătire pentru cele 49 de zile de post", a completat parlamentarul.

În Brăila, potrivit unui recensământ, trăiesc peste 5000 de etnici ruşi lipoveni. Centrul festivităţilor este cartierul Pisc - odinioară un sat în afara municipiului, care, odată cu industrializarea, a devenit cartier al acestuia.

Feodor Chirilă a fost printre cei care au contribuit la revigorarea acestei sărbători tradiţionale în zonă. Domnia sa ne-a povestit mai multe despre istoria Masleniţei, pe pământ românesc: "Spre deosebire de Rusia, statul român a avut o atitudine mai conciliantă faţă de religie, în perioada comunistă. Noi am avut de câştigat prin acest lucru, pentru că tradiţiile noaste s-au păstrat, până în anii 1950, aproape intacte, ca pe teritoriul Rusiei, iar calendarul a fost respectat aidoma. Începând din anii 1960, s-a intensificat ateismul, s-a luptat împotriva religiilor şi a tradiţiilor, cu atât mai mult cu cât minorităţile naţionale din România au fost marginalizate". Iniţial, sărbătoarea Masleniţei dura două săptămâni şi intra în Postul Mare, însă, în secolul al XIV-lea, aceasta a fost redusă la şapte zile.

În regimul comunist, sărbătoarea a fost interzisă, fiind "reînviată" în 1994. Este foarte răspândită în zonele Rusiei şi în fiecare gubernie se sărbătoreşte în fel propriu, iar la noi în ţară s-a păstrat o variantă asemănătoare aceleia de la Moscova şi din sudul acesteia. Şirokaia Masleniţa este celebrată printr-o petrecere pe stradă, cu alai şi cântece speciale pentru această sărbătoare.

• Legături cu religia, dar cu tentă laică

Cu ocazia Masleniţei, la Brăila a avut loc şi întrunirea conducerii Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România (CRLR), cu preşedinţii comunităţilor locale din ţară.

Paula Radion, membru în consiliul director al CRLR, a explicat că sărbătoarea se petrece diferit, în fiecare localitate. "În sud, parcă are o semnificaţie mai mare. Aici, activităţile specifice sunt mult mai complexe, mai ample, cuprind mai multe elemente ale vieţii cotidiene. Şi numărul ruşilor este mult mai mare decât în nord. Astfel, şi obiceiurile care s-au păstrat sunt mult mai "zgomotoase", în sensul plăcut al cuvântului". Masleniţa este unică, în felul ei, a completat Paula Radion, având legături profunde cu religia, însă cu o tentă predominant laică.