REVISTA PRESEI 04.01.2012

• ADEVARUL

• Negocierile Budapesta - UE - FMI rămân blocate. Bruxelles-ul avertizează din nou Ungaria

Negocierile pentru un program de asistenţă financiară UE-FMI cu Ungaria nu vor fi reluate până când Budapesta nu va da asigurări şi semnale cu privire la un climat legislativ stabil, în acord cu tratatele UE, au precizat oficiali ai Comisiei Europene care au anunţat că modificările legate de legile ce privesc Banca Centrală Ungariei au ajuns la Bruxelles. BCE a cerut guvernului maghiar să reconsidere propunerea de creştere a numărului membrilor consiliului monetar al băncii centrale, organismul care determină nivelul dobânzii-cheie, precum şi numărul vice-guvernatorilor, ambele măsuri crescând, în mod inacceptabil, influenţa guvernului asupra politicilor băncii centrale.

• Care sunt vedetele economiei mondiale în 2012

În timp ce lumea dezvoltată se luptă cu efectele crizei din Europa, Turcia, Indonezia, Mexic şi Coreea de Sud înregistrează creşteri economice impresionante. Faptul că puternicele state emergente - cele mai mari din lume, descrise cu acronimul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) - depăşesc ţările dezvoltate în ceea ce priveşte rata creşterii economice nu mai este o surpriză pentru nimeni. Însă atunci când, într-un climat mondial cum nu se poate mai nefavorabil şi cu riscuri la tot pasul, câteva state emergente mult mai mici reuşesc să facă avansurile de 6-7% ale BRICS să pară modeste este într-adevăr o surpriză. Legăturile strânse ale Braziliei, Rusiei, Indiei, Chinei şi Africii de Sud cu lumea dezvoltată au făcut ca ratele de creştere economică ale acestora să fie încetinite dramatic de problemele cu care s-au confruntat în 2011 Statele Unite ale Americii şi Europa. Acum, toate speranţele celor care caută un nou motor de creştere la nivel mondial rămân în MIST ("ceaţă" în engleză, acronim pentru Mexic, Indonezia, Coreea de Sud şi Turcia).

• CNN: Recesiunea este inevitabilă în Europa. Semne de creştere vom vedea abia în 2013 sau 2014

Economia Europei, puternic afectată de criza datoriilor suverane, ar putea reveni la un nivel sustenabil de creştere abia din 2013 sau chiar din 2014 consideră mai mulţi economişti de top consultaţi de postul american de televiziune CNN. Din 20 de economişti incluşi în sondajul CNN, citat de Mediafax, jumătate au afirmat că Europa nu va reveni la o creştere economică sustenabilă până în 2013, în timp ce şapte dintre ei se aşteaptă ca o recuperare să aibă loc abia din 2014. Doar trei au încredere că regiunea va scăpa de actualele probleme în a doua jumătate a acestui an. Europa nu este oficial în recesiune, dar majoritatea analiştilor consideră că o contracţie economică este inevitabilă. Chiar şi preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a admis această posibilitate în noiembrie.

• Grecia ameninţă Uniunea Europeană cu ieşirea din zona euro

Grecia ar putea fi nevoită să părăsească zona euro dacă nu primeşte finanţare de la Uniunea Europeană, FMI şi bănci, potrivit declaraţiilor făcute de oficialii eleni. Ultimul bailout, 130 miliarde de euro, a fost agreat în principiu de liderii europeni în octombrie 2011, fiind condiţionat de adoptarea de către Grecia de noi măsuri de reducere a deficitului şi de restructurare a economiei. "Acordul de finanţare trebuie să fie semnat, altfel vom ieşi de pe pieţe, vom ieşi din zona euro", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Pantelis Kapsis, citat de BBC News.

• Miliardarul american Jim Rogers pariază în 2012 pe euro şi pe francul elveţian

Cunoscutul investitor american Jim Rogers spune că euro şi francii elveţieni sunt cele mai bune investiţii pentru acest an. În noiembrie 2011 el recomanda cumpărarea de euro! Valoarea monedei unice a scăzut însă puternic de atunci. Dar asta nu-l sperie pe Jim Rogers, care declară că intenţionează să-şi majoreze expunerea pe moneda europeană. Miliardarul american Jim Rogers, asociat al lui George Soros în celebrul fond de investiţii Quantum Fund, şi administratorul fondului de investiţii Rogers International Commodities Index, mizează pe aprecierea euro ca urmare a stopării politicilor de "printare de bani" la care Banca Centrală Europeană a fost nevoită să apeleze pentru a susţine pieţele obligaţiunilor suverane europene. "Cred că Angela Merkel&Co. va întreprinde ceva pentru a ne face să ne simţim mai bine", a spus Jim Rogers, citat de CNBS.

• Atac la agenţiile de rating: calificativele OECD le-ar putea înlocui pe cele ale Moody's, Fitch şi S&P

Instituţiile de reglementare ale Statelor Unite, care sunt obligate de Congresul american să elimine evaluările financiare din reglementările bancare, iau în calcul folosirea calificativelor date de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) în locul ratingurilor acordate de Moody's, Fitch sau S&P. Problema este însă că, după metodologia de calcul a OECD, majoritatea obligaţiunilor suverane europene au încă risc zero. Un grup de lucru format din reprezentanţi ai Rezervei Federale (FED - banca centrală a SUA), Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC - agenţie independentă a SUA, care are în atribuţii garantarea depozitelor bancare) şi Office of the Comptroller of the Currency (OCC - un departament al Trezoreriei SUA ce are în atribuţii reglementarea şi supervizarea băncilor de economisire din Statele Unite) a propus luna trecută noi reguli pentru determinarea nivelul de capital cerut sistemul bancar american.

• Rata şomajului în Germania a scăzut, în mod surprinzător

Informaţiile cu privire la creşterea puternică a locurilor de muncă din Germania indică faptul că piaţa muncii s-a întărit, chiar şi pe fondul crizei datoriilor suverane care afectează economia continentului. Rata şomajului a scăzut puternic luna trecută, conform informaţiilor furnizate de Agenţia de Muncă a Germaniei, citate de publicaţia financiară "Wall Street Journal". "Piaţa germană a muncii a continuat să se dezvolte în luna decembrie", a declarat Annalisa Piazza, economist la Newedge, puternic grup de servicii financiare. Acestea reprezintă "un semn clar" că expansiunea economiei germane din ultimii doi ani continuă să susţină creşterea locurilor de muncă în sânul celei mai mari economii europene, a continuat Piazza.

• Toate tunurile pe preşedintele Wulff

Preşedintele conservator al Germaniei, Christian Wulff este acuzat că a făcut presiuni asupra celui mai bine vândut ziar nemţesc, "Bild", să nu publice un articol pe marginea împrumutului de 500.000 de euro luat cu dobândă preferenţială de şeful statului. Preşedintele german Christian Wulff l-a sunat personal pe redactorul-şef al cotidianului "Bild" şi l-a ameninţat că va da publicaţia în judecată dacă va publica materialul, relatează "Deutsche Welle". "Bild" a confirmat acuzaţiile. Wulff l-a sunat pe redactorul-şef Kai Diekmann pe 12 decembrie. Pentru că acesta nu i-a răspuns, a lăsat mesaj. Conducerea ziarului "Bild" a precizat că şefului statului i s-a dat şansa să îşi exprime poziţia faţă de subiect. Preşedintele a trimis un comunicat, pe care l-a retractat imediat.

• Frauda, sport naţional în Franţa

Mii de şomeri, pensionari şi bolnavi închipuiţi, precum şi munca la negru lasă o gaură de 60 de miliarde de euro anual în vistieria Hexagonului. "A frauda înseamnă a fura", a constatat, oarecum candid, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, într-o vizită recentă la un spital din Bordeaux. Publicaţia "Le Point" a făcut o anchetă complexă asupra felului în care francezii înşală statul şi a dimensiunii fraudei. În termeni absoluţi, frauda socială şi fiscală costă anual statul francez 60 de miliarde de euro. Dintre micile "măgării" care, însumate, înseamnă o gaura neagră de 20 de miliarde în asigurările sociale, 4 miliarde se referă la fraudarea prestaţiilor sociale (asigurări medicale, alocaţii familiale, de şomaj etc), în timp ce 16 miliarde provin din munca la negru.

• CURENTUL

• Geoana remarcat de lobbyul evreiesc inca din adolescenta

În memoriile sale cuprinse în volumul "Între linii", graficianul Eugen Mihăescu povesteşte despre cum a ajuns Geoană de la un simplu cavaler al fluierului la vârful diplomaţiei româneşti. Din sfera ariviştilor din lumea diplomaţiei, autorul rememorează câteva fragmente despre cum a ajuns Geoană în numai câţiva ani la cel mai râvnit post din MAE în calitate de ambasador. El povesteşte că Mircea Geoană şi-a început cariera ca referent încă din primele zile ale instalării lui Iliescu în fruntea statului. Mai important, Mihăescu vorbeşte în cartea sa şi despre un episod mult mai interesant care cuprinde implicarea tatălui lui Mircea Geoană, generalul Ioan Geoană, în negocierile între Securitatea lui Ceauşescu şi delegaţia evreiască mandatată să se ocupe de răscumpărarea evreilor în anii "70 - "80. "

• CURIERUL NATIONAL

• Semne bune... de belciug

Într-atât ne-am dorit să intrăm în "concertul european" încât nici acum nu ne vine să credem că dirijorii de la Bruxelles tind să acapareze puteri pe care nici Uniunea Sovietică nu le-a avut peste ţările din "glacisul" strategic. URSS a preluat cu succes de la Imperiul Ţarist titulatura de "Închisoare a Popoarelor", iar Uniunea Europeană face paşi decisivi pe acelaşi drum. Ultimul an pare a fi limpezit tendinţele centralizatoare şi autoritare ale conducătorilor unui proiect care se sustrage tot mai mult de la orice control din partea instituţiilor democratice şi voinţei naţiunilor membre. După cum Uniunea Sovietică şi Kominternul doreau să facă bine popoarelor şi clasei muncitoare fără ca acestea să fi cerut vreodată, la fel UE ne promite salvarea dintr-o stare de lucruri de care establishmentul de la Bruxelles nu este deloc străin.

• BNR a încheiat anul 2011 cu rezerve valutare de 33,2 miliarde euro

Rezervele valutare la BNR au crescut în decembrie cu aproape 1,5 miliarde euro, pe fondul intrărilor de valută de la Banca Mondială şi Comisia Europeană, şi au închis anul trecut la un nivel de 33,2 miliarde euro, uşor mai sus decât valoarea din decembrie 2010, când totalizau 32,4 miliarde euro, citează Mediafax. Rezervele valutare au avut oscilaţii relativ reduse în cursul lui 2011, menţinându-se în general uşor peste nivelul de 32 de miliarde euro, cu excepţia lunii noiembrie, când au atins un minim de 31,74 miliarde euro, după o perioadă de câteva luni în care dealerii au suspectat banca centrală de intervenţii repetate pe piaţa valutară pentru susţinerea monedei naţionale. În ultima lună din 2011, BNR a consemnat intrări la rezerva valutară de 2 mld. euro.

• Sarkozy şi Merkel vor analiza săptămâna viitoare disciplina fiscală din UE

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy se va întâlni luni, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, discuţiile urmând să vizeze în principal noi reglementări de disciplină fiscală în Uniunea Europeană, transmite Reuters. Cei doi lideri vor să pună la punct planul convenit la summit-ul UE din decembrie de toate statele membre cu excepţia Marii Britanii pentru un tratat de guvernanţă fiscală. Miniştrii Finanţelor din UE se vor întâlni pe 23 ianuarie pentru o rundă pregătitoare de discuţii înaintea summit-ului CE programat pentru sfârşitul acestei luni. Liderii europeni trebuie să găsească de urgenţă o soluţie definitivă la criza datoriilor de stat, care ameninţă supravieţuirea monedei euro la aniversarea de zece ani de la introducerea ei.

• Preţul petrolului Brent începe anul în urcare puternică, pe fondul tensiunilor dintre Iran şi SUA

Preţul petrolului Brent continuă să crească puternic şi a depăşit marţi 109 dolari pe baril, pe fondul tensiunilor dintre Iran şi SUA care ar putea perturba tranzitul ţiţeiului exportat din Orientul Mijlociu, dar şi în urma datelor economice pozitive din China, transmite Reuters, citat de Mediafax. Dintre activele tranzacţionate pe pieţele internaţionale, petrolul a avut una dintre cele mai bune performanţe anul trecut. Preţul petrolului Brent a urcat în 2011 cu 13%, iar cotaţia medie pentru anul trecut a atins nivelul record de 111 dolari pe baril, în urma turbulenţelor sociale şi politice din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

• EVENIMENTUL ZILEI

• SUA şi Iran, la un pas de RĂZBOI

Statele Unite ale Americii vor continua să trimită nave de război în zona Golfului, a anunţat marţi un purtător de cuvânt american din domeniul apărării, după ce Iranul a ameninţat cu măsuri de retorsiune în cazul în care Marina americană îşi va mai trimite portavionul John C. Stennis în Golf. "Este vorba despre activităţi programate şi aflate în concordanţă cu angajamente vechi ale noastre faţă de securitatea şi stabilitatea regională şi de operaţiuni în curs", a explicat comandantul Bill Speaks într-o declaraţie pentru Reuters. "Marina americană îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu convenţiile maritime internaţionale /.../ în vederea asigurării unui trafic maritim sigur şi continuu prin puncte maritime critice pentru comerţul global", a explicat el. Pe de altă parte, comandantul-şef al armatei iraniene, generalul Attaollah Salehi, le-a cerut marţi SUA să nu-şi mai trimită navele de război în Golf, scrie Agerpres.

• ECONOMII:7 posibile locuri unde să păstrezi banii pe timp de criză

Analiştii sugerează şapte modalităţi de păstrare a economiilor pe timp de criză, între care depozitele bancare nu mai reprezintă o alternativă atât de sigură ca înainte de declanşarea crizei financiare. În cazul depozitelor bancare, "dobânzile acoperă - mai mult sau mai puţin - inflaţia, iar conturile mai mici de 100.000 de euro sunt teoretic garantate de stat. Însă, "în caz de faliment bancar, plata poate dura ani de zile, timp în care inflaţia catastrofală nu este exclusă". În cazul plasamentelor în obligaţiuni de stat, "chiar dacă posibilitatea falimentelor de stat nu mai poate fi complet exclusă, riscul este mai mic decât în toate celelalte cazuri. Randamentul în cazul titlurilor, care sunt plasamente foarte sigure, este, de cele mai multe ori, mai mic decât inflaţia.

• Budapesta: Ungurii au ieşit în stradă pentru a contesta noua Constituţie

Circa 100.000 de persoane au manifestat la Budapesta împotriva guvernului condus de Viktor Orban, mobilizare fără precedent la apelul partidelor de stânga şi ecologiste, precum şi a societăţii civile, relatează Agerpres. Dacă până acum apelurile la manifestaţii contra guvernului atrăgeau cel mult câteva mii de persoane, de această dată zeci de mii de opozanţi s-au mobilizat pentru a protesta faţă de adoptarea noii Constituţii ungare, care afectează democraţia. Chiar în momentul în care premierul Viktor Orban şi susţinătorii lui celebrau noua Constituţie la Opera din Budapesta, manifestanţii se adunaseră în apropiere, cu slogane precum: "Va exista din nou o republică", aluzie directă la dispariţia, în noua Constituţie, a denumirii Republica Ungaria, înlocuită cu Ungaria.

• JURNALUL NATIONAL

• Deveselu în gâtul Moscovei. Constantin Răuţă, proiectant al sistemului antibalistic: "Scutul protejează Europa de şantajul rusesc"

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fă­cut, la finele anului trecut, remarce us­turătoare şi ofensatoare la adresa României, dar şi a altor ţări europene, pe tema scutului NATO de la De­ve­se­lu. Pe partenerii europeni ai SUA în NATO i-a numit "miei de sacrificare", iar despre români a spus, ri­di­cu­lizân­du-i, că le place să-şi închipuie că sunt administratori importanţi ai in­ter­ceptorilor de rachete, însă nici mă­car comandantul român al bazei n-are voie să intre decât până în hol. Rogozin (fost ambasador rus la NATO) susţinea că implicarea ameri­ca­nă în afacerile interne ale statelor eu­ropene le aduce acestora deservicii majore şi atrage asupra lor ame­ninţări. Ministerul român de Externe a replicat la acel moment.

• Reuters: Dependentă de euro, bănci şi investiţii străine, România se târăşte prin recesiune

România se târăşte dintr-o recesiune profundă după ce a luat măsuri dure pentru a respecta cerinţele acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), scrie agenţia Reuters într-o analiză despre ţara noastră. Agenţia menţionează că 3% din populaţie trăieşte cu 40 de dolari pe lună şi că am avut cea mai rapidă creştere economică din UE până la criza din 2008. Riscurile politice pentru ţara noastră ar fi zona euro, stabilitatea Guvernului, sprijinul FMI, forţa de muncă redusă şi corupţia. Astfel, în timp ce economia a ieşit în cele din urmă dintr-o profundă recesiune, consumul rămâne redus din cauza creşterii TVA şi a salariilor mici din sectorul public. În plus, România rămâne în mod special vulnerabilă la evoluţiile din zona euro, principalul său partener comercial.

• 3 ianuarie, zi nebancară. Astăzi, băncile nu efectuează tranzacţii

Banca Naţională a României a declarat ziua de marţi, 3 ianuarie, ca fiind zi nebancară, Bursa de Valori Bucureşti va fi închisă, iar Bursa din Sibiu - Sibex - va lucra, însă tranzacţiile cu derivate pe acţiuni vor fi suspendate. Chiar dacă unele sucursale sau agenţii vor fi deschise, clienţii nu vor putea face plăţi în ţară şi în străinătate, indiferent de instrumentul de plată. BNR a hotărât ca ziua de marţi, 3 ianuarie, care ar fi trebuit să fie prima zi de operaţiuni pentru sistemul bancar în noul an, să fie declarată zi nebancară pentru a le da timp băncilor să-şi pregătească sistemele informatice pentru trecerea la standardele internaţionale de raportare financiară aplicabile din 2012.

• NATIONAL

• Liberalii il trimit pe Antonescu sa candideze la Dabuleni

Presedintele PNL, Crin Antonescu, este in cautare de colegiu. Si asta dupa ce liberalii bucuresteni s-au jurat ca nu vor misca niciun deget pentru a-i asigura inca un mandat parlamentar. Senator de Bucuresti, intrat in Parlament prin redistribuire dupa ce o organizatie intreaga a tras din greu pentru el, Crin Antonescu este trimis acum de colegii din Capitala la munca de jos. Concret, liberalii vor sa-l vada pe liderul lor batand din poarta-n poarta pentru a-si aduna singur voturile, unii dintre ei sugerand chiar ca nu i-ar sta deloc rau sa candideze intr-un colegiu de tip "Dabuleni".

• UNPR sterge datoriile alegatorilor de prin carciumi

Obisnuitii bodegilor din Voluntari si alte localitati limitrofe Capitalei sunt convinsi ca 2012 va fi mai bun decat trecutul 2011. Si asta pentru ca nici nu au apucat sa intre in noul an, ca deja s-au trezit pe cap cu pleasca pomenilor electorale. De aceasta data, startul pare sa fi fost furat de catre activistii UNPR, despre care oamenii spun ca ar fi mers din carciuma in carciuma si le-ar fi sters datoriile istorice pe care le aveau "la privati".

• Moneda unica va disparea in 10 ani

Euro a implinit 10 ani de la momentul lansarii sale, dar analistii ii prevad un viitor sumbru. Moneda unica va deveni amintire peste un deceniu, iar Grecia si Italia vor parasi zona euro in acest an. Britanicii, care sunt recunoscuti pentru aversiunea lor fata de moneda unica, au noi argumente pentru pozitia lor. Potrivit prognozelor Centrului de cercetare economica si afaceri din Marea Britanie, zona euro va intra, incet dar sigur, in colaps, chiar din acest an, iar moneda euro va disparea in 10 ani. Marea Britanie se afla deja in recesiune si nici nu se mai pune problema adoptarii euro, iar analistii britanici estimeaza ca Grecia va parasi zona euro. Acest lucru a fost confirmat ieri de autoritatile elene, care au amenintat cu iesirea din zona euro, daca nu primesc mai multi bani de la UE.

• PUTEREA

• Al-Qaeda şi-a făcut de cap în România

Irakienii membri ai al-Qaeda care au stat mulţi ani în România au activat pe teritoriul ţării noastre "graţie" autorităţilor şi a sistemului legislativ precar. "Ghidul" reţelei de terorişti irakieni este tolerat şi în ziua de astăzi pe teritoriul României. Este ideea care se desprinde din rechizitoriul procurorilor DIICOT, care l-au trimis în judecată pe irakianul Mohamad Ali Asae Al Dulaimi pentru infracţiuni de terorism, prevăzute în Legea 535/2004. Articolul 33, alineat c) prevede ca act terorist "înlesnirea intrării/ieşirii, în/din ţară, găzduirea ori facilitarea accesului în zona obiectivelor vizate a persoanei despre care se cunoaşte că a sprijinit/săvârşit sau urmează să sprijine/săvârşească un act terorist".

• Sarkozy, supervizorul comisioanelor ilegale

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a fost implicat într-un scandal politic după ce publicaţia "Liberation" a relevat că şeful statului a fost citat de un martor într-o anchetă referitoare la un circuit al comisioanelor de vânzări de arme către Pakistan. Tranzacţiile de arme au avut loc în anii '90, într-o perioadă în care Sarkozy deţinea funcţia de ministru al bugetului. Totodată, acesta a fost şi purtătorul de cuvânt în cadrul campaniei electorale prezidenţiale din 1995 a candidatului Edouard Balladur. Actualul preşedinte francez este acuzat că a validat crearea unei societăţi luxemburgheze care urma să servească la plata unor intermediari în contractele de armamente.

• ATM-uri care eliberează euro

ING Bank a pus în funcţiune primele bancomate pentru operaţiuni în moneda unică, ATM-urile făcând posibilă depunerea şi retragerea de numerar în bancnote euro. ATM-ul pentru operaţiuni în euro funcţionează într-o unitate SelfBank din zona arterei Ştefan cel Mare, în Bucureşti, iar la tranzacţii pot fi folosite doar cardurile emise de ING Bank. La depunerea bancnotelor nu se percepe comision. Pentru lichidarea unui depozit în euro, comisionul practicat este în prezent de 0,5% din valoarea sumei retrase. Prin noul serviciu sunt posibile operaţiuni de schimb valutar, constituirea sau lichidarea de depozite. Automate similare pentru operaţiuni valutare au şi băncile UniCredit şi BCR, dar aparatele nu acceptă decât operaţiuni de schimb valutar, din euro sau dolari în lei.

• Fonduri pentru tranzacţionarea aurului

În România se vor putea înfiinţa fonduri de investiţii în aur ale căror acţiuni să se tranzacţioneze la bursă. De asemenea, "importul" de astfel de fonduri la bursa din Bucureşti este posibil. Astfel, plasamentele în metalul preţios devin mult mai puţin costisitoare, potrivit unui sondaj al money.ro. Autoritatea pieţei de capital din România (CNVM) a dat recent undă verde înfiinţării fondurilor de investiţii de tip ETF (Exchange Traded Fund, care emit acţiuni tranzacţionate la bursă). Dintre acestea cele mai atractive ar putea deveni fondurile care investesc în acţiunile marilor companii occidentale, dar şi cele în mărfuri, inclusiv în metale preţioase. De asemenea, tranzacţionarea ETF-urilor "aurifere" din străinătate poate deveni realitate oricând, atâta vreme cât un mare deţinător de astfel de titluri va dori să le listeze pe piaţa alternativă a Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

• Forţe ostile încearcă occidentalizarea Chinei

Preşedintele chinez Hu Jintao a avertizat membrii Partidului Comunist că forţe ostile din străinătate încearcă să occidentalizeze şi să împartă ţara cu influenţa lor culturală şi că funcţionarii trebuie să rămână vigilenţi faţă de astfel de eforturi. Potrivit lui Hu Jintao, China se confruntă cu o dificilă luptă ideologică. Remarcile sale sunt parte a unei campanii mai largi a partidului pentru a consolida principiile socialiste într-o încercare de a contracara apelurile unor activişti pentru "valorile universale", pe care mass-media de stat le înfăţişează adesea ca şi concepte din Vest care nu se pretează la circumstanţele unice din China. Pentru a concura cu influenţa ideologică occidentală, liderii chinezi spun că statul trebuie să creeze mai multe produse culturale cum ar fi cărţi, filme pentru a atrage publicul chinez şi străin. Liderii chinezi sunt sub presiunea populaţiei care suferă de pe urma inegalităţii veniturilor.

• ROMANIA LIBERA

• Două miliarde în plus pentru "găurile negre" din Sănătate

Cele două miliarde în plus în buzunarul Sănătăţii ar trebui să însemne şi servicii medicale mai bune pentru cetăţeni. Proiectul de buget pe anul viitor ne arată însă că "găurile negre ale sistemului" vor fi acoperite şi mai bine decât până acum. Sistemul de sănătate din România a ajuns să înghită miliarde de lei anual, fără ca asta să însemne servicii de sănătate mai bune pentru pacienţi. Oficialii au dat ani la rând vina pe subfinanţare, însă în realitate banii nu au fost suficienţi şi din cauza contractelor păguboase cu furnizorii (spitale, laboratoare, farmacii). În 2012, atât Ministerul Sănătăţii (MS), cât şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) primesc mai mulţi bani. Ministerului Sănătăţii i-au fost alocaţi 5,4 miliarde de lei, faţă de 4,8 în 2011, iar CNAS 17,7 miliarde de lei, faţă de 16,4 miliarde de lei în 2012. Se ajunge astfel la 4% din PIB pentru Sănătate, însă rămâne de văzut dacă vom fi şi îngrjiţi mai bine de aceşti bani.

• Fanfaronii economiei. Cum arată, de fapt, "clasa business" a României?

La o simplă căutare pe Google după oricare dintre expresiile "om de afaceri inteligent/deştept/genial", singurul rezultat notabil care se întoarce este un interviu din 2007, în care Dinu Patriciu ne învaţă cum se face business în România. În afară de acest "accident", motorul de căutare nu reuşeşte să identifice nici unul dintre numele care domină topurile miliardarilor români de zece ani încoace. În schimb, dacă facem acelaşi exerciţiu cu varianta în limba engleză a acestor expresii, descoperim exemple din lumea bună a economiei şi finanţelor europene sau americane. În aceste condiţii, ne putem întreba legitim dacă există totuşi o clasă a "oamenilor de afaceri inteligenţi/geniali" şi în România, iar dacă există, unde stă ascunsă dacă nici un site de informaţii relevant nu conţine referinţe solide la aceasta?

• Demisia lui Falcă face valuri

Primarul Gheorghe Falcă a renunţat la funcţia de prim-vicepreşedinte al PDL Arad. Demisia lui Gheorghe Falcă din funcţia de prim-vicepreşedinte PDL Arad este considerată de către social-democraţii arădeni ca expresia luptei din PDL pentru controlul banilor publici. Gheorghe Falcă şi-a dat demisia din funcţia de prim-vicepreşedinte PDL Arad pentru că membrii conducerii partidului nu au stabilit candidatura la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, unde preferatul său este actualul preşedinte, Nicolae Ioţcu. Însă pentru aceeaşi funcţie ar dori să candideze şi socrul lui Falcă, Gheorghe Seculici. Social-democraţii arădeni spun că preşedinţia Consiliului Judeţean este percepută de PDL ca o miză în primul rând economică, un distribuitor de contracte generoase. "Mandatul de preşedinte al lui Nicolae Ioţcu nu este apreciat favorabil nici de către o majoritate a conducerii judeţene PDL.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cât va fi cursul leu/euro la sfârşitul anului 2012? Bancherii nu văd fluctuaţii majore, dar atenţie la francul elveţian şi la dolar

Dolarul este estimat să crească la 3,4 lei, iar francul elveţian se va duce către 3,3-3,4 lei. Cursul de schimb va continua să fie relativ stabil în acest an, evoluţia urmând să oscileze pe palierul 4,25 - 4,35 lei/euro, uşor mai îngust decât cel înregistrat anul trecut. Însă, există riscul testării unor niveluri mai ridicate, spre 4,4 lei/euro, în cazul unei aversiuni extreme faţă de risc, în opinia analiştilor. În privinţa cotaţiei leului în raport cu dolarul american, prognozele analiştilor se plasează pe coridorul 3,1-3,46 lei/dolar, iar pentru francul elveţian estimările oscilează în jurul a 3,4 lei/franc. Anul trecut, leul s-a dovedit mult mai stabil decât celelalte monede din regiune, rezerva valutară a BNR de aproximativ 32 mld. euro permi­ţând intervenţii lejere de temperare a presiunilor pe curs. Leul s-a depreciat în 2011 cu doar 0,8% faţă de euro, cu 4,2% faţă de dolar şi cu 3,8% faţă de francul elveţian.

• Marş triumfal al exporturilor - plus 55% în doi ani. De ce economia rămâne îngheţată?

La adăpostul înjumătăţirii deficitului bugetar în 2011, fapt pentru care ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu a fost premiat de către publicaţia britanică The Banker, guvernul administrează o ţară în care businessul local nu dă semnale de dezmorţire. Este aproape îngheţat sub povara datoriilor la bănci, a taxelor şi contribuţiilor sociale şi atunci se ascunde sub pământ. Ce mai merge, merge la gri sau la negru. În rest, singura zonă la vedere care funcţionează bine, dar care din păcate are prea puţin impact în restul economiei, este sectorul companiilor care lucrează pentru export. Probabil că este timpul unei relaxări a cursului de schimb şi am putea vedea spre sfârşitul acestui an un curs leu/euro de 4,6-4,7 lei. Altfel, cursa datoriilor externe se va relua.

• Şeful băncii centrale elveţiene este investigat după ce soţia sa ar fi profitat de deprecierea francului

Şeful Băncii Naţionale a Elveţiei a fost puternic criticat după ce deprecierea monedei naţionale a adus un profit destul de bun soţiei sale, informează Washington Post. Cazul a intrat în atenţia mass-media după ce banca centrală a publicat la 23 decembrie un comunicat în care numea "zvonurile" privind încălcarea unor norme interne de către şeful băncii Philipp Hildebrand drept nefondate. Banca a refuzat cu toate acestea să publice normele cu privire la transferul de informaţii privilegiate. Citând o sursă anonimă, publicaţia Blick a publicat un material în care anunţa că soţia sa, Kashya Hildebrand a cumpărat mai mult de jumătate de milion de dolari la 15 august, pentru ca la 12 octombrie să vândă moneda americană obţinând un profit de 61.000 de franci.

• Fondul European de Stabilitate plănuieşte o emisiune de obligaţiuni de 3 miliarde de euro

Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) plănuieşte să obţină 3 miliarde de euro din vânzarea de obligaţiuni cu maturitatea la trei ani în această săptămână, informează Bloomberg. Pentru această emisiune de obligaţiuni, EFSF lucrează cu Credit Suisse, Deutsche Bank şi Societe Generale. Cu banii obţinuţi fondul va ajuta financiar Irlanda şi Portugalia. Operaţiunea vine după ce luna trecută fondul a realizat prima sa emisiune şi după ce în noiembrie a emis obligaţiuni cu maturitatea în februarie 2022, a căror valoare s-a ridicat la 3 miliarde de euro. Agenţia de evaluare financiară S&P anunţa în decembrie că EFSF şi-ar putea pierde ratingul AAA. În prezent, fondul îşi datorează ratingul ţărilor care garantează pentru acesta: Germania, Franţa, Olanda, Luxemburg, Austria şi Finlanda. Conform unei surse citate de Bloomberg, EFSF speră să desfăşoare operaţiunea la 5 ianuarie.

• Acţiuni, dolari sau aur? Care sunt pariurile managerilor de fonduri pentru 2012

Managerii de fonduri se aşteaptă ca 2012 să fie un an mult mai bun pentru Bursa de la Bucureşti decât 2011, estimând creşteri moderate de 15% pentru indicele BET şi de 30% pentru BET-FI (al SIF-urilor). Ei recomandă însă investitorilor să fie prudenţi, să nu mizeze toţi banii pe acţiuni, ci să îşi diversifice plasamentele cu dolari, aur şi să profite de foamea de lichidităţi din sistemul bancar prin plasamente în depozite. Nicolae Albu, director de investiţii la Erste Asset Management: "Mă aştept să performeze bine bond-urile. Va fi o luptă destul de aprigă pentru finanţarea băncilor europene, ceea ce va oferi oportunităţi interesante, date fiind spreadurile ridicate şi faptul că unele dintre ele sunt mai sigure chiar decât statele". Dan Nicu, director general la BRD Asset Management: "Performerii pieţei de acţiuni în 2012 vor fi acţiunile din sectoarele energetic, utilităţi şi financiar."