Restructurarea energiei, reclamată la Comisia Europeană

• Sindicaliştii din "Hidroelectrica" susţin că restructurarea este un ajutor de stat mascat pentru minerit

• Surse guvernamentale susţin că viitoarele companii nu vor avea active neprofitabile

Sindicaliştii federaţiei "Hidrosind" din cadrul "Hidroelectrica" au anunţat, ieri, că vor notifica responsabilii din Comisia Europeană asupra ajutorului de stat mascat pe care Guvernul îl va acorda prin restructurarea producţiei de energie. Decebal Şulea, preşedintele "Hidrosind", a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă: "Grosul activelor Hidroelectrica vor intra în compania Hidroenergetica, alături de Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, Electrocentrale Paroşeni şi Compania Naţională a Huilei. Din aceste societăţi care vor fuziona, numai Hidroelectrica este pe profit, restul având pierderi şi datorii istorice mari. Considerăm că prin integrarea Hidroelectrica SA cu aceste structuri neprofitabile se acordă un ajutor de stat unor unităţi termo ineficiente şi mai ales minerilor din huilă".

Domnia sa susţine că "Hidroenergetica" nu va fi funcţională din cauza unităţilor de producţie cu probleme din cauza faptului că nu vor mai fi resurse financiare pentru realizarea investiţiilor din sectorul hidro, extrem de costisitoare.

Potrivit liderului sindical, Consiliul Concurenţei a consultat "Hidrosind" în investigaţia utilă pe care o realizează pe piaţa de energie. Consiliul Concurenţei analizează, în prezent, concentrarea economică ce va fi realizată de stat prin înfiinţarea companiilor "Electra" şi "Hidroenergetica" SA, care concentrează aproape 90% din producţia de energie.

"Dacă cei de la Consiliul Concurenţei sunt corecţi, atunci nu va fi aprobată înfiinţarea Hidroenergetica în această formulă", a mai spus Decebal Şulea.

"Hidrosind" susţine că restructurarea sectorului energetic începută în anul 2000, sub conducerea lui Radu Berceanu, avea ca finalitate privatizarea producţiei şi distribuţiei de energie. În prezent, nicio unitate de producţie nu a fost privatizată şi nici nu există un plan strategic pe termen lung pentru sectorul energetic, în care statul să ştie clar ce structuri privatizează şi ce păstrează în controlul său.

Decebal Şulea mai spune că, prin înfiinţarea "Hidroenergetica", circa 6.000 de mineri vor fi disponibilizaţi, dar şi aproape 1.000 de angajaţi de la Electrocentrale Deva, al cărei preţ de producţie este foarte mare: "Minerii nu au reacţionat la restructurare pentru că speră ca locurile lor de muncă să fie păstrate cu fonduri din zona hidro".

Compania Naţională a Huilei (CNH) nu va intra în "Hidroenergetica" SA cu datorii uriaşe şi în forma actuală. Până la înfiinţarea companiei, CNH va trece printr-un proces de restructurare, prin care se vor identifica acele structuri viabile, apte să intre în "Hidroenergetica". Cel puţin aşa stipulează hotărârea de guvern privind înfiinţarea celor două mari companii energetice. Potrivit unor surse guvernamentale implicate în restructurare, din CNH nu vor rămâne decât minele care pot fi modernizate cu sume de circa 30 milioane de euro. Restul vor fi închise, iar compania în forma sa actuală va dispărea. Astfel, se evaporă şi datoriile CNH, mai susţin sursele citate. Cu alte cuvinte, CNH va fi restructurată pentru a fi închisă, iar statul scapă de ştergerea datoriilor şi notificarea acestei operaţiuni la Comisia Europeană.

Potrivit aceloraşi surse, "Hidroenergetica" nu va avea probleme de solvabilitate pentru că societăţile termo componente au datorii mai mici decât creanţele de recuperat, în special de la CET-uri şi regii de termoficare. În plus, unităţile termo care vor intra în Hidroenergetica înregistrează profit din operaţiunile curente. CET-urile şi regiile au acumulat aceste datorii către producătorii termo, deoarece nu au primit fonduri de la stat pentru subvenţia acordată pentru încălzire. Pe acest lanţ, mai afirmă sursele citate, statul este dator către stat, iar problema acestor datorii poate fi rezolvată prin decizie politică.