Reţeaua de şcoli-pilot din sistemul naţional de învăţământ, extinsă

Ministerul Educaţiei anunţă că extinde reţeaua de şcoli-pilot din sistemul naţional de învăţământ, alte 28 de unităţi de învăţământ din întreaga ţară primind acest statut din anul şcolar 2022-2023, informează news.ro.

"Ministerul Educaţiei continuă transformarea sistemică a educaţiei în România, de la un model centralizat la unul definit de subsidiaritate autentică, pe coordonatele definite de Proiectul România Educată. În acest sens, au fost semnate ordinele de ministru prin care 28 de unităţi de învăţământ din întreaga ţară primesc statutul de şcoală-pilot, începând cu anul şcolar 2022-2023. Acestea se adaugă celor şase scoli vizionare, care în anul şcolar trecut au pilotat elemente inovative la nivel de organizare a planului-cadru, a structurii anului şcolar sau a evaluării, pilotări care au stat la baza unor măsuri implementate deja la nivel de sistem începând cu noul an şcolar: perioade mai scurte de învăţare în alternanţă cu perioade de odihnă, înlocuirea tezelor cu alte tipuri de evaluări, eliminarea mediilor semestriale", a transmis ministerul, joi, într-un comunicat de presă.

Conform sursei citate, una dintre pilotările începute în anul şcolar precedent de către Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" din Bucureşti va fi extinsă în noul an şcolar la 9 unităţi de învăţământ liceal. În acest sens se realizează cadrul propice pentru o evaluare mai pertinentă a impactului asupra rezultatelor şcolare al modelului propus, respectiv reorganizarea materiei din trunchiul comun la clasa a XII-a, astfel încât să permită elevilor să se concentreze, în ultimele două perioade de învăţare, pe materiile de interes în raport cu examenele de Bacalaureat şi de admitere la facultate. În funcţie de aceste rezultate, este posibilă extinderea modelului la nivel naţional din anul şcolar următor.

De asemenea, va continua pilotarea modelului de predare-învăţare în sistem blended learning, cu predare alternativă cu prezenţă fizică şi online, fie la intervale periodice, fie în mod regulat, ca parte a orarului săptămânal. La pilotarea acestui model, început anul trecut pentru nivelul gimnazial, se adaugă nivelurile liceal, inclusiv forma de învăţământ seral şi postliceal. Scopul pilotării acestui model îl reprezintă atât optimizarea folosirii infrastructurii existente, cât mai ales reducerea abandonului şcolar.

"În plus, cu sprijinul Societăţii pentru Excelenţă şi Performanţă în Educaţie, în 12 şcoli gimnaziale din mediul rural va fi pilotat un model de predare-învăţare în sistem blended learning care să aducă la clasă, la disciplina Informatică şi TIC, un specialist din domeniul informaticii, care va preda online, de la distanţă, alături de profesorul titular de curs, conţinuturile din programă care acoperă componenta de informatică. Se urmăreşte astfel evaluarea impactului participării unor specialişti din afara sistemului de învăţământ la creşterea calităţii şi atractivităţii unor discipline cu grad mare de specializare", a arătat sursa citată.

În ceea ce priveşte învăţământul particular şi confesional, se suplimentează pilotarea resurselor educaţionale alternative, începute anul trecut, cu pilotarea în trei unităţi de învăţământ particular a unor modificări curriculare care să respecte specificul confesiunii în cadrul căreia funcţionează acestea. Se urmăreşte, astfel, pilotarea unui model de învăţământ confesional care să poată fi autorizat ca atare de către Ministerul Educaţiei şi care să permită cultelor recunoscute în România să îşi organizeze mai eficient, într-un mediu controlat, propriile rute de învăţare, în acord cu valorile şi principiile societăţii româneşti.

În plus, în 13 unităţi de învăţământ de nivel gimnazial şi liceal se va pilota organizarea modulară a orarului, urmând principii pedagogice moderne, astfel încât numărul disciplinelor de studiu programate într-o perioadă de învăţare să fie mai mic, cu respectarea numărului de ore din planul-cadru per total în anul şcolar, nu pe săptămână. În acest context se pilotează un model de descentralizare a implementării planului-cadru naţional, model ce poate fi generalizat, în funcţie de rezultatele obţinute, odată cu intrarea în vigoare a noilor planuri-cadru începând cu anul şcolar 2023-2024.

"De o importanţă aparte este pilotarea în învăţământul profesional dual a unui model curricular nou, în care învăţarea la locul de muncă, la agenţi economici, va reprezenta 50% din numărul total de ore de teorie şi practică. Această pilotare va fi esenţială în implementarea noilor planuri-cadru pentru învăţământul profesional, din perspectiva reformei propuse de Proiectul România Educată şi din perspectiva noului cadru legislativ", a adăugat Ministerul Educaţiei.

Totodată, va continua pilotarea înregistrării situaţiei şcolare exclusiv în format electronic, unităţile de învăţământ fiind încurajate să folosească platformele existente pe piaţă şi să renunţe la folosirea documentelor în format fizic, aspect ce se înscrie în politica de dezvoltare sustenabilă şi protejare a mediului pe care ministerul o promovează la toate nivelurile.

În anul şcolar 2022-2023, 742 de unităţi de învăţământ au decis să renunţe la catalogul clasic, în format fizic. Generalizarea treptată a sistemelor de management digital al unităţilor de învăţământ va permite şi un acces transparent la date şi implicit luarea unor decizii bazate pe date reale si actuale.

Prin lărgirea reţelei de şcoli-pilot, Ministerul Educaţiei continuă procesul de transformare profundă a educaţiei din ţara noastră. Programul de pilotare va continua şi în anii următori pentru a permite o evoluţie continuă a sistemului de învăţământ, care să reflecte evoluţia rapidă a societăţii în care trăim.

Conform aceleiaşi surse, pentru a sprijini acest proces, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este prevăzut un apel ce va fi lansat în toamna acestui an prin intermediul căruia se va asigura finanţarea cu 12 milioane de euro a 60 de proiecte de pilotare în următorii ani, finanţare ce va permite inclusiv testarea unor modele noi de management al resurselor umane.

"Dincolo de dimensiunea strategică, esenţială în ansamblul politicilor publice educaţionale, a iniţierii pilotării curriculare, pilotările urmăresc validarea unor procese si mecanisme care susţin centrarea procesului de predare-învăţare pe nevoile, interesele şi aspiraţiile reale ale fiecărui elev în parte. Fiecare demers sistemic, cu atât mai mult unul inovator, precum cel pe care îl marcăm azi, este esenţial în contextul unei educaţii menite să-i sprijine pe tineri să-şi împlinească aspiraţiile", a mai arătat ministerul.