Retailul alimentar românesc depăşeşte graniţa de 100 de miliarde de lei

Afacerile companiilor din comerţul alimentar românesc vor depăşi, în acest an, nivelul-record de 100 de miliarde de lei, potrivit unei analize a KeysFin, remisă, astăzi Redacţiei noastre.

Următoarele două săptămâni se anunţă a fi cele mai profitabile pentru retailerii alimentari din tot anul 2018. Febra cumpărăturilor de Crăciun va duce afacerile companiilor peste nivelul de 103 miliarde de lei, în creştere cu aproape 6 miliarde de lei faţă de rezultatul din 2017.

Business-ul din sectorul alimentar a crescut anul trecut cu 7,7% faţă de 2016 şi cu 135% faţă de 2007, la 97 miliarde de lei. Profitul net a avansat cu 16,8% faţă de 2016 şi cu 174,5% faţă de 2007, la 3,5 miliarde de lei în 2017.

Potrivit analizei, sectorul de retail se află, în prezent, în plin proces de maturizare, după expansiunea galopantă din anii 2000-2010. Numărul companiilor a scăzut cu 8,8% faţă de 2016 şi rămâne cu aproape 2% sub cel din 2007, la aproape 52.000 în 2017.

Statistica arată că în retailul alimentar activează 18 companii mari, cu afaceri de 55,9 miliarde de lei în 2017, 235 de companii medii (10,8 miliarde de lei), 2.469 firme mici (15,6 miliarde de lei) şi 49.258 microîntreprinderi (14,5 miliarde de lei).

"Principalii jucători din piaţă, Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan şi Mega Image, şi-au consolidat reţelele, iar extinderea geografică a atins un nivel extrem de ridicat. Investiţiile semnificative în deschiderea de noi unităţi şi mai ales în publicitate au spulberat, practic, concurenţa micilor jucători, magazinele independente, buticurile de cartier devenind o prezenţă tot mai rară. Confruntate cu dificultăţi financiare, prinse în constrângerile tot mai puternice ale distribuitorilor de alimente şi băuturi, multe dintre magazinele mici s-au închis sau au fost preluate de marii jucători', arată analiza KeysFin.

Astfel s-a ajuns ca ponderea companiilor mari să atingă nivelul de 58% în 2017, faţă de 32% în 2007.

Cele mai mari 10 companii au împreună peste 2.500 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount şi cash & carry şi generează peste 53% din cifra de afaceri totală.

Liderul pieţei continuă să fie Kaufland România, cu o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de lei în 2017, ceea ce reprezintă 10,4% din totalul business-ului la nivel naţional.

Carrefour România se află pe locul secund, cu afaceri de 6,7 miliarde de lei (7%), urmată de Lidl Discount (6,5 miliarde de lei, 6,7% din total), Auchan (5,2 miliarde de lei, 5,4% din total) şi Mega Image (4,9 miliarde de lei, 5,1% din total).

"Investitorii străini au ajuns să domine retailul alimentar românesc, controlând peste 72% din capitalurile proprii ale companiilor locale. Din prisma capitalurilor proprii deţinute, investitorii germani sunt în prim-plan, urmaţi de cei olandezi, luxemburghezi, francezi, ciprioţi şi turci. Împreună, primii cinci jucători din piaţa de retail alimentar, toţi controlaţi de străini, au generat anul trecut peste 45% din profitul sectorului", arată analiza KeysFin.

Cea mai profitabilă companie a fost, anul trecut, Kaufland, cu un rezultat pozitiv de 670 milioane de lei. În top urmează Lidl (352,8 milioane de lei), Carrefour (209,7 milioane lei), Mega Image (201,8 milioane de lei) şi Profi (130,9 milioane de lei).

La nivel regional, Capitala, cu cel mai mare număr de locuitori, a atras şi cel mai ridicat nivel de afaceri, de peste 40,3 miliarde de lei. În clasamentul regional urmează judeţele Prahova (8,2 miliarde de lei), Timiş (5,8 miliarde de lei), Ilfov (5,8 miliarde de lei) şi Braşov (4,8 miliarde de lei).

În retail lucrează peste 223.000 de angajaţi, în scădere cu 2,3% faţă de 2016 şi cu 1,4% faţă de 2007, în condiţiile în care companiile au investit puternic în optimizarea costurilor operaţionale.

Productivitatea muncii în acest sector a crescut cu 10% faţă de 2016, aproape 434.000 de lei per angajat în 2017, însă costul mediu per angajat a avansat de 2 ori mai rapid, cu 20% faţă de 2016, la 31.600 de lei per angajat în 2017.

"Creşterea costurilor cu forţa de muncă în acest sector a intervenit odată cu majorarea salariilor la nivel naţional şi ca urmare a provocărilor tot mai accentuate din piaţa muncii. În condiţiile crizei de personal, mulţi dintre retaileri au investit puternic în modernizarea proceselor tehnologice, iar unul dintre efectele cele mai vizibile îl reprezintă extinderea semnificativă a caselor automate, unde clienţii gestionează singuri plata. Automatizarea serviciilor se va extinde, cel mai probabil, la nivelul întregii pieţe, în următorii ani", estimează analiştii de la KeysFin.

Cei mai importanţi angajatori din sectorul de retail alimentar sunt Kaufland (13.519 angajaţi), Profi (11.662), Carrefour (9.939), Mega Image (9.313) şi Auchan (9.290 de angajaţi).

Potrivit datelor Eurostat, la nivel european, românii au alocat în 2017 cea mai mare parte dintre veniturile gospodăriilor pe alimente şi băuturi non-alcoolice (27,8%) din UE. Ne urmează lituanienii (22%), estonienii (20,3%) şi bulgarii (19,5%)

Cifra din dreptul României reprezintă de peste două ori media UE (12,2%). La polul opus, românii alocă mult mai puţin restaurantelor şi hotelurilor (doar 3,3% faţă de o medie UE de 8,8% din total).

"Statistica prezintă o consecinţă directă a nivelului de trai scăzut din România. Românii nu mănâncă mai mult decât alţi europeni, ci cheltuie mai mult raportat la veniturile lor. Una este să ai un salariu de 3000 de euro şi să aloci 800 de euro pentru mâncare şi alta e să trăieşti la limita subzistenţei, cum o fac mulţi dintre români. Dincolo de raportul cheltuieli alimentare - salarii, o altă mare problemă o reprezintă obiceiurile alimentare nesănătoase, care au făcut ca România să se claseze pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Este o consecinţă a mâncării proaste şi ieftine, puternic calorice, pe care majoritatea o consumă", spun analiştii.

Obiceiurile de consum ale românilor ţin şi de tradiţie. "După 40 de ani de comunism în care achiziţia de bunuri alimentare reprezenta o provocare, o întreagă generaţie şi-a găsit satisfacţia în consumul alimentar. Ideea de a mânca mult şi bine - o conotaţie a prosperităţii, s-a transmis din generaţie în generaţie, farfuria plină continuând să fie principala satisfacţie a unei mari părţi a populaţiei", se mai arată în raportul citat.