REVISTA PRESEI 03.08.2015

• ADEVARUL

• Alarmă: România rămâne fără români

Evoluţia demografică a ţării noastre în perspectiva anilor 2050 este una dintre cele mai îngrijorătoare din lume, fiind aşteptată o scădere a populaţiei de 22 de procente în următorii 35 de ani. România este a doua ţară a lumii după Bulgaria ca ritm de scădere a populaţiei până în 2050, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite. Mai exact, potrivit ultimelor studii, România va pierde 22% din populaţie în următorii 35 de ani, adică patru milioane de locuitori. Este una dintre cele mai mari scăderi din lume fiind depăşită doar de vecinii noştri bulgari, a căror populaţie ar putea scădea cu 27%, de la şapte milioane cât este în prezent la puţin peste cinci milioane până în 2050, potrivit ONU. După Bulgaria şi România, următoarele zece poziţii din clasament sunt ocupate de mai multe ţări din estul Europei: Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Croaţia, Lituania, Letonia.

• Florin Bîlbîie: "Ce se face în România nu se compară nici cu ceva mediocru din Vest"

Românul considerat cel mai bun macroeconomist al lumii a predat la Oxford, cel mai important colaborator de-al său este la Harvard şi este unul dintre cei mai apreciaţi profesori de macroeconomie de la Sorbona. Florin Bîlbîie, plecat din ţară de circa 15 ani, crede că cercetarea economică din România nu se compară nici cu ce se face la universităţile mediocre din Europa de Vest sau din SUA. "Avem un absolvent care s-ar putea să ia Nobelul. Florin Bîlbîie. A predat la Oxford, acum predă la Sorbona şi e considerat de economiştii din generaţia lui cel mai bun macroeconomist din lume", spunea în 2010, Moisa Altar, şeful catedrei de "Monedă" din Academia de Studii Economice Bucureşti, profesorul care a format majoritatea economiştilor şefi ai băncilor comerciale din România. La cinci ani de atunci, Florin Bîlbîie (39 de ani) s-a întors în România pentru a susţine o lucrare de macroeconomie în cadrul Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS). Evenimentul s-a desfăşurat săptămâna trecută la Cluj-Napoca.

• Statul Islamic a ajuns pana in Rusia. Lupte intre jihadişti si forţele antiteroriste, in Caucaz

Cea mai temuta organizaţie terorista are acum si o "filiala" in Rusia. Anunţul a fost făcut de Kremlin, cu prilejul anihilării unui grup înarmat in Caucaz. Opt combatanţi islamişti care îşi asumaseră afilierea Statul Islamic au fost ucişi in Daghestan, mica republica din Caucazul de Nord, au anunţat duminica serviciile de securitate ruse. Potrivit Agerpres, care citează AFP, forţele special ale Moscovei au combătut "un grup înarmat" într-o pădure situata in apropiere de Cecenia. Comitetul naţional antiterorist al Rusiei a făcut anunţul fără sa indice când exact a avut loc confruntarea. Mai important, comunicatul precizează ca rebelii îşi asumaseră recent afilierea la gruparea terorista Statul Islamic si erau implicaţi in o serie de atentate împotriva poliţiştilor.

• ANALIZĂ Economia dă semne că se supraîncălzeşte din nou

La fel ca în anii dinaintea crizei, mai mulţi indicatori macroeconomici cresc spectaculos, dar pentru analişti acesta nu e neapărat un semn bun. Grupul financiar Erste anticipează o accelerare a consumului. În anii 2005-2006, economia a luat un avânt fără precedent, pe fondul accelerării consumului şi creditării, apoi în 2007-2008 motoarele sale - industria, construcţiile şi piaţa imobiliară - au mers în supraturaţie, ajungând dincolo de potenţialul natural de absorbţie al pieţei. Asta se întâmplă şi acum, avertizează economiştii. Cel mai relevant fenomen care arăta supraîncălzirea din 2008 a fost faptul că la fabricile de ciment se formau cozi interminabile, cererea depăşind capacitatea de producţie. Asta însemna un boom în construcţii, susţinut de o creditare agresivă şi de o piaţă imobiliară efervescentă, în condiţiile în care puterea de cumpărare a populaţiei şi a firmelor creştea mult mai lent.

• Războiul Litoralului - Cum ne-au furat bulgarii turiştii şi ce le-au oferit să revină în staţiunile lor

Litoralul românesc sau cel bulgăresc? Asta este întrebarea pe care şi-o pun sute de mii de turişti români atunci când îşi planifică vacanţa de vară. De mai bine de 10 ani, marea majoritate spun: Bulgaria. Aveau şi motive. Litoralul bulgăresc a crescut la începutul anilor 2000, aşa încât sute de mii de turişti din Occident căutau destinaţii de vacanţă în Bulgaria. Cât despre români nici nu se mai punea problema - erau principalii turişti străini care alegeau staţiunile bulgăreşti de pe malul Mării Negre. În ultimii doi-trei ani, lucrurile s-au mai schimbat şi în România, iar oamenii de afaceri şi-au îndreptat atenţia şi către sudul Litoralului, unde au început să investească, însă capacităţile de cazare decente sunt deocamdată doar de ordinul miilor.

• Papa Francisc şi-a trimis reprezentantul la Radna. Banatul a fost pentru o zi centrul lumii creştine

Mii de pelerini, invitaţi şi personalităţi din ţară şi din Germania, Ungaria, Austria, Serbia şi Croaţia, înalte feţe bisericeşti în frunte cu cardinalul Joachim Meisner, trimisul Papei Francisc, au fost prezenţi la resfinţirea bazilicii Maria Radna. Bazilica Maria Radna a fost reabilitată în urma unei finanţări de aproximativ 11 milioane de euro, din fonduri europene, cea mai mare sumă de bani atrasă de o biserică din România pentru un monument istoric. Lipova este astăzi un loc uitat parcă de lume. Este prada unei decăderi fără precedent, cu monumente şi clădiri din perioada Imperiului Austro-Ungar aflate în paragină, cu infrastructura praf, cu viaţă socială şi culturală aproape inexistentă şi cu industria la pământ. În aceste condiţii, ceea ce s-a întâmplat la Radna este o minune! Mai cu seamă că majoritatea bisericilor romano-catolice, reformat sau lutherane, veritabile monumente istorice, ar avea nevoie de lucrări de reabilitare.

• O insulă nouă s-a ivit în mijlocul Dunării din cauza scăderii alarmante a nivelulului fluviului

Cotele apelor Dunării au ajuns, la Galaţi, la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimul sfert de secol, iar acest lucru dă bătăi de cap navigatorilor, care sunt nevoiţi să suporte cheltuieli mai mari pentru transportul de mărfuri şi călători. În plus, din cauza apariţiei unor bancuri de nisip în albia fluviului, a crescut foarte mult riscul de naufragiu. Chiar în faţa oraşului Galaţi, în mijlocul Dunării, a apărut de câteva zile o insulă din nisp, lungă de circa 500 de metri şi lată de 20 de metri, care încurcă foarte mult tranzitul navelor, mai ales a celor care asigură trecerea Bac între judeţele Galaţi şi Tulcea.

• Cât a câştigat familia Clinton în opt ani? Doar impozitele plătite de Hillary şi Bill depăşesc 43 de milioane de dolari

Hillary şi Bill Clinton au câştigat aproape 141 de milioane de dolari în decursul a opt ani, dar au şi plătit 43 de milioane impozite federale, potrivit unor documente ale Fiscului date publicităţii vineri de echipa de campanie a lui Hillary Clinton. În cadrul unui comunicat, dar şi pe website-ul campaniei electorale a lui Hillary, familia Clinton a detaliat documentele fiscale şi a anunţat că ea, împreună cu soţul ei, fostul preşedinte american Bill Clinton, a plătit peste 43 de milioane de dolari ca taxe federale, din 2007 în 2014, peste 13 milioane de dolari ca taxe statale şi că au donat aproape 15 milioane de dolari în decursul aceleiaşi perioade, notează CNN.

• BANCHERUL

• Veşnica problema a bugetului de stat: planul de investiţii si de cofinanţare a fondurilor europene, realizat doar pe jumătate

Statul a reuşit sa-si îndeplinească in primele şase luni ale acestui an doar pe jumătate programul de investiţii si de cofinanţare a proiectelor din fonduri externe nerambursabile, in valoare totala de 23,9 miliarde lei, din care s-au cheltuit doar 9,5 miliarde lei, conform datelor prezentate de Consiliul Fiscal. Astfel, cheltuielile de capital (investiţii) s-au ridicat la doar 3,83 miliarde lei in primul semestru din 2015, fata de cheltuielile programate in valoare de 11,28 miliarde lei. Investiţiile publice in infrastructura (din bugetul Companiei naţionale de autostrăzi si drumuri) s-au ridicat la numai 337 milioane lei, cam de patru ori mai puţine fata de cele 5,67 miliarde lei cate erau planificate, după cum sesizează si economiştii ING Bank. Cheltuielile cu proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile au fost de 5,7 miliarde lei, fata de cele programate, de 12,6 miliarde lei.

• Intesa Sanpaolo Bank îşi continua somnul de voie in Romania

Subsidiara din Romania a uneia dintre cele mai mari bănci italieneşti, Intesa Sanpaolo Bank, îşi continua somnul de voie pe piaţa bancara românească, nereuşind sa răzbească nici măcar printre cele mai mici instituţii de credit locale, in ciuda prestigiului băncii-mama. La jumătatea acestui an, volumul de credite din portofoliul Intesa a scăzut la echivalentul a 700 milioane euro, fata de cele 800 milioane euro din iunie 2014 (nivel neschimbat din 2010), in timp ce depozitele s-au diminuat cu aceeaşi pondere, de la 700 la 600 milioane euro. Banca a reuşit însă sa-si reducă substanţial costul riscului de credit (provizioanele pentru credite neperformante), de la 197 puncte de baza in iunie 2014 la doar 12 puncte in acest an, consecinţa fiind o creştere a profitului brut de la 1 la 7 milioane euro, cu toate ca profitul operaţional a rămas neschimbat, la 8 milioane euro. La finalul lui 2014 însă, Intesa a acumulat pierderi importante, de 25 milioane euro, întrucât costul riscului a urcat ameţitor, la 4,67%.

• CAPITAL

• Ludovic Orban, despre Codul Fiscal: Rezerva preşedintelui Iohannis pleacă de la neîncrederea în Guvern

Prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, a afirmat, sâmbătă seară, în cadru emisiunii "Lumini şi umbre", difuzată la B1 TV şi moderată de Dan Andronic, că preşedintele Klaus Iohannis a trimis spre reexaminare Codul Fiscal pentru că nu are încredere în Guvern, nu de la faptul că măsurile fiscale nu sunt bune. "Cred că rezerva preşedintelui Iohannis pleacă de la neîncrederea în Guvern, nu de la faptul că măsurile fiscale nu sunt bune pentru relansarea economică", a mai precizat Orban. Cu toate acestea, liberalul spune că se teme ca PSD să nu acţioneze decât din considerente electorale, în privinţa Codului Fiscal. Preşedintele Klaus Iohannis a respins pe 17 iulie Codul Fiscal. Şeful statului susţinea că reducerile de taxe şi impozite prevăzute ar dezechilibra bugetul. Codul Fiscal va ajunge, mai întâi, pe masa senatorilor, pe 24 august, urmând a fi adoptat de Camera deputaţilor, două zile mai târziu, şi trimis spre promulgare.

• Premieră: Antena 1 a "bătut" ProTV

Pentru prima oară de la lansare, ProTV a pierdut locul 1 în audienţă, fiind înlocuit de Antena 1, conform Reporter Virtual. În luna iulie 2015, PRO TV a înregistrat la nivel naţional o audienţă medie de 406.000 telespectatori/ minut faţă de 502.000 telespectatori/ minut, în luna anterioară. Cu aceste cifre, PRO TV coboară pe locul 2, după Antena 1, care înregistrează în luna iulie la nivel naţional o audienţă medie de 418.000 telespectatori/ minut. PRO TV a avut cea mai mare variaţie negativă de audienţă în lunile iunie şi iulie, ajungând astfel să aibă, în două luni, cu aproape 300.000 de telespectatori/ minut mai puţin la nivel naţional. Postul din Pache Protopopescu se menţine totuşi pe locul 1 la oraşe, însă şi acolo cu numai 8.000 de telespectatori/ minut peste Antena 1.

• Subsidiarele din România au primit de la băncile-mamă peste 568 milioane de euro în primele şase luni

Băncile mamă au capitalizat subsidiarele din România cu 568,1 milioane de euro în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu 104,46 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). În primele şase luni din 2015, cea mai mare infuzie de capital a primit Volksbank România (482,14 milioane euro, în martie), urmată de OTP Bank România, cu 39,09 milioane euro în ianuarie, şi de Unicredit Ţiriac Bank, cu 38,13 milioane euro în iunie. Tot în iunie, capitalul social al Idea Bank a fost majorat cu 4,47 milioane euro. Romanian International Bank şi-a majorat capitalul social cu 3,15 milioane euro în februarie, iar Libra Internet Bank a primit un aport de 1,12 milioane euro la capitalul social, în martie. Astfel, printre cele mai importante majorări de capital au fost făcute, în primele şase luni din 2015, de Volksbank România, Unicredit Ţiriac Bank şi OTP Bank România, în total 559,36 milioane euro.

• CURENTUL

• O americancă de la Deveselu internata de o familie de medici acasă la ei

Ambasada SUA la Bucureşti a anunţat printr-o postare pe pagina sa de facebook că o americancă ce lucra ca inginer la Deveselu nu a putut fi internată la Caracal pentru că nu erau locuri şi ar fi trebuit ca să stea cu o altă persoană în pat. Aceasta a mai încercat la spitalul din Craiova unde era aceeaşi situaţie şi abia la al treilea spital a găsit o doctoriţă care i-a amenajat biroul sau ca salon şi apoi în weekend a luat-o acasă: "Cu o forma severa de pneumonie si probleme respiratorii, inginerul Naval Support Facility Deveselu Sandy Higgins (dreapta) nu a reuşit sa fie internata de urgenta din cauza lipsei locurilor din primele doua spitale româneşti la care a ajuns. Sandy a avut însă norocul sa întâlnească doi medici deosebiţi, Diana si Robert Medregoniu. Vorbitori fluenţi de engleza si convinşi ca sprijinul emoţional acordat pacientei trebuie sa primeze, familia Medregoniu a ajutat-o pe Sandy sa îşi revină, chiar daca a fost nevoie sa o găzduiască in casa lor. Cine ar fi crezut ca o trauma avea sa duca la o profunda legătură personala medic-pacient?" - au scris angajaţii ambasadei pe facebook.

• Dilatări - de Tia Şerbănescu

A venit şi luna august iar cei 48 de înalţi demnitari au intrat pe salariile triplate. Deşi sunt în vacanţă parlamentarii au prins şi ei tupeu (nu că le-ar fi lipsit vreodată) şi vor să-şi crească indemnizaţiile la 9000 de lei. Adică dublu. Dacă-i relaxare, relaxare să fie! Doar e vară - când totul se dilată din pricina căldurii, la curbă şinele trosnesc şi trenurile merg încet. Şi când să te relaxezi dacă nu vara? Aşa că la vârf, triplarea a coincis cu relaxarea: Ponta e în Miami, Iohannis e la Neptun. Noroc că nu li se simte lipsa. Mai ales că de când cu "deraierile" din Codul Fiscal semnalate de guvernatorul Isărescu, guvernul a fost pus sub tutelă. Comitetul "de supraveghere macro prudenţială" format din 9 persoane (din BNR, ASF şi guvern) va face recomandări "obligatorii" pentru toate instituţiile. E un fel de a declara guvernul iresponsabil şi, în consecinţă, un asistat. Mugur Isărescu devine prim-prim-ministru deşi nu e infailibil - dacă priveşti în urmă şi vezi câte bănci au fost devalizate sub supravegherea sa imprudenţială pentru a capitaliza băieţii deştepţi din servicii şi a-i transforma în magnaţi. Magna cum fraude.

• CURIERUL NATIONAL

• Enel începe instalarea contoarelor electronice inteligente

Instalarea primelor 30.000 de contoare electronice inteligente (smart meters) în zonele de distribuţie ale Enel a început, pregătind astfel terenul pentru procesul mai amplu prin care vor fi instalate 2,7 milioane de contoare de acest tip. "Instalarea acestor contoare, care sunt gestionate de la distanţă, va aduce numeroase beneficii clienţilor Enel. Sistemul de contorizare inteligentă permite realizarea unor operaţiuni contractuale, precum conectări şi reconectări, de la distanţă. Clienţii vor fi facturaţi pe baza consumului înregistrat la zi, fiind eliminate astfel facturările estimate sau cele de regularizare. Calitatea serviciului de furnizare a energiei electrice este de asemenea monitorizată, deoarece contoarele inteligente colectează aceste date şi le transmit dispeceratului central, pentru a semnala orice întrerupere în alimentarea cu energie electrică, precum şi anomalii sau funcţionări defectuoase care ar putea fi cauzate de tentative de fraudă sau sustragere de energie electrică", a informat Enel.

• Care sunt bubele legii achiziţiilor publice

Graba cu care autorităţile încearcă să treacă de etapa dezbaterii publice pachetul de legi privind achiziţiile publice stârneşte ample reacţii în piaţă, nu numai din partea oamenilor de afaceri şi a societăţii civile. Pe lângă toate criticile aduse săptămâna trecută de politicieni, AmCham şi ONG-uri, care au incriminat termenul extrem de scurt de dezbatere, mai ales în contextul în care lunile iulie şi august sunt luni de vacanţă, Institutul de Politici Publice (IPP) pare să fi pus degetul pe rană, indicând exact problema pe care pachetul de legi ar fi trebuit să o rezolve: corupţia autorităţilor centrale şi locale...Concret, din mai toate rechizitoriile şi ordonanţele procuro­rilor anticorupţie de începere a urmăririi penale reiese că edili sau reprezentanţi ai Consiliilor judeţene percep un minimum de 10% pentru atribuirea preferenţială a unui contract de achiziţii publice, problemă care, deşi arhicunoscută, nu este nici pe departe rezolvată în noul pachet legislativ.

• Trenul Hyperion circulă pe ruta Craiova-Bucureşti-Constanţa

Trenul Hyperion, produs de compania Softronic din Craiova, pleacă din Craiova la ora 6:45, apoi din Bucureşti-Nord la ora 10:15 şi ajunge la Constanţa la ora 12:29, potrivit dcnews.ro. Preţul biletului este de 70 de lei/călătorie pe ruta Craiova-Constanţa şi de 40 de lei pe Bucureşti-Constanţa, mai mic decât la operatorul de stat CFR Călători (94 de lei pe Craiova-Constanţa, respectiv 62 de lei pe Bucureşti-Constanţa). "Garnitura aceasta a trenului Hyperion către litoral este cea care a circulat, în perioada anterioară, pe ruta către munte (Craiova-Bucureşti-Braşov), iar de la 1 septembrie va porni şi cealaltă garnitură către munte. Ca noutate, în acest an trenul către litoral nu se va mai opri la sfârşitul sezonului estival, ci va circula permanent pe ruta Craiova-Bucureşti-Constanţa, pentru că şi în sezonul rece avem suficientă cerere", a declarat Nicolae Mihai, directorul companiei Softrans, operatorul trenului Hyperion.

• Încă 40 de kilometri de autostradă, în 2015

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat că, până la finalul anului, reţeaua de autostrăzi s-ar putea lungi cu încă 40 de kilometri. Potrivit Digi 24, ar fi vorba despre lotul doi al autostrăzii Timişoara Lugoj, care deşi are termen de finalizare anul 2016, se doreşte terminarea lucrărilor încă din 2015. De asemenea, CNADNR vrea şi finalizarea unei porţiuni de 15 kilometri din autostrada Lugoj-Deva.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Klaus Iohannis, un golem aşezat cu spinarea în oberlihtul istoriei României

Cine nu a auzit de Mircea Eliade? Puţină lume! Cel mai mare istoric al religiilor din toate timpurile, ilustru prozator, uriaş intelectual, un român de toată fala neamului românesc. Dar de Emil Cioran, cine nu a auzit măcar, dacă opera nu i-a citit-o? Dar de Petre Ţuţea, marele gânditor şi filosof? În afară de opere de neocolit, au fost mai mult sau mai puţin legionari, sau simpatizanţi legionari. Pe fondul românismului lor, al credinţei lor ortodoxe, au crezut în resurecţia neamului pe acea cale. Savanţi sau criminali? Intelectuali sau delincvenţi? Eroi anticomunişti sau asasini? Cei care îi pomenesc acum cu admiraţie sau evlavie, români sau infractori? Klaus Iohannis, atunci când a promulgat zisa "lege a holocaustului" a răspuns: nişte criminali, iar cine îi pomeneşte, la puşcărie! Sincer, nici nu mă mir. De unde nuanţe de la un golem cu pistoanele minţii gripate, care s-a aşezat cu spinarea în oberlihtul istoriei şi memoriei româneşti?

• SRI, târât în reglările de conturi din PSD Prahova

Senatorul PSD Daniel Savu vrea să-l folosească drept scut pe directorul adjunct al SRI Florian Coldea, în răfuielile politice cu familia Cosma. Directorul adjunct al SRI, Florin Coldea, a devenit implicat, fără voie, în reglările de conturi dintre grupările din PSD Prahova. Senatorul PSD Daniel Savu, fost ofiţer SRI, a dezvăluit, într-o scrisoare transmisă preşedintelui interimar al PSD, Liviu Dragnea, că a cerut personal protecţie de la Florian Coldea, într-o răfuială cu deputatul Vlad Cosma, fiul şefului CJ Prahova, Mircea Cosma, în contextul alegerilor pentru controlul organizaţiei de partid. Contactat de EVZ pentru mai multe lămuriri pentru acest caz, Savu a afirmat că a cerut să fie audiat de Comisia SRI. "Am decis să mă retrag de la emisiunile tv până când am să înţeleg noua strategie de comunicare a partidului din care fac parte", a declarat Daniel Savu.

• Agricultura, lovită de cea mai mare secetă din ultimele sute de ani

Seceta face prăpăd în întreaga lume, iar una dintre cele mai afectate zone este California. Aici, suprafaţa afectată a ajuns la dimensiuni impresionante, scrie zerohedge.com. Seceta actuală s-a întins pe o suprafaţă aproape dublă faţă cea afectată în momentul în care a avut loc Marea Foamete din anii '50. Unele studii ajung şi mai departe. Cercetătorii de la Universitate Minnesota şi Institutul Oceanografic Woods Hole spun că seceta din California este cea mai mare din ultimii 1200 de ani. Chiar dacă Europa nu se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi California, seceta s-a resimţit în mai multe ţări din această regiune. Drept urmare preţurile cerealelor au crescut, în ultima perioadă. În România, seceta a afectat culturile de cereale. Astfel, fermierii se aşteaptă, în acest an, la producţii cu 30% mai mici decât în 2014.

• JURNALUL NATIONAL

• Meseriile de mult uitate ale politicienilor români

Multora dintre politicienii români nu li se potriveşte proverbul "meseria e brăţară de aur". Aruncate de bunăvoie în vâltoarea politicii de ani buni, personalităţi politice importante nu au mai avut ocazia să profeseze în domeniul în care s-au pregătit, chiar dacă, în unele cazuri, aveau în faţă o carieră profesională sau academică strălucită. În schimb, succesele lor în do-meniul politic sunt de multe ori discutabile. Au terminat o facultate, s-au apucat de meseria pentru care s-au pregătit şi apoi au abandonat-o pentru mirajul politicii. În multe cazuri, ţara a pierdut un specialist şi s-a ales cu un politician slab, deşi nu întotdeauna. Alţii au alergat după doi iepuri deodată: s-au ocupat de politică, dar au intrat şi în afaceri în domenii diferite de pregătirea lor universitară, stimulaţi de valul schimbării de după 1989. Un exemplu. Există şi cazuri în care oameni cu înclinaţii către arte şi litere s-au coborât în lumea brutală a politicii.

• 2 miliarde euro, PIERDERI in agricultura din cauza secetei

Seceta prelungita a produs o pierdere la culturile agricole estimata la 2 miliarde de euro.Estimarea a fost facuta de un reprezentant al unei asociatii a producatorilor. Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR a acuzat in cadrul emisiunii Income Magazine de la Antena3 si prognoze meteorologice eronate care nu au anuntat la inceputul anului perioadele secetoase. Baciu considera ca productia agricola va fi mai mica in acest an cu 25-30 la suta, FATA DE ANUL TRECUT. In plan macroeconomic scaderea productiei agricole va reprezenta circa 1,5 la suta din PIB.

• Irigaţii, doar prin consens politic anual

Agricultorii cer Guvernului refacerea infrastructurii de irigaţii, după 25 de ani de pagube cauzate de secetă. Investiţiile necesare sunt de aproape un miliard de euro şi s-ar putea realiza din fonduri europene. Ministerul Agriculturii a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că fondurile pentru refacerea infrastructurii de irigaţii ar putea fi accesate prin planul Juncker sau ar putea fi alocate de la bugetul de stat, dacă va exista un consens politic pentru suplimentare, în fiecare an, până în 2020. Un răspuns din partea CM pe planul Juncker este aşteptat luna următoare. Dacă nu se vor putea accesa fondurile europene, România va putea avea irigaţii doar "cât poate să suporte" din bugetul de stat şi va depinde de un acord politic reînnoit anual. Şi asta în timp ce ţăranii şi fermierii se uită cu disperare cum culturile lor se ard în soare.

• NATIONAL

• Ponta, prins in ofsaid cu rectificarea bugetara

PNL îl acuza pe premierul Victor Ponta de încălcarea "rigorilor" stabilite de Legea finanţelor publice, implicit a Constituţie, cu ocazia ultimei rectificări bugetare, si îl invita sa-si întrerupă concediul si sa-si repare greşeala. Conform acuzaţiilor lansate de liberali, Guvernul a introdus o derogare de la Legea finanţelor publice in ordonanţa simpla privind rectificarea bugetara. Conform peneliştilor, motivul este ca PSD "doreşte sa realoce fonduri de investiţii către cheltuieli care pot fi uşor redirecţionate pe criterii politice - investiţii in maşini, mobilier sau dotări in loc de investiţii in proiecte majore, care sunt astfel abandonate". "PNL solicita Guvernului Ponta sa se întrunească de urgenta într-o noua şedinţa, premierul sa-si întrerupă vacanta in străinătate si sa corecteze rectificarea bugetara astfel încât aceasta sa fie una constituţională.

• Serviciile ruseşti penetrează Romania, pe calea ferata, pe la Cluj!

Oamenii Laurei Codruţa Kovesi, cu sprijinul structurilor informative, au pătruns pe noi piste, desprinse parca din filmele de spionaj. Si dincolo de spetele privindu-i, de exemplu, pe fostul ministru Dan Şova sau pe mai vechiul lor client, miliardarul Gruia Stoica, procurorii încă nu au terminat nici "meciul" pe care îl au cu afaceristul Calin Mitica. Este vorba despre un fost mecanic de locomotiva care, după ce a făcut o avere fabuloasa din tăierea şinelor de cale ferata si vânzarea lor la fier vechi, si-a pus firmele deţinute sa sugă la bugetul generos asigurat de către foşti directori de la CFR Calatori, ca Alexandru Noaptes, Teodor Gavriş sau Emil Sabo. Însă mai grav chiar decât prejudiciul de sute de milioane de euro constatat de către Curtea de Conturi la compania de stat este faptul ca, după cum reiese din informaţiile intrate in posesia National, serviciile secrete româneşti se afla in stare de alerta maxima, având indicii ca de toata aceasta spoliere a cailor ferate nu este străin nici temutul FSB rusesc!

• Noul Cod fiscal încalcă legislaţia UE

Un studiu realizat recent de către Erste Group atrage atenţia ca relaxarea fiscala agresiva - indusa de prevederile noului Cod fiscal - va avea efecte negative asupra dezvoltării economice si va genera deficit bugetar excesiv, încălcând limitele impuse de legislaţia UE. Potrivit studiului, realizat de analistul BCR Dumitru Dulgheru, Parlamentul Romaniei a ignorat semnalele Comisiei Europene si FMI de a nu aplica reducerea TVA de la 24% la 19%, adoptând aceasta relaxare fiscala considerata agresiva de către experţii creditorilor internaţionali. Aceştia critica si eliminarea, din ianuarie 2016, a taxei pe stâlpi si a supraaccizei de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi. De asemenea, analiştii susţin ca nici scăderea impozitului pe dividende, de la 16% la 5%, nu ar fi de bun augur. Aceasta deoarece impactul bugetar negativ ar urma sa fie de 17 miliarde de lei in 2016.

• PUTEREA

• Bucureştenii dau aproape 8% din venit pentru transportul în comun

Un studiu Eurostat arată că Bucureştiul este deja printre cele mai scumpe oraşe în privinţa transportului public, raportat la salarii. O nouă scumpire ar aduce capitala României la nivelul Barcelonei, fără să se ia în calcul calitatea serviciului public de transport în comun. Într-un clasament al Eurostat, din 11 oraşe, Bucureştiul se află pe locul al treilea din punctul de vedere al ponderii transportului public în salariu. O nouă scumpire a transportului public de suprafaţă va crea multă nemulţumire şi nervozitate în rândul bucureştenilor. RATB şi Metrorex scot din buzunarele bucureştenilor 7,8% din salariu. În topul Eurostat din 11 oraşe analizate, doar Barcelona şi Londra depăşesc ponderea Bucureştiului, la polul opus se plasează Napoli şi Viena, sub 2%. În prezent, un abonament lunar la RATB costă 50 de lei, iar la Metrorex 70 de lei.

• Topul celor mai mari datornici la stat

O companie din KMG International (fostul grup Rompetrol), Oilfield Exploration Business Solutions, este cel mai mare datornic la stat, cu aproape 1 miliard de lei. Datoria reprezintă de fapt "creanţa Libia", unul dintre cele mai complicate dosare ale justiţiei româneşti, în care a fost implicat omul de afaceri Dinu Patriciu şi se referă la recuperarea banilor investiţi în timpul regimului comunist în exploatări petroliere în Libia.Pe lista marilor datornici la buget, din primii zece restanţieri, jumătate sunt companii deţinute chiar de stat, care au în total de dat statului peste 1,6 miliarde de lei, scrie Digi 24. Pe locul 2 se află Electrocentrale Bucureşti, cu o datorie de 860 de milioane de lei. Regia Autonomă de Transport Bucureşti are 234 de milioane lei datorie, iar Electrocentrale Constanţa aproape 200 milioane lei. Complexul Energetic Hunedoara se află pe locul patru între restanţierii companii de stat, cu 176 de milioane de lei. Poşta Română are restanţe de 140 de milioane de lei.

• ROMANIA LIBERA

• Interviu cu Iurie Leancă, fostul premier al Republicii Moldova: Rânza moldovenească blochează drumul spre Vest

Fostul premier moldovean Iurie Leancă, 52 de ani, preşedintele Partidului Popular European din Moldova, critică partidele de dreapta care, în 2015, au blocat relaţiile cu UE şi FMI. Leancă explică, spre exemplu, că R. Moldova continuă să subvenţioneze regimul separatist din Transnistria cumpărând energie de acolo, în loc să facă interconectarea cu România: energia ar fi cu 40 la sută mai ieftină peste Prut dacă ar fi cumpărată de la români, argumentează fostul premier. Iurie Leancă nu crede în buna-credinţă a liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană 3 (AIE 3) şi spune că unii dintre ei "întruchipează alte valori decât mersul spre UE, cel puţin aşa rezultă din acţiunile lor".

• Reuters: Criza din Grecia, cheia unui nou mandat pentru Angela Merkel

Modul în care a gestionat Angela Merkel criza din Grecia le-ar putea garanta conservatorilor pe care-i conduce majoritatea absolută în cazul în care ar avea loc alegeri săptămâna viitoare, arată un sondaj de opinie publicat duminică, relatează Reuters, conform Mediafax. Rezultatul sondajului a fost publicat la o zi după ce revista Der Spiegel a scris, fără să citeze vreo sursă, că Merkel a decis să candideze pentru al patrulea mandat de cancelar şi că a început să-şi pregătească deja campania electorală în vederea realegerii în 2017. Merkel conduce Germania din 2005, iar în prezent guvernează în coaliţie cu Partidul Social-Democrat (SPD). Conservatorii CDU/CSU nu au mai guvernat cu o majoritate absolută de la al treilea mandat de cancelar al lui Konrad Adenauer, care s-a încheiat în 1961. Potrivit acestui sondaj, realizat de Emnid pentru Bild am Sonntag, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a lui Merkel şi Uniunea Creştin-Socială (CSU) din Bavaria s-ar bucura de o susţinere de 43%.

• ZIARUL FINANCIAR

• Capitala şi Ilfovul susţin un sfert din "explozia" de noi locuinţe din ţară

Capitala şi judeţul Ilfov acoperă peste un sfert din locuinţele noi finalizate la nivel naţional, faţă de 18% anul trecut, această zonă fiind principalul "pol de construcţii" în sectorul rezidenţial, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Statistică. În T1 2015 s-au livrat 2.500 de locuinţe în zona Bucureşti-Ilfov (cu o valoare de 125 mil. euro), cu circa 1.000 de unităţi în plus faţă de câte se dădeau în folosinţă în aceeaşi perioadă a anului trecut sau chiar faţă de primele trei luni din anii 2007-2008. Pe de altă parte, la nivel naţional au fost finalizate în primele trei luni ale acestui an peste 9.200 de locuinţe, dintre care peste 5.000 în mediul urban, ceea ce înseamnă că ju­mătate din casele şi apartamentele construite în oraşe se regăsesc în Capitală.

• Gigantul american Invesco şi-a triplat investiţiile în acţiuni româneşti

Grupul american Invesco, în top 20 cei mai mari manageri de bani din lume, a ajuns la investiţii de 26 de milioane de dolari (106 milioane de lei) pe bursa de la Bucureşti, de aproape trei ori mai mari decât în luna martie, graţie luării de noi poziţii la Banca Transilvania şi la Transgaz. Gigantul american, cu active totale în gestiune de 803 miliarde de dolari, a intrat pe bursa de la Bucureşti prin intermediul a două fonduri de investiţii: European Small Company, cu active de 384,5 milioane de dolari (1,5 mld. lei) şi International Small Company, cu active de 380,8 milioane de dolari (1,5 mld. lei). Ziarul Financiar a scris în luna mai că cele două fonduri de investiţii au făcut primul plasament pe bursa de la Bucureşti prin achiziţia în luna martie a unui milion de acţiuni Romgaz (SNG), evaluate la 9,2 milioane de dolari, marcându-şi astfel revenirea pe bursa de la Bucureşti după mai bine de un deceniu de absenţă.

• Nucleul dur al BRICS, cele mai mari economii emergente ale lumii, riscă să se spargă sub impactul crizei valutare şi a materiilor prime

Brazilia are în faţă cea mai dură recesiune din ultimii 25 de ani şi se luptă neputincioasă cu corupţia, şomajul şi inflaţia. Viitorul economiei "oligarhice" ruseşti este incert atât timp cât Moscova îşi continuă conflictul cu Vestul şi preţul petrolului nu-şi revine puternic. În China, unde boom-ul economic este alimentat prin credit, prăbuşirile de pe burse au demonstrat că guvernul nu poate scăpa situaţia de sub control. Nucleul BRICS, clubul celor mai mari economii emergente din lume, a ajuns mai şubred ca niciodată sub impactul turbulenţelor de pe piaţa valutară şi de pe cea a materiilor prime, iar dacă se prăbuşeşte va zgudui întreaga economie globală. Brazilia, Rusia şi China au o pondere de peste 20% în economia globală. De cererea din China depind preţurile şi aceeaşi cerere a făcut întreg boom-ul gazelor de şist din SUA viabil. În ultimii ani economia chineză, a doua ca mărime din lume după cea americană, şi-a pierdut din energie, afectând economiile producătoare de materii prime precum Brazilia, Australia, Canada, Norvegia şi chiar SUA.