REVISTA PRESEI 02.04.2016

• ADEVARUL

• Terorismul nuclear, noua ameninţare mondială

La Summitul Securităţii Nucleare, desfăşurat în acest sfârşit de săptămână la Washington şi găzduit de preşedintelui SUA Barack Obama, liderii lumii au încercat să găsească soluţii pentru a preveni cel mai nou tip de terorism: terorismul nuclear. Subiectul a fost dezbătut şi în urmă cu doi ani la precedentul summit, desfăşurat la Haga, dar sintagma "terorism nuclear" era pe atunci doar o ipoteză de lucru strict teoretică. Între timp, radicalismul a adus moarte şi panică în Europa, însă crima poate păşi la un etaj şi mai înalt: lupta nucleară. Iar faptul că autorii atentatelor teroriste de la Bruxelles, fraţii Khalid şi Ibrahim el-Bakraoui, pregăteau şi un atac asupra centralelor nucleare din Belgia, a dus discuţia liderilor mondiali la un nivel mult mai înalt de conştientizare. Numai că lumea în care trăim nu înseamnă doar cele 53 de state prezente la summitul de la Washington, printre care mari forţe globale, ca SUA , China, Franţa şi Marea Britanie, ci state ca Rusia şi Coreea de Nord, care au ignorat lupta împotriva terorismului nuclear.

• Scandal în PSD. Încolţiţi de DNA, social-democraţii pun presiune pe liderii PSD

În şedinţa PSD de după reţinerea Olguţei Vasilescu, social-democraţii au bătut cu pumnul în masă pentru modificarea legilor Justiţiei, astfel încât să fie oprită cruciada DNA împotriva lor. Refuzul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, i-a scos din sărite pe social-democraţi, şedinţa căpătând accente de-a dreptul groteşti. Preşedintele PSD Liviu Dragnea a asistat neputincios la cel mai mare scandal declanşat în partid de când a devenit preşedinte. Ofensiva DNA asupra politicienilor a împărţit PSD în două tabere, care s-au sfâşiat între ele la ultima şedinţă a PSD. Reţinerea primarului Craiovei Olguţa Vasilescu, un lider important al PSD, a fost motivul care a generat panică în rândul social-democraţilor.

• CNADNR face un grup de lucru special pentru refacerea lotului 3 al Autostrăzii Sibiu-Orăştie

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a anunţat vineri că a constuit un grup de lucru special pentru refacerea în regie proprie a lotului 3 al Autostrăzii Orăştie-Sibiu, acolo unde o porţiune a fost demolată, şi că lansează o licitaţie pentru un contract de expertiză tehnică asupra lucrărilor executate. Lotul 3 al Autostrăzii Sibiu-Orăştie (22 de kilometri), între localităţile Cunţa şi Sălişte, a fost închis în septembrie 2015, la 10 luni de la inaugurare, după ce în asfalt au apărut fisuri, iar ulterior o porţiune de 200 de metri a fost demolată. CNADNR a considerat că firma italiană Salini Impregilo nu a respectat obligaţiile asumate, iar în ianuarie 2016 a notificat compania cu privire la încetarea contractului.

• Musulman = terorist? Cum să interpretăm cazul adolescentelor musulmane bătute în centrul Capitalei

Ce fel de semnal şi cum trebuie interpretată agresarea a două tinere musulmane, miercuri, în centrul Capitalei, de către de un grup de tineri pe motivul apartenenţei etnice ale acestora. Caz izolat şi o reacţie emoţională firească în urma atentatelor teroriste? Xenofobie indusă şi de anumite remarci anti-islamice ale elitei româneşti? Tinerele, eleve de liceu, ce purtau vălul islamic, au fost atacate în plină stradă, în timpul zilei, în zona Moşilor, de un grup de trei băieţi şi două fete. Fetelor le-au fost smulse vălurile şi au fost bătute, rănite cu cuţitul şi numite "musulmane teoriste" şi "terosiste Isis". Sociologul Alfred Bulai, dar şi analiştii politici Adi Zăbavă şi Sorin Bocancea consideră că agresiunea ce a avut loc miercuri,pe Calea Moşilor din Bucureşti, asupra fetelor musulmane este un caz izolat şi că nu ar trebui să considerăm că România se confruntă cu o problemă generalizată legată de xenofobie, naţionalism şi anti-islamism. Totodată, aceştia consideră reacţia tinerilor este una emoţională în urma evenimentelor tragice din Europa.

• Noutăţile sezonului turistic 2016. Noi reguli la Mamaia

Timp de cinci ani, plajele nou create în urma procesului de reabilitare a litoralului românesc vor rămâne publice. Sectoarele de nisip nu vor fi concesionate şi niciun agent economic nu va putea să perceapă vreo taxă prin amplasarea în zonele respective a unui şezlong sau beach-bar. Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Turism care au fost prezenţi la Constanţa la întâlnirea cu hotelierii şi cu primarii staţiunilor litorale au dat asigurări turiştilor care vor veni în acest sezon estival pe litoral că se pot bucura de apă şi soare pe aceste sectoare de plajă fără să plătească niciun leu. Cine doreşte poate sta pe cearceaf sau şezlong fără să achite vreun ban. Din acest sezon estival, cinci sectoare de plajă din Mamaia, Constanţa şi Eforie Nord au fost reabilitate. Este vorba de Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord (Steaua de mare - Belona). Valoarea proiectului a fost de 170.450.084 de euro, dintre care 145.680.660 de euro sunt finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune.

• Groapa de gunoi din vârful muntelui care poate falimenta un judeţ

Consiliul Judeţean Suceava a înaintat o cerere Consiliului Local Pojorâta de a-i fi transferate în proprietate cele 9 hectare de teren pe care a fost construit depozitul ecologic de deşeuri din Pasul Mestecăniş. Dacă cererea va fi acceptată, proiectul realizat în prezent în proporţie de 95% va fi finalizat, însă, în caz contrar, judeţul Suceava riscă să intre în faliment. Gropile de gunoi de la Mestecăniş - Pojorâta şi Vorniceni - Moara sunt unele dintre cele mai importante investiţii făcute în ultimii ani de către Consiliul Judeţean (CJ) Suceava. Dacă la investiţia de la Moara a fost realizată recepţia luna trecută, pentru depozitul de deşeuri de la Mestecăniş, judecătorii Curţii de Apel Cluj au dispus sistarea investiţiei, deoarece nu a existat o consultare populară a locuitorilor din comuna Pojorâta înainte de începerea lucrărilor.

• Augustin Lazăr, procurorul din Alba propus pentru funcţia de şef al Parchetului General

Propunerea ministrului Justiţiei privind noul procuror general al României, în persoana magistratului Augustin Lazăr, nu este o surpriză atât de mare cum pare la prima vedere. Şeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia era cel mai "curat" din toate punctele de vedere dintre toţi candidaţii. Augustin Lazăr nu a fost implicat în nici un scandal şi nu a avut probleme care să ii fi pus sub semnul întrebării activitatea de procuror. A devenit cunoscut la nivel naţional şi internaţional pentru anchetele derulate în dosare de recuperare a brăţărilor dacice din aur sustrase, începând cu anul 1998, din situri arheologice aflate în Munţii Orăştiei. Alături de acestea au mai fost recuperate sute de monede din aur, precum şi un tezaur format dintr-un colier şi doi cercei de aur furat din situl cetăţii dacice de la Căpâlna.

• Aeroportul Zaventem din Bruxelles rămâne închis sâmbătă, la 10 zile de la atentate

Autorităţile belgiene nu vor redeschide nici sâmbătă aeroportul Zaventem din Bruxelles, relatează Associated Press, iar principala cauză pare a fi reprezentată de negocierile dintre guvernul belgian şi sindicatele de poliţie în vederea asigurării unei securităţi sporite în cadrul aeroportului. Guvernul şi sindicatele au ajuns la un acord de bază, care prevede angajarea a 200 de agenţi adiţionali pentru asigurarea securităţii aeroportului. Oficialul a declarat că există şanse ca traficul aerian civil să fie reluat duminică dimineaţă, însă nu există o declaraţie oficială în acest sens. Conform directorului aeroportului, zonele avariate de exploziile de pe 23 martie ai fost reparate temporar şi ar permite în acest moment procesarea a 800 de pasageri pe oră - o cincime faţă de capacitatea înainte de atentat.

• Prietenia ruso-austriacă: OMV anunţă, în sfârşit, care sunt activele pe care le va ceda Gazprom

Grupurile energetice OMV şi Gazprom au convenit vineri un schimb de active, austriecii urmând să cedeze ruşilor activele din Marea Nordului şi de pe platforma continentală norvegiană şi urmând să importe anual 1,5 milioane de tone de ţiţei de la Gazprom Neft. În schimbul acestor active, OMV va primi 25% din zăcământul de gaze naturale Urengoy, din Siberia. Rainer Seele, directorul general al Gazprom, a declarat vineri, la Sankt Petersburg, că, după aproape o jumătate de secol de colaborare, documentele semnate sunt un eveniment major în relaţiile bilaterale. "Cu un mediu de afaceri care devine tot mai fracturat, este momentul potrivit să ne apropiem", afirmă Seele într-un comunicat al OMV. Seele le-a spus încă de ieri angajaţilor de la rafinăria din Viena că aceasta nu va fi cedată ruşilor, după cum nu vor fi cedate nici cele din Germania şi nici din România.

• Wall Steet Journal: Posibile practici de corupţie în Proiectul "Casa Radio"

Compania israeliană Elbit Imaging Ltd. a dezvăluit, în Statele Unite, practici care ar putea fi asimilate corupţiei privind Proiectul "Casa Radio" din Bucureşti, arată documente ale grupului imobiliar israelian citate de blogul ziarului american The Wall Street Journal. "Comitetul de audit a decis numirea unei comisii speciale pentru examinarea acestor probleme, inclusiv prin controale interne şi prin raportarea situaţiei. Compania intenţionează să coopereze deplin cu agenţiile abilitate" din Statele Unite, informează grupul imobiliar, potrivit blogului The Wall Street Journal. Compania Elbit Medical Imaging este implicată în proiectul "Casa Radio" care vizează reamenajarea clădirii eponime şi a zonei adiacente într-un complex care ar include clădiri de birouri, un hotel şi un mall.

• EVENIMENTUL ZILEI

• MOISE GURAN sare în apărarea ministrului Agriculturii: Interviul a fost înregistrat pe ascuns, pe naşpa!

Declaraţiile ministrului Agriculturii, Achim Irimescu din materialul audio publicat de Ziarul Financiar seamănă intrigi între jurnalişti. După ce acesta a susţinut că peştele cu viermi ajunge eviscerat în ţară ori carnea stricată sau salamul spălat cu oţet sunt scoase la vânzare pe piaţa din România, "o piaţă de mâna a zecea", după spusele ministrului, jurnalistul Moise Guran se declară foarte sceptic în ceea ce priveşte veridicitatea interviului făcut public. Guran susţine că declaraţiile ministrului Irimescu ar fi de fapt "o înregistrare pe naşpa", făcută cel mai probabil cu un reportofon ascuns, fără ştirea ministrului. Moise Guran argumentează acuzele aduse publicaţiei Ziarul Financiar în baza calităţii foarte slabe a înregistrării audio de care, spune el, orice reporter de teren şi-ar da seama imediat că nu e făcută tocmai în termeni de comun acord stabiliţi.

• Statul Islamic îşi îndeamnă prozeliţii din Germania să ATACE biroul lui Merkel şi să ARUNCE în AER aeroporturile din Bonn, Berlin şi Koln

Jihadiştii Statului Islamic îşi îndeamnă simpatizanţii din Germania să atace clădirea cancelarului şi să arunce în aer aeroporturile din cele mai mari oraşe germane. În ciuda acestui apel, autorităţile susţin că nu intenţionează să ridice nivelul de alertă sau să ia măsuri suplimentare de securitate. Mai multe imagini prelucrate care instigă la atentate împotriva Germaniei şi un filmuleţ în aceeaşi notă circulă deja în presa internaţională. Potrivit rt.com, materialele de propagandă au fost distribuite cu ajutorul Furat Media, o gupare afiliată Statului Islmic din Siria şi Irak. Practic, germanii radicalizaţi sunt îndemnaţi să se inspire din atentatele teroriste comise în 22 martie la Bruxelles şi să lovească în acelaşi fel Germania, unul din cei mai importanţi "inamici ai lui Allah". Folosind sloganuri mobilizatoare, jihadiştii încearcă să-şi convingă simpatizanţii să atace sediul cancelariei şi să lovească aeroporturile din Bonn, Belin sau Koln.

• Omul de afaceri Adrian Sârbu a fost trimis în judecată pentru

Omul de afaceri Adrian Sârbu a fost trimis în judecată, vineri, alături de alţi nouă inculpaţi pentru infracţiuni economice, prin care statul a fost prejudiciat cu aproximativ 14 milioane de euro se arată într-un comunicat al Parchetului General. Procurorii îl acuză pe Adrian Sârbu de evaziune fiscală, instigare la evaziune fiscală, instigare la delapidare şi spălare de bani. Alături de acesta au mai fost trimişi în judecată foştii administratori ai Mediafax Group Dorina Grigoruţă şi Eugenia Bălan, fostul director al Publimedia International Ioana Noaghea, fostul director al Mediafax Orlando Nicoară, foştii directori financiari ai Mediafax Sorin Nicolae Dinu şi Daniela Cozac, fostul director al Teleferic Prahiva Gheorghe Grădinaru precum şi avocaţii Liana Petrovici şi Gheorghe Dragoş Chiş.

• Noua lege a cartelelor pre-pay. Adio Wi-Fi la liber în cafenele şi hoteluri

Milioanele de utilizatori care deja deţin cartele preplătite de telefonie sau net trebuie să se înregistreze ca utilizatori, altfel pierd serviciul. Unul dintre cele mai discutate subiecte ale acestei perioade este legea care va reglementa folosirea şi comercializarea cartelelor prepay. Conţinutul legii ridică unele probleme, multe nefiind încă tranşate de minister. Nu e vorba numai de prezentarea buletinului la achiziţia unei cartele, dar şi de modul în care te vei conecta de acum încolo la reţelele Wi-Fi din localuri, malluri sau hoteluri. Loviţi sunt şi comercianţii şi cei care au deja astfel de cartele.

• Muftiul Cultului Musulman, Iusuf Muurat: "Moscheea Centrală din Bucureşti, cu 1000 de locuri, proiect 100% românesc"

Proiectul edificării Moscheii Centrale din Bucureşti, aparţinând Comunităţii Musulmane din România, se află în faza preliminară a obţinerii certificatului de urbanism. Va fi edificată o moschee cu capacitatea de aproximativ 1000 de persoane, având ca anexe, un loc de abluţiune (spălare ritualică a credincioşilor musulmani înaintea slujbei), casă parohială, bibliotecă şi un centru de asistenţă socială. Proiectul acestor clădiri va fi avizat de Secretariatul de Stat pentru Culte. Documentaţiile de urbanism şi de arhitectură, ce vor trebui să respecte legislaţia din România vor fi supuse avizării şi aprobării autorităţilor publice de către firme româneşti autorizate in aceste două domenii. Prin urmare moscheea va fi ridicată pentru Cultul Musulman din România, printr-un proiect elaborat, avizat şi aprobat în România, pe un teren ce aparţine Statului Român, ce se află şi se va afla în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte, autoritate de specialitate ce-şi menţine, în numele Statului Român, dreptul de aviz atât asupra construcţiei cât şi asupra celor care vor sluji în ea.

QATAR, acuzat că foloseşte munca forţată pentru pregătirea Campionatului Mondial de Fotbal din 2022

Amnesty International, o organizaţie pentru drepturile omului, susţine că Qatar foloseşte suspuşi muncitori străini care lucrează forţat la construirea stadioanelor. Potrivit Mediafax, muncitorii sunt obligaţi să trăiască în condiţii precare şi să plătească taxe enorme de recrutare. În plus, li se reţin abuziv bani din salariu şi le sunt confiscate actele la sosirea în emiratul arab. Organizaţia acuză FIFA că nu a luat măsuri să împiedice organizarea turneului din 2022, deşi ştia problemele din acest stat. "Acest eveniment sportiv este construit pe fondul unor încălcări flagrante ale drepturilor omului. Este o pată pe conştiinţa fotbalului mondial", arată raportul organizaţiei pentru drepturile omului. Amnesty International face referire la construirea stadionului Khalifa, care face parte din complexul sportive Aspire Zone, care a fost folosit în trecut de unele dintre cele mai bune echipe de fotbal din lume, printre care Bayern Munchen, Everton şi Paris Saint - Germain.

• JURNALUL NATIONAL

• Traian Băsescu trebuie arestat în speţa Olguţa Vasilescu. Antena 3 are dovada!

Oana Zamfir a prezentat vineri la "Exces de putere" cum poate ajunge fostul preşedinte Traian Băsescu după gratii. "Dacă procurorii spun că Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, a beneficiat de foloase electorale prin faptul că faţade din municipiu au fost renovate astfel încât Craiova să arate bine, asta nu e bine pentru Traian Băsescu. Oricând poate fi arestat pentru acelaşi lucru numai că scara e mai mare", a spus Oana Zamfir. În 2007, Traian Băsescu, preşedinte în funcţie la acea dată, a cerut o sponsorizare. 2 august 2007. Fostul preşedinte a făcut atunci un apel de strângere a mizeriei de la groapa de gunoi din comuna Glina. La chemarea preşedintelui au răspuns imediat firmele de construcţii. În mai puţin de 48 de ore, sute de tone de gunoaie au fost evacuate. Cât a costat operaţiunea? Silviu Prigoană declara atunci că treaba "sare de milionul de euro".

• Acuzaţiile "CraiOlguţei" au băgat spaima în PSD. Acum stau cu frică cine mai urmează

Tabloul Olguţei Vasilescu în cătuşe ieşind pe uşa DNA a venit ca o lovitură în plexul PSD. Calculele electorale au fost date peste cap chiar în prag de alegeri în fix inima Olteniei, fief tradiţional al partidului. În lunga şedinţă a conducerii partidului, cei care au mai rămas în picioare s-au întrebat cine urmează? Şocaţi, surprinşi, confuzi şi cu noduri în gât. În această atmosferă s-a desfăşurat şedinţa de partid a conducerii PSD, programată iniţial pentru stabi-lirea unui candidat la Primăria Sectorului 2, dar deturnată de reţinerea pentru 24 de ore a Liei Olguţa Vasilescu. O piesă impor-tantă pe tabla de şah a PSD din alegerile locale, primarul Craiovei a tulburat starea de spirit din partid şi aşa zguduit de acţiunile procurorilor din ultimii ani.

• Guvernul, marele rentier. Ce dividende îi aduc firmele din energie

În contextul unei pieţe a energiei dificilă, companiile energetice listate la bursă au reuşit să-şi menţină un grad de profitabilitate foarte bun. În cele mai multe cazuri, dividendele companiilor din sectorul energetic au adus randamente asemănătoare celor de anul trecut. În condiţiile în care profiturile s-au stabilizat, în general, la nu nivel asemănător celui din 2014, ratele de distribuţie au rămas, la rândul lor, apropiate de cele anterioare, iar preţul de piaţă al acţiunilor nu s-a modificat nici el în mod semnificativ. Statul va încasa de la cele şapte companii din domeniul energetic listate la Bursa de Valori Bucureşti (Conpet, Electrică, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica şi Oil Terminal) dividende brute de 1,3 miliarde de lei, echivalent cu 1,2% din veniturile totale ale bugetului de stat pe 2016 şi cu circa 0,55% din veniturile bugetului consolidat.

• Dragu: Cred că situaţia economică a României nu justifică nevoia unui acord cu FMI

Situaţia economică a României, fundamentele economice, echilibrele macroeconomice nu justifică nevoia încheierii unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, a declarat, vineri seară, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu. "Eu cred că în acest moment situaţia economică a României, fundamentele economice, echilibrele macroeconomice nu justifică nevoia unui acord cu FMI. De altfel, acum un an, România a fost inclusă de Comisia Europeană pe lista ţărilor cu dezechilibre macroeconomice. În 24 februarie 2016, Comisia a decis că România nu mai are dezechilibre macroeconomice. Deci, nu există o situaţie economică care să reclame necesitatea unui acord economic şi de finanţare cu instituţiile financiare internaţionale", a afirmat Anca Dragu, la Realitatea TV. Ea a precizat că nici Comisia Europeană nu solicită acest lucru, însă a atras atenţia asupra regulilor de guvernanţă economică pe care România trebuie să le respecte, ca stat membru al Uniunii Europene.