RePower EU - încă o oportunitate pentru dezvoltarea sistemului energetic naţional

RePower EU, programul prin care ţara noastră va primi încă 1,4 miliarde euro pentru dezvoltarea domeniului energetic, reprezintă o oportunitate imensă pentru dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie din surse regenerabile care să ne asigure independenţa energetică pe termen lung, au afirmat participanţii la dezbaterea "REPower EU - Asigurarea securităţii energetice a UE: Energie sigură şi durabilă, la preţuri accesibile", organizată vinerea trecută de Biroul Parlamentului European în România.

"RePower EU este răspunsul rapid pe care Uniunea Europeană l-a oferit la actuala criză energetică. Din păcate, capacitatea administrativă pe care o avem pentru gestionarea tuturor fondurilor alocate ţării noastre este destul de redusă şi de aceea vom fi nevoiţi să apelăm la asistenţă tehnică din partea Comisiei Europene pentru a implementa toate programele până la finalul anilor 2026 şi 2027. Pe lângă cele 1,6 miliarde euro alocate pentru domeniul energetic în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin RePower EU mai primim încă 1,4 miliarde euro. Mai avem 10 miliarde euro din alocarea bugetară pentru perioada 2014-2020 (+3), care trebuie folosite până la finalul anului 2023 şi care ar putea să intre în proiecte energetice de pe întreg cuprinsul ţării şi în sprijinirea IMM-urilor pentru a trece cu bine peste această iarnă", a afirmat deputatul european Nicolae Ştefănuţă (Renew Europe), coraportor al Parlamentului European în privinţa bugetului Uniunii Europene.

RePower EU se află în acest moment în negociere trilaterală - Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul UE, urmând a fi implementat începând cu primăvara anului viitor.

"Sperăm ca la finalul anului 2022 să avem un acord între cele trei părţi cu privire la RePower EU, iar legea să fie adoptată cel mai târziu la începutul anului 2023. În afară de 1,4 miliarde euro - fonduri nerambursabile din RePower EU, ţara noastră ar mai putea accesa şi o parte din creditele din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă care nu au fost luate de către alte state. Noi am solicitat ca pentru sumele respective să existe un termen în care statele membre care pot beneficia direct de respectivele credite să notifice Comisia Europeană dacă doresc să le acceseze sau nu, iar dacă nu le vor accesa acestea să fie alocate pentru proiectele altor state, după principiul primul venit, primul servit. De aceea, ar trebui să avem proiecte în rezervă cu care să accesăm împrumuturile respective în cazul în care ele vor fi refuzate de statele care sunt îndreptăţite la aceste credite. Apoi, este nevoie de implicarea autorităţilor locale pentru ca toate proiectele energetice să răspundă nevoilor pe plan local. Precizez că mecanismul RePower EU prevede şi o prefinanţare. Comisia a propus 15%, Parlamentul ar dori 20%. Sperăm ca la finalizarea negocierilor să avem o prefinanţare de 20%, a afirmat deputatul european Siegfried Mureşan, (PNL/PPE), negociator din partea Parlamentului European pentru programul respectiv".

• 1,4 miliarde euro pentru noi capacităţi de producţie şi pentru întărirea reţelelor de transport a energiei

Sumele din RePower EU ar urma să fie alocate pentru dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie energetică din surse regenerabile şi pentru dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei.

"Dorim să transmitem Comisiei Europene, în aprilie 2023, direcţiile în care vom investi fondurile alocate prin RePower EU, cu un focus pe dezvoltarea de noi capacităţi de producşie din surse regenerabile", a anunţat Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

"Trebuie să ne concentrăm pe creşterea producţiei interne, domestice, de energie şi pe asigurarea unui echilibru privind mecanismul de tranziţie energetică, care să includă gazele naturale, zona energiei nucleare, energia hidro şi energia din alte surse regenerabile. În RePower EU sunt menţionate toate aceste surse de energie precum şi tranziţia către surse verzi de energie. Dorim să ne îndreptăm către o tranziţie verde accelerată cu utilizarea la maxim a resurselor noastre de energie", a menţionat Tatiana Svetlana Iosiper, Reprezentant cu însărcinări speciale pentru energie şi diplomaţie climatică în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În ceea ce priveşte actuala criză din energie, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele ANRE, a menţionat că pe termen scurt aproate statele membre ale UE au luat măsuri care vizează sprijinirea consumatorilor casnici şi consumatorilor industriali în faţa creşterii exponenţiale a preţurilor.

"Aceste măsuri au un rol important în menţinerea în mişcare, în funcţionare, a economiei Uniunii Europene şi în menţinerea competitivităţii. Măsurile de sprijin reprezintă o trecere la perioadă următoare când îşi vor face efectele măsurile luate pe termen mediu şi lung, adică investiţiile în noi capacităţi de producţie, în dezvoltarea reţelelor de transport şi producţie, a capacităţilor de stocare a energiei şi în eficienţa energetică, menite să asigure independenţa energetică a Uniunii Europene. Dacă în privinţa măsurilor pe termen scurt, fiecare stat membru a fost egoist, individualist în protejarea cu aproape orice preţ a consumatorilor, în privinţa măsurilor pe termen mediu şi lung niciun stat nu are o soluţie individuală, fiind nevoie de cooperare regională sau la nivelul UE. De aceea, este necesară o viziune comună pentru a ieşi din actuala criză. Soluţiiler sunt investiţiile şi atragerea de tehnici inovative, cum ar fi utilizarea hidrogenului şi a combustibililor alternativi. (...) Potenţialul regenerabil al ţărilor UE nu e identic şi de aceea trebuie să investim în dezvoltarea capacităţilor de interconectare existente şi să creăm noi interconectori", a spus Zoltan Nagy-Bege.

• Zoltan Nagy-Bege: "La finalul anului 2023 ar trebui să avem peste 100.000 de prosumatori"

Vicepreşedintele ANRE s-a referit şi la nevoia de finanţare a capacităţilor energetice instalate de prosumatori şi a afirmat că numărul de prosumatori existent în ţara noastră este prea mic.

"Suntem departe de capacitatea de dezvoltare pe care o avem în domeniul prosumatorilor, chiar dacă anul acesta a fost dublat numărul lor. Ungaria, până să oprească finanţarea prosumatorilor, avea lunar 10.000 de noi instalaţii în domeniul energiei din surse regenerabile, iar noi suntem mulţumiţi cu 10.000 pe an. Eu cred că la finalul anului viitor ar trebui să avem un număr cu şase cifre, adică peste 100.000 de prosumatori. Ştiu că reţelele din România au fost proiectate ca energia să se ducă la consumatori, dar în timp se poate inversa acest proces. Acum însă principala responsabilitate a prosumatorilor este să aibă capacităţi de producţie dimensionate pentru consumul propriu, care să ducă la reducerea facturii de energie. Prosumatoriiu trebuie să se gândească în primul rând la acest lucru şi nu la dezvoltarea unei afaceri în domeniul producţiei de energie prin montarea de panouri fotovoltaice", a precizat Zoltan Nagy-Bege.

Referitor la mecanismul RePower EU, Răzvan Nicolescu, membru al Consiliului de Conducere al Institutului European de Inovare şi Tehnolo gie (EIT) a menţionat că în următorii ani este fundamental ca politica energetică europeană să fie conectată cu politica industrială, pentru a nu înlocui dependenţa faţă de Rusia cu dependenţa faţă de China. Domnul Nicolescu a spus că el consideră că statul trebuie să simplifice alocarea sumelor din RePower EU.

"Bani avem, nu sunt o problemă. La Ministerul Energiei sunt miliarde de euro. Problema noastră este capacitatea administrativă de a derula şi implementa proiecte. RePower EU înseamnă 1,4 miliarde euro pentru România. Haideţi să simplificăm lucrurile! Daţi toţi banii la grădiniţe! Modernizaţi toate grădiniţele din România din punct de vedere al eficientizării energetice. E simplu, nu mai complicaţi lucrurile! Vă mai rămân bani după grădiniţe? Daţi la şcoli! Vă mai rămân bani şi după aceea? Daţi la licee şi, în cele din urmă, dacă mai rămân bani, daţi la spitale! Faceţi lucruri care să se vadă şi să fie simţite de către oameni", le-a transmis Răzvan Nicolescu secretarului de stat din Ministerul Energiei şi vicepreşedintelui ANRE.

Domnia sa consideră că, în caz contrar, cele trei obiective ale Uniunii Europene în privinţa politicii energetice - securitatea aprovizionării, decarbonarea şi preţurile - nu vor fi îndeplinite.

"Ani de-a rândul nu ne-am ocupat decât de un singur obiectiv: decarbonarea. Le-am uitat pe celelalte. Acum ne-am trezit că avem o criză, că au crescut preţurile şi ne întrebăm ce facem. Dar lucrurile acestea erau cunoscute încă din 2014, când eram la Bruxelles şi era lansat interconectorul Bulgaria-Grecia, care să diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale pentru centrul Europei. Lucrările trebuiau finalizate în doi ani, dar au fost terminate după 8 ani. În ceea ce priveşte preţurile la energie, nu este normală situaţia actuală. Avem sau nu avem o piaţă comună? Dacă avem o piaţă comună, haideţi să avem şi o politică socială comună şi să avem o definiţie a consumatorului vulnerabil agreată la nivel european. Haideţi să creăm un fond european din care să ajutăm consumatorii vulnerabili din toată Uniunea Europeană. Repet: este foarte important ca sumele alocate să fie cheltuite cum trebuie şi să avem nişte mecanisme care să ne ducă către o politică europeană comună în domeniul energetic", a spus Răzvan Nicolescu.

• Fondul de Modernizare - un instrument pentru finanţarea proiectelor energetice

În cadrul dezbaterii s-a discutat şi despre recenta ordonanţă de urgenţă prin care Guvernul a introdus aşa-numita taxă pe soare şi despre sumele alocate ţării noastre prin Fondul de Modernizare.

În privinţa taxării prosumatorilor (taxa pe soare), secretarul de stat Dan Drăgan a precizat: "Dacă directivele sunt adoptate la nivelu UE, fiecare stat şi-a asumat că trebuie să le implementeze. Statele pot, prin studii foarte bine documentate, să introducă unele taxe care pot fi benefice pentru echilibrarea sistemului energetic".

În replică, Răzvan Nicolescu a spus: "Transpunerea directivelor europene nu se face de miniştri şi de secretarii de stat, ci de oamenii din minister. Se mai întâmplă şi greşeli. Este corect când greşeşti să rectifici lucrurile. Cea mai mare greşeală e să continui cu greşeala făcută iniţial. Nu era nicio urgenţă pentru adoptarea ordonanţei prin care a fost introdusă taxarea prosumatorilor. Trebuia o lună să se facă o consultare publică şi transpunerea directivei europene nu s-ar fi făcut aşa, deoerece transpunerea nu înseamnă un copy-paste. Articolul din directivă spune că nu avem voie să taxăm decât în câteva situaţii. Directiva nu impune taxarea, ci arată că doar în situaţiile respective - strict limitate - pot fi taxaţi prosumatorii. Prin ordonanţa de urgenţă adoptată afectăm în momentul de faţă cel maii dinamic sector de de investitori din energie. Sfatul meu este să fie clarificate lucrurile în Parlament în momentul adoptării legii de aprobare a respectivei ordonanţe de urgenţă".

În ceea ce priveşte sumele de care ţara noastră va beneficia din Fondul de Modernizare şi care s-ar ridica la aproape 12 miliarde euro, secretarul de stat Dan Drăgan a precizat că fondul va fi alimentat periodic, până în anul 2030, din taxele colectate pentru emisiile de CO2.

"În afara celor 1,4 miliarde euro alocaţi pentru proiectele din domeniul dezvoltării reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, prin Fondul de Modernizare vom finanţa şi planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia. În acest moment avem în Fondul de Modernizare 2 miliarde euro. Ne dorim să finanţăm şi o schemă de sprijin pentru prosumatorii persoane fizice şi pentru prosumatorii industriali, precum şi o schemă pentru producătorii independenţi din surse regenerabile. Pentru cele trei scheme vorbim de o finanţare de peste 1,5 miliarde euro", a spus Dan Drăgan.

Secretarul de stat din Ministerul Energiei a mai spus că din sumele alocate până în 2030 prin Fondul de Modernizare ar urma să fie finanţată şi dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie a gazelor naturale.