RESTRUCTURAREA COMPANIILOR DE STAT Industria de apărare, între cerinţa premierului şi realitatea legislativă

Reorganizarea şi restructurarea companiilor de stat din subordinea ministerelor trenează, deşi premierul Florin Cîţu le-a solicitat miniştrilor, încă din prima jumătate a lunii ianuarie, să întocmească memorandumuri privind situaţia financiară a societăţilor respective. Documentele respective care trebuie să conţină planurile de restructurare şi reorganizare a activităţii acolo unde situaţiile bugetare înregistrează pierderi considerabile, ar fi trebuit să fie aprobate în şedinţele de guvern care au avut loc până în 4 februarie, conform declaraţiilor de luna trecută ale prim-ministrului Florin Cîţu.

Din păcate, până astăzi niciun astfel de memorandum nu a ajuns pe ordinea de zi a şedinţelor de guvern. Nemulţumit de situaţia respectivă, premierul a declarat în dese rânduri, recent, că, dacă miniştrii nu înţeleg să vină cu planurile de restructurare pentru companiile respective, atunci îi va constrânge prin scăderea limitelor bugetare pentru fiecare minister în culpă pentru anul curent.

Situaţia este greu de gestionat, deoarece sunt ministere unde majoritatea companiilor înregistrează pierderi. Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, a declarat recent pentru ziarul BURSA că, din cele 42 de companii publice din subordine, 14 sunt în insolvenţă sau în faliment şi 22 au probleme mari (pierderi şi datorii masive). Menţionăm că 26 de unităţi sunt din industria naţională de apărare.

Referitor la situaţia întreprinderilor din industria de apărare, Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), a declarat pentru ziarul BURSA: "Pentru mine şi colegii mei sunt mai multe semne de întrebare în legătură cu analiza efectuată de Ministerul Economiei şi cu afirmaţiile referitoare la găurile negre din industria de apărare".

Considerăm că afirmaţiile respective sunt total eronate. Industria de apărare este o industrie strategică, de interes naţional conform legii 232/2016, care stipulează că ţara noastră trebuie să aibă societăţi puternice în acest sector de activitate. Este adevărat că există societăţi care au făcut datorii, dar avem HG 979/2000 şi legea 232/2016, prin care statul, prin guvern, are obligaţia să asigure industriei de apărare finanţare pentru întreţinere, conservare, menţinere la cald a secţiilor pentru a fi gata să fie puse în funcţiune în orice moment este nevoie. Niciodată nu s-a dat vreun ban pentru aşa ceva, ci doar pentru asigurarea salariilor nucleului de bază".

Reprezentantul ASIAA a precizat că, dacă industria de apărare este o gaură neagră pentru bugetul Ministerului Economiei, înseamnă că ea a ajuns aşa din cauza politicienilor care s-au perindat la conducerea ţării în ultimii 30 de ani.

"Industria de apărare este patronată şi coordonată de Ministerul Economiei. Obligaţia Guvernului este să asigure necesarul de contracte şi comenzi pentru a răspunde în orice moment cerinţelor de apărare şi securitate a ţării. Mai mult, pentru a ieşi pe piaţa externă, societăţile din acest domeniu trebuie sprijinite. Până acum ataşaţii militari şi cei economici pe care îi avem afară prin ambasade şi consulate nu au făcut acest lucru. Dacă în anii 2016 şi 2017, industria de apărare a început uşor să renască şi să îşi revină, în ultimii ani s-a tăiat orice finanţare necesară modernizării şi retehnologizării. În loc să bage bani în modernizare, autorităţile centrale se ocupă doar de demolarea şi dărâmarea industriei de apărare, ceea ce înseamnă că aşa se va întâmpla cu toate celelalte companii publice din industria românească: vor fi puse la pământ", ne-a spus Constantin Bucuroiu.

• Obligaţiile din legea industriei de apărare, nerespectate de politicieni

Textele de lege la care face referire preşedintele ASIAA sunt articolul 8 din HG 979/2000 - privind compania Romarm, precum şi articolul 2 şi articolul 3 litera k din legea 232/2016 privind industria naţională de apărare. Conform HG 979/2000, articolul 8 aliniat 3, finanţarea programelor de conservare a capacităţilor de producţie pentru apărare fără încărcare la pace se va realiza de la bugetul de stat. Aliniatul următor arată că sunt suportă de bugetul de stat cheltuielile fixe aferente gradului de neutilizare a capacităţilor de producţie pentru apărare, inclusiv cele pentru asigurarea integrităţii instalaţiilor specifice sectoarelor pirotehnice cu grad ridicat de periculozitate, prevăzute să fie menţinute în funcţiune prin planul de mobilizare aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi care nu au încărcare la pace.

În articolul 2 al legii 232/2016 se menţionează că operatorii economici din industria naţională de apărare care deţin capacităţi strategice pentru securitatea naţională vor fi protejaţi pentru menţinerea acestora, fiind obiective de interes naţional. Conform articolului 3, litera k, industria naţională de apărare reprezintă domeniul strategic al economiei naţionale care cuprinde operatorii economici, indiferent de structura capitalului social, care dispun de resurse tehnologice, organizatorice şi de management necesare realizării şi furnizării produselor militare, sensibile şi strategice, precum şi serviciile necesare.

Mai mult, conform articolului 13 din lege, printre sursele de finanţare pentru realizarea investiţiilor în industria naţională de apărare se numără şi fonduri alocate de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului de resort, în condiţiile legii. Conform preşedintelui ASIAA, până în acest moment, deşi sursa respectivă a fost trecută în articolul 13 din lege prin OUG 47/2017, în ultimii trei ani niciun guvern nu a prevăzut astfel de fonduri pentru investiţiile din industria naţională de apărare.

• Patrimoniu redus, fără nicio despăgubire financiară

Constantin Bucuroiu ne-a mai precizat că unele unităţi de producţie "au fost ajutate" să devină nerentabile sau să înregistreze pierderi financiare.

"În anul 2002 s-a creat un parc industrial, în zona Moreni, ceea ce nu este un lucru rău. Dar, pentru crearea acestui parc, Uzina Automecanica Moreni a cedat 17 hectare de teren, prin hotărâre de guvern, către Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Pe terenul respectiv se aflau clădiri, utilaje noi şi alte capacităţi de producţie pentru care uzina nu a primit nici un leu în schimb. Acum lucrează acolo peste o mie de persoane, dar rămâne faptul că am pierdut o sumă uriaşă prin înstrăinarea gratuită a unor bunuri care au aparţinut uzinei din industria de apărare. De aceea, consider că, înainte de a se lua vreo decizie legată de restructurarea sau reorganizarea companiilor de stat, ori de a se face disponibilizări, să fie întocmite analize concrete, obiective şi abia apoi să se întocmească şi să se aprobe un program de reorganizare şi modernizare a industriei de apărare", ne-a spus Constantin Bucuroiu, reprezentantul angajaţilor din industria respectivă.

Aspectele de mai sus au fost discutate, ieri, cu Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naţionale în cadrul întâlnirii pe care oficialul a avut-o cu membrii Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică.

"Din analiza pe care am făcut-o cu ministrul Apărării Naţionale, a reieşit că anul trecut, din cauza unor manageri mai puţin competenţi ori de o calitate îndoielnică s-au pierdut anumite oportunităţi pentru industria naţională de apărare. Cu toate acestea, cifrele prezentate în cadrul întâlnirii sunt încurajatoare şi arată că Ministerul Apărării Naţionale îndreaptă către industria de apărare o parte din banii alocaţi pentru înzestrarea armatei. Domnul ministru Nicolae Ciucă s-a arătat deschis la propunerile noastre pentru modernizarea unor tipuri de arme şi muniţie, ba chiar ne-a dat sfaturi în anumite direcţii. Este clar faptul că până acum anumiţi factori de decizie din cadrul Ministerului Economiei au gestionat prost unele lucruri din industria de apărare. De aceea am rămas un pic în urmă şi nu am ţinut pasul cu noutăţile tehnologice din domeniu, situaţie care a fost cauzată şi de politizarea intensivă a funcţiilor de conducere din cadrul uzinelor din industria de apărare.

În acest domeniu, nu avem nevoie de manageri politici, ci de tehnicieni care ştiu ce trebuie făcut pentru a recupera decalajele faţă de omologii noştri din Uniunea Europeană", ne-a declarat Constantin Bucuroiu.

Reprezentanţii sindicatelor din industria de apărare i-au propus ministrului Apărării să ia în calcul demararea unor demersuri pentru trecerea acestui sector de activitate în patrimoniul MApN, dar Nicolae Ciucă a menţionat că nu se poate pronunţa acum cu privire la această solicitare.