Fondul Monetar Internaţional (FMI) a declarat miercuri că iniţiativele recente de politică industrială urmate de Statele Unite, Europa şi alte ţări pentru a conduce inovaţia în anumite sectoare nu sunt un panaceu pentru a stimula creşterea economică, transmite Reuters.
FMI, într-un capitol al viitorului său Monitor Fiscal, a spus că politica industrială ar putea impulsiona inovarea dacă este făcută bine, dar istoria este plină de poveşti de precauţie despre politici greşite, costuri fiscale mari şi efecte negative în alte ţări.
Concentrarea în principal pe subvenţii şi scutiri fiscale a reprezentat riscuri, având în vedere costurile fiscale mari, riscul captării de către interese speciale şi posibila alocare greşită masivă a resurselor, a declarat Era Dabla-Norris, director adjunct al Departamentului Afaceri Fiscale al FMI.
Politicile care au discriminat firmele străine ar putea, de asemenea, să declanşeze represalii, provocând rupturi geoeconomice.
Oficialii FMI, în acest capitol, îndeamnă ţările să adopte un mix mai larg de politici pentru a sprijini inovarea, inclusiv finanţare publică pentru cercetarea fundamentală, granturi pentru cercetare şi dezvoltare pentru startupuri inovatoare şi stimulente fiscale pentru a încuraja inovarea aplicată mai largă.
Creşterea cheltuielilor publice pentru cercetarea fundamentală cu aproximativ 0,5 puncte procentuale din produsul intern brut anual ar putea creşte PIB-ul cu până la 2% şi ar putea reduce raportul datoriei unei ţări în PIB pentru o economie medie avansată, în următorii opt ani, se arată în capitol.
Capitolul citează iniţiative industriale recente întreprinse de diferite ţări, inclusiv o măsură din SUA de finanţare a cercetării interne şi a producţiei de semiconductori, planul Uniunii Europene de a sprijini tranziţia blocului către neutralitatea climatică şi paşii adoptaţi în Japonia şi Coreea de Sud, precum şi politici îndelungate în ţări precum China.
Dabla-Norris a spus că guvernele s-au îndepărtat de la finanţarea cercetării şi dezvoltării publice în ultimele decenii, în timp ce aproape au triplat subvenţiile pentru cercetarea privată, deşi activitatea mai mare din sectorul privat nu a dus la creşteri de productivitate.
Dacă dorim să existe mai multă cercetare aplicată, trebuie să ne asigurăm că stimulentele fiscale sunt... mai accesibile unor ramuri mari de firme şi nu limitate doar la firmele mari, consacrate, care folosesc aceste tipuri de stimulente fiscale pentru a-şi consolida puterea de piaţă şi care ar putea împiedica inovaţia făcută de alte firme", a spus ea într-un interviu publicat de FMI.
În ianuarie, FMI a avertizat că creşterea globală a economiei şi comerţului global au rămas cu mult sub media istorică, împovărată de mii de noi restricţii comerciale.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 16:22)
Oare sunt de vina "sanctiunile destepte",
distrugerea lanturilor comerciale libere,
si increderii in parteneri,
sau numai Putin e de vina
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.04.2024, 22:10)
N-au treabă sancțiunile! Alea o să-și facă treaba! Nu știu ce-i freacă grija pe trolache de economia occidentală?