REVISTA PRESEI - 04.03.2011

• ADEVĂRUL

• Codul Muncii, un pas uriaş spre capitalism

După 21 de ani de legislaţie a muncii de inspiraţie socialistă, România este pe punctul de a avea un act normativ care să susţină piaţa liberă. "Adevărul" sprijină iniţiativa Executivului de a schimba legea care reglementează piaţa muncii. Mai bine de 20 de ani România a avut un Cod al Muncii rigid, dezechilibrat, care proteja mai ales angajatul, reglementare de sorginte socialistă. Acum este timpul ca acest lucru să se schimbe. Executivul a avut iniţiativa de a modifica Legea muncii în sensul echilibrării relaţiei dintre angajat şi angajator şi flexibilizării pieţei. Codul Muncii, în forma în care a ajuns la Parlament, creşte perioadele de preaviz şi de probă, permite firmelor să scape de lucrătorii incompetenţi şi pedepseşte aspru angajatorii care folosesc munca "la negru".

• DNA ia la puricat şefii de la Fisc

Mai mulţi demnitari cu funcţii înalte din cadrul ANAF sunt cercetaţi de DNA în dosarul de corupţie deschis pe numele lui Cornel Costea, şeful Vămii Ploieşti. Procurorii anticorupţie verifică şi un posibil trafic de influenţă la şeful ANAF, Sorin Blejnar, în dosarul în care a fost arestat Adrian Gavrilă, consilier superior la Fisc. Cornel Costea va fi cercetat în continuare în stare de arest preventiv, după ce Curtea de Apel Bucureşti i-a respins ieri recursul. Unul dintre motivele pentru care DNA a cerut cercetarea în stare de arest a acestuia este cel de a verifica dacă mita primită de Costea ajungea la şefii lui de la Bucureşti.

• Boureanu: Blaga ar fi un foarte bun şef PDL

Liderul PDL, Cristian Boureanu, vrea să facă parte dintr-o echipă la conducerea căreia îl vede pe Vasile Blaga. Vicepreşedintele PDL consideră că formula cea mai bună ar fi un tandem Boc - premier, Blaga - preşedinte PDL. "Cred că Vasile Blaga ar fi un foarte bun preşedinte de partid!", a spus Cristian Boureanu într-un interviu acordat "Adevărul", subliniind că actualul secretar general al PDL "are capacitatea să conducă un partid şi are şi foarte mulţi susţinători". Condiţia ar fi, în opinia lui Cristian Boureanu, ca Emil Boc să păstreze şefia Guvernului. "Opţiunea mea este un premier politic. Cred că în astfel de momente un premier tehnocrat însemnă o pasare de responsabilitate", a mai comentat vicepreşedintele PDL.

• Povestea neromanţată a Codului Muncii de Dinu Patriciu

"Codul Muncii în varianta propusă de Guvern are calitatea de a flexibiliza relaţiile angajat-angajator şi în acest sens este extrem de bine-venit. Cred însă că intenţia ar putea fi dusă mai departe cu scopul de a crea o adevărată piaţă a muncii, dar şi de a micşora costul acesteia şi, în consecinţă, a creşte veniturile statului, direct şi indirect. Creşterea bazei de impozitare, dar şi creşterea profitabilităţii rezultatelor muncii, pentru angajat şi angajator, sunt scopurile modificărilor propuse în urma discuţiei cu dumneavoastră". O jumătate de măsură e totuşi mai bună decât a nu face nimic. Povestea rămâne însă hilară. Guvernul îşi asumă răspunderea fără să creadă, Opoziţia depune o moţiune de cenzură în care social-democraţii cred, iar liberalii cad între scaune. Pe mine, unul, m-ar bucura o soluţie, din păcate, aproape imposibilă. Guvernul să cadă, iar Codul să treacă.

• Liderii revoluţiei egiptene, şcoliţi de sârbi

"Mişcarea din 6 aprilie", vârful de lance al revoluţiei egiptene, a fost pregătită de sârbii de la Otpor, care l-au îndepărtat şi pe Miloşevici. De la începutul revoltei împotriva lui Hosni Mubarak, în Piaţa Tahrir au fost văzuţi membri ai Mişcării fluturând steagul "Otpor", un pumn alb strâns, pe fundal negru. Mohammed Adel, un blogger de 22 de ani, a declarat pentru televiziunea Al Jazeera că a fost în Serbia şi s-a instruit în organizarea manifestaţiilor paşnice şi în cele mai potrivite moduri de a se opune brutalităţii serviciilor de securitate. Când s-a întors în Egipt, la sfârşitul anului 2009, Adel avea în bagaje un ghid al activităţilor subversive, pe care l-a transmis şi celorlalţi membri ai "Mişcării din 6 aprilie" şi organizaţiei de opoziţie Kifaya.

• Ce se va alege de creanţele României în Libia

România are de recuperat din Libia creanţe în valoare totală de 45.568.327,63 de dolari şi 22.930.147,992 de dinari libieni (circa 18,65 milioane de dolari). Romtehnica are de recuperat cei mai mulţi bani - 39,25 milioane de dolari. Alte companii ce au creanţe în Libia sunt Arcom (13,5 milioane de dolari), Tarom, Contransimex şi Romagrimex, scrie Hotnews, care citează oficiali din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

• Statistica salvează, din nou, faţa economiei

Creşterea uşoară a PIB în ultimul trimestru al anului trecut îi îndreptăţeşte pe analişti să întrevadă ieşirea tehnică din recesiune. Primul trimestru al acestui an va confirma, cel mai probabil, prognozele guvernamentale. Statistic, economia creşte, dar criza se menţine. Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit ieri, în sens negativ, cifrele privind scăderea economiei în 2010, de la 1,2% la 1,3%. În schimb, a menţinut la 0,1% avansul Produsului Intern Brut (PIB) din ultimul trimestru (T4) al anului trecut. Economiştii se aşteaptă la o continuare a trendului pozitiv şi în primele trei luni ale acestui an (T1), dar avansul va rămâne modest.

• Silozul, o afacere tot mai profitabilă

Agricultorii români aproape că nu pot supravieţui fără silozuri. Motiv pentru care tot mai mulţi şi le fac pe cont propriu, iar banii investiţi şi-i scot chiar într-un singur an. Adrian Porumboiu, Mihai Anghel şi Ioan Niculae sunt cei mai mari operatori locali de silozuri. Comerţul cu cereale al României este realizat însă de traderii din afară. Temperaturi ridicate pe piaţa silozurilor de cereale la început de an. Două multinaţionale americane, Cenex Harvest States (CHS) şi Cargill, au cumpărat două silozuri în această iarnă. CHS a preluat un punct de depozitare la Constanţa, iar Cargill - la Drobeta Turnu-Severin. Ambele unităţi cumpărate se află în locaţii-cheie, adică un port la Marea Neagră şi unul la Dunăre. Cât despre momentul ales, criza mondială a alimentelor este o explicaţie mai mult decât suficientă.Interesul pentru silozuri este o temă pe ordinea de zi şi în cazul investitorilor români în agricultură.

• CURENTUL

• Vîntu îi bagă în puşcărie pe fratele şi cumnata lui Nicolae Popa

Obişnuit să calce pe cadavre pentru a-şi salva pielea, Sorin Ovidiu Vîntu a mai făcut, zilele trecute, dintr-o singură gargară, încă două victime. Este vorba despre fratele şi cumnata infractorului Nicolae Popa, Virgil şi Mariana Daniela Popa. Cei doi au fost executaţi de SOV, cu manta, din scaunul cu rotile, în incinta Tribunalului Bucureşti. "Sa vă aduc aminte de ce sunt astăzi aici, pentru că mi-am permis să ajut părinţii unui prieten bun să îşi viziteze fiul, cu suma de 20.000 de euro. Admit acest lucru, într-adevăr. Dacă s-ar pune problema să o fac încă o dată pentru un alt prieten aflat în aceeaşi situaţie o voi face. Cei 20.000 de euro i-am trimis eu prin fratele său parinţilor lui", a declarat Vîntu în faţa jurnaliştilor, pe 1 martie, la ieşirea din sala de tribunal.

• Cumnatul lui Geoană, Ionuţ Costea - cel mai bine plătit bugetar

Cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuţ Costea, a încasat în 2009 un salariu de peste 20.000 de euro pe lună în funcţia de preşedinte a Eximbank, banca avånd capital majoritar de stat. Leafa şefului Eximbank o depăşeste cu mult pe cea a lui Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, cealaltă bancă la care statul este acţionar majoritar şi chiar pe cea a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Costea a primit în 2009 un salariu anual de 1.019.737 lei, echivalentul a 242.795 euro, iar vicepreşedinţii Eximbank Paul Ichim şi Luminiţa Manolache - 705.631 lei (168.007 euro), respectiv 642.550 lei (152.998 euro). Cu totul, în 2009, conducerea executivă a băncii de export import a României a încasat cca 563.800 euro.

• Campania Realităţii TV împotriva lui Blejnar - declanşată de blocarea conturilor de către ANAF

Este lesne de înţeles pentru orice privitor la Realitatea TV, deşi nu mai sunt foarte mulţi avånd în vedere faptul că postul a căzut pe locul şapte în clasamentul audienţelor, că mogulul eolian şi subalternul său Sebastian Ghiţă i-au declarat război şefului ANAF, Sorin Blejnar. Campania media declanşată de deontologii experimentaţi în folosirea batistei la ordinul lui SOV are în spate un motiv cåt se poate de prozaic: blocarea conturilor Realitatea Media de către ANAF pentru neplata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. Informaţia a apărut ieri pe blogul lui Dan Andronic, acesta precizånd că ar fi vorba de o datorie de vreo 5 miliarde de lei. Reprezentanţii ANAF ne-au confirmat că instituţia a pus poprire pe conturile Realitatea Media din cauza datoriilor neplătite la buget şi că ieri aceste datorii au fost plătite.

• "Operaţiunea Libia", un succes de proporţii pentru MAE şi MApN

Acţiunile de evacuare a românilor din Libia, dar şi a câtorva zeci de cetăţeni străini s-au desfăşurat pe mai multe "fronturi" - aerian, terestru şi pe mare. Forţele Aeriene au pus imediat la dispoziţie două aeronave militare de transport, operaţionalizând astfel podul aerian între Bucureşti şi Tripoli, fapt ce se constituie în prima operaţie de evacuare aeriană a unor cetăţeni aflaţi în pericol într-o ţară străină, desfăşurată de Armata României după al Doilea Război Mondial. La rândul său, MAE a făcut un efort considerabil, mobilizând resurse umane din cadrul mai multor ambasade şi consulate.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Militarii din Occident, la un pas de intervenţie în Libia

Mai multe nave de război din mai multe ţări occidentale se îndreptau ieri spre ţara condusă de Kadhafi

Forţele Guvernului şi cele ale opoziţiei se luptă în continuare pentru oraşele strategice. Forţele guvernamentale şi cele ale opoziţiei continuă lupta pentru oraşele strategice ale Libiei, iar forţele armate occidentale sunt tot mai aproape de o intervenţie în ţara condusă de Muammar Kadhafi. Mai multe nave de război din mai multe ţări occidentale se îndreptau, ieri, către Libia, care se confruntă, de la 15 februarie, cu o revoltă contra regimului colonelului Muammar Kadhafi, scrie AFP, potrivit mediafax.ro.

• Guvernul dă bonificaţii funcţionarilor care lucrează la proiecte UE

Aceştia vor fi plătiţi suplimentar printr-un contract de prestări servicii pentru munca efectuată în afara programului de lucru. Banii încasaţi de funcţionari vor fi înscrişi drept cheltuieli cu "bunuri şi servicii".

Funcţionarii care lucrează la proiecte europene finanţate din fonduri externe nerambursabile vor fi plătiţi suplimentar printr-un contract de prestări servicii pentru munca efectuată în afara programului de lucru, iar banii încasaţi de aceştia vor fi înscrişi drept cheltuieli cu "bunuri şi servicii". Noul sistem de remunerare a angajaţilor care lucrează cu proiecte UE a fost aprobat în şedinţa de miercuri a Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă.

• Aurul, din nou la cotă istorică

În condiţiile creşterii tensiunilor din Libia şi restul ţărilor nord-africane, urmate de creşterea fulminantă a preţului petrolului, investitorii se orientează spre activele cele mai sigure, în primul rând metalul galben şi francul elveţian. Uncia de aur a atins miercuri un nou record istoric, depăşind, la New York, 1.436 dolari. Tensiunile politice din ce în ce mai grave în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu îi determină pe investitori să prefere active din cele mai sigure, îndeosebi metalul preţios şi francul elveţian. Astfel, în luna februarie, preţul aurului a crescut cu 6 la sută, cea mai mare creştere înregistrată în decurs de o lună, din august anul trecut.

• MFP a respins ieri toate ofertele pentru obligaţiunile pe 3 ani

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins joi toate ofertele băncilor pentru obligaţiunile de tip benchmark cu maturitate la 3 ani, considerându-le la un nivel neacceptabil al randamentului, potrivit datelor băncii centrale. Valoarea anunţată iniţial a licitaţiei era de 600 milioane lei (142,4 milioane euro). Băncile au depus cereri de cumpărare de peste 794,6 milioane lei. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) vrea să atragă 3,9 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat în luna martie, în vederea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, potrivit datelor ministerului.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cristian Boureanu: "Nimic nu-i dă dreptul lui Macovei să decidă cine candidează sau nu"

EXCLUSIV EVZ. Vicepreşedintele PDL Cristian Boureanu susţine că "reformiştii" nu au ce să ofere altceva decât discursul anticorupţie şi vin cu propuneri de integritate caracteristice comuniştilor sovietici. Vicepreşedintele PDL Cristian Boureanu susţine, într-un interviu acordat EVZ, că dezbaterea pe marginea criteriilor de integritate propuse de Monica Macovei, Cristian Preda şi Sever Voinescu ascunde interesele personale ale acestora, care nu au altceva de oferit.

• Cutremurele din România. Vezi cum s-a ajuns la blocurile pe arcuri

Cel mai modern sistem de atenuare a şocurilor seismice a fost montat anul trecut la o clădire din Bucureşti. Rezultatul scontat: un cutremur cu intensitate de 8 grade pe scara Richter devine insesizabil.

Azi se împlinesc 34 de ani de la producerea ultimului mare cutremur în România. Seismul din 4 martie 1977 a provocat moartea a peste 1.570 de persoane şi dărâmarea a 31 de clădiri în Bucureşti: trei imobile nou-construite şi 28 vechi, datând din perioada interbelică. EVZ prezintă două secvenţe determinante din seria măsurilor de protejare a clădirilor construite în România.

• Ultimele secrete ale lui "Felix" RĂMASE SUB CHEIE?

Serviciul Român de Informaţii deţinea în 2000 documente legate de activităţi de contraspionaj ale lui Dan Voiculescu, susţine fostul preşedinte al CNSAS, Gheorghe Onişoru.

SRI deţinea în 2000 rapoarte ale serviciilor secrete privind misiunile de contraspionaj ale lui Dan Voiculescu la Viena. Afirmaţia îi aparţine primului preşedinte al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Gheorghe Onişoru. "Din acest motiv îmi amintesc că a fost secretizat atunci dosarul lui Dan Voiculescu, aşa cum au secretizat şi dosarul Monei Muscă şi pe cele ale altor politicieni care trebuiau verificaţi înaintea alegerilor parlamentare", spune Onişoru.

• Ministrul muncii: Sistemul pensiilor de stat este piramidal, pe schema Ponzi

Sistemul contribuţiilor colective de pensii, aşa cum este şi sistemul public de pensii din România este de tip piramidal, o schemă Ponzi, a declarat Ioan Botiş, ministrul muncii, familiei si protecţiei sociale, astăzi, la o conferinţă pe tema pensiilor private. "Sistemul pensiilor private este mai curat deoarece creează acel cont individual de pensie. Sistemul contribuţiilor colective datează din secolul al XIX-lea şi este un sistem piramidal cumva, pentru că în momentul în care nu mai ai contributori nu mai ai de unde plăti pensiile mai departe. Este schema Ponzi, de care se tot discută", a afirmat ministrul.

• Ce avere are Irinel Columbeanu

A ratat intrarea în ediţia din 2010, deşi în 2008 avusese o avere estimată de aproximativ 40 de milioane de euro. Estimările pentru anul 2009 făcute pentru documentarea Topului 300 Capital arată că averea omului de afaceri Irinel Columbeanu, aflat în plin scandal mediatic, a scăzut dramatic la doar 7 milioane de euro.

• FINANCIARUL

• Vremea favorabilă - singura "măsură" anticriză cu efecte în economie

Agricultura a avut in T4 din 2010 o crestere de 6% . Cea mai eficienta masura anticriza din 2010 a fost data de conditiile pedoclimatice care au favo-rizat productii agricole bune, cresterea cea mai mare din agricultura, silvicultura si piscicultura (+6%) determinand, in buna parte, contractia de doar 1,3% a PIB-ului din anul trecut. De altfel, la ince-putul anului trecut, fostul ministru al Agriculturii, Mihail Dumitru, spera ca, "tinand cont de criza economica si de resursele bugetare limitate, macar Dumnezeu si astrele sa poata ajuta agricultura romaneasca". Institutul National de Statistica (INS) a revizuit, in urcare, cu 0,1 puncte procentuale contractia PIB-ului pe intreg parcursul anului trecut, acesta cifrandu-se la 513,64 miliarde de lei.

• 86 de companii, din care 20 româneşti, se luptă pentru noile tronsoane de autostradă

Compania Nationala de Autostrazi si Dru-muri Nationale din Romania (CNADNR) a reu-sit sa contabilizeze toate cele 64 de oferte primite pana pe 28 februarie pentru cele patru licitatii de constructie a unor tronsoane de au-tostrada din cadrul Coridorului IV paneu-ropean. Astfel, in total au depus oferte 86 de fir-me, 75 dintre acestea fiind asociate in con-sortii. Din acestea, doar 11 liciteaza singure, restul asociindu-se in consortii. Astfel, 17 astfel de asocieri sunt formate din cate doua firme, 26 din cate trei societati, iar 10 din cate patru sau mai multe companii. Majoritatea companiilor inscrise concureaza pentru mai multe tron-soane din cele noua scoase la licitatie de CNADNR, opt dintre acestea avand oferte pentru cate pa-tru tronsoane, 10 licitand pentru cate trei tron-soane, iar 35 pentru cate doua portiuni de au-to-strada. I

• Şeful BCR: Vom recomanda acţionarilor capitalizarea profitului din 2010

Banca a inregistrat anul trecut un castig net de 100-105 milioane de lei potrivit standardelor romanesti de contabilitate Listarea la Bursa va avea loc in momentul in care lichiditatea pe piata de capital va fi suficienta. Conducerea BCR va recomanda actio-narilor capitalizarea profitului obtinut in 2010 potrivit standardelor locale de contabilitate. "Din perspectiva profitului foarte mic realizat potrivit standardelor locale de contabilitate, cred ca vom recomanda retentia profitului, la fel ca anul trecut, si cred ca aceasta actiune va fi sustinuta de Banca Nationala", a afirmat prese-dintele executiv al bancii, Dominic Bruynseels, preci-zand insa ca decizia privind utilizarea profitului va fi luata de actionari.

• Bugetarii noştri au luat salarii mai mici cu 25%. Funcţionarii lor au primit sporuri de 75%

Angajatii institutiilor publice au primit salarii umflate in plina recesiune, sub pretextul atragerii fondurilor structurale. Masurile luate de guvern in anul 2009 pentru scaderea cheltuielilor in sectorul bugetar prin intermediul Legii 329/2009 au fost demontate de raportul Curtii de Conturi, care arata ca s-au acordat sporuri salariale ilegale unor angajati care nu lucrau cu fonduri structurale, nu aveau conditii va-tamatoare de munca, nici radiatii sau alte prevederi care sa justifice majorarile. Numai la Ministerul Afacerilor Ex-terne s-a constatat efectuarea de plati nejustificate in suma de 4,47 milioane de lei pentru suplimente si alte drepturi de natura salariala.

• GÂNDUL

• Cum vor arăta cele ŞASE NOI SPITALE DE URGENŢĂ din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş, Cluj şi Craiova. Ce servicii vor plăti pacienţii

Şase spitale vor fi construite prin parteneriat public-privat. Medicii se tem că săracii nu vor putea intra în spital, în timp ce ministerul dă asigurări că oricine va beneficia de servicii de calitate. Guvernul a adoptat un memorandum privind construcţia, în regim de parteneriat public-privat, a unei reţele de şase spitale regionale de urgenţă: în Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara şi Bucureşti. Investiţia privind cele şase spitale regionale va ajunge la circa 1,5 miliarde de euro, arată un comunicat al Ministerului Sănătăţii.

• Pe ce se bazează procurorii DNA când spun dosarul corupţiei din vămi va ajunge la persoane "cu funcţii înalte": vezi AICI pe cine a denunţat Cornel Costea

Procurorul de şedinţă al DNA - care este şi procurorul care instrumentează dosarul - şi-a susţinut cauza, spunându-le judecătorilor că ancheta în cazul Costea se va extinde, urmând să ajungă la persoane cu funcţii înalte. "Deşi a semnat declaraţia olografă, nu a semnat-o şi pe cea tipizată, deoarece este probabil vorba de denunţurile pe care le-a făcut. Acţiunea penală se va extinde în acest caz mult mai mult, deoarece noi nu ne-am aşteptat ca acţiunea care l-a vizat pe el să ne conducă mult mai sus, la persoane cu funcţii mai înalte decât ale sale", a pledat procurorul DNA.

• Un oraş subteran a fost descoperit în centrul Bucureştilor. Arheologii de la primărie decid soarta zidurilor de la Universitate

Parcarea subterană de la Universitate ar putea fi mai mică cu 30 de locuri. Lucrările la parcarea subterană de la Universitate vor putea fi reluate cel mai devreme pe 1 aprilie. "Săpătura arheologică s-a terminat. Pe 25 martie se întruneşte Comisia de descărcare arheologică. Atunci se va hotărî dacă se păstrează zidurile fostei biserici sau vor fi expuse în altă parte. În cazul în care se vor păstra, atunci parcarea va fi mai mică cu 30 de locuri. 10 la sută din zidurile fostei biserici s-au descoperit pe amplasamentul parcării subterane, iar 90 la sută sunt pe traseul viitoarei linii de metrou care va duce în Drumul Taberei", a declarat, pentru gândul, viceprimarul general al Capitalei, Mircea Raicu.

• Mall în loc de fabrică. 90 de milioane de euro, costul transformării Electroputere în centru comercial

Electroputere Parc, mallul construit pe terenul fabricii craiovene cu acelaşi nume, va fi gata până la sfârşitul acestui an. Centrul comercial va avea un număr de angajaţi apropiat de al fabricii care se relochează. Peste 120 de magazine pe o suprafaţă totală închiriabilă de 55.000 de metri pătraţi. Cu o investiţie de circa 90 de milioane de euro, dezvoltatorul K&S Developments vrea să transforme fostele hale de producţie într-un centru comercial modern. "Electroputere Parc va fi primul mare centru comercial din oraş. Este pentru prima dată în Romania când un dezvoltator decide să păstreze o clădire cu destinaţie industrială şi să o transforme într-un proiect de retail conservând faţada şi elemente ce ţin de fosta activitate", spune Razvan Sin, directorul departamentului de retail al companiei de consultanţă DTZ Echinox.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Pădurile mureşene, tranşate la Budapesta

Aproximativ 100.000 hectare de pădure de pe Valea Mureşului sunt revendicate de urmaşii nobililor maghiari Banffy, Bethlen şi Kemeny. România este la un pas să piardă pădurile de pe Valea Mureşului, după ce acestea au fost revendicate de urmaşii grofilor din Transilvania. Statul român a intrat în posesia pădurilor, după ce Casa Regală a României i-a expropriat pe grofii consideraţi inamici ai statului. Toate bunurile confiscate au fost trecute în subordinea Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI). Până în acest moment nu a fost emisă nici o lege prin care aceste proprietăţi pot fi revendicate. Însă avocatul clujean Mihai Dragoş Bejenaru, pădurarul Cotyso Străuţ împreună cu un notar au pus la cale un plan prin care au încercat să revendice pădurea de pe Valea Mureşului deţinută de groful Daniel Banffy, care a fost considerat dezertor şi expropriat printr-un decret emis de Casa Regală a României.

• Coaliţia reduce pragul electoral pentru UDMR

Anexa secretă a protocolului prevede şi redesenarea colegiilor electorale. Deşi ministrul Elena Udrea susţinea miercuri că protocolul Coaliţiei, proaspăt semnat de preşedinţii PDL, UDMR, UNPR şi de liderul mi-no-ri-tă--ţilor, nu conţine nici un document su-plimentar, peste câteva zile, luni, aceleaşi personaje îşi vor pune semnăturile pe anexa protocolului, care ar cu-prinde, potrivit unor surse guvernamentale, în afară de calendarul adoptării "priorităţilor legislative", detalii legate de modificarea sistemului electoral.

• Robert Negoiţă acuză oficiali ANAF: Mi-au cerut şpagă 500.000 de euro

Noi acuzaţii la adresa oficialilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Deputatul PSD Robert Negoiţă a declarat că reprezentanţii ANAF i-au cerut bani înainte de alegeri, pentru a evita controalele. Suma care i-a fost cerută se ridică la 500.000 de euro. Negoiţă susţine că a refuzat să dea şpagă, drept urmare firmele sale au fost controlate, iar Fiscul a instituit sechestru pe bunurile sale.

• NAŢIONAL

• Eminenţa Cenuşie" Ioan Niculae şi Robert Negoiţă alimentează DNA. Marii datornici, marii denunţători!

101 milioane euro! Aceasta este datoria lui Ioan Niculae faţă de statul român. Cu câteva zile în urmă, probabil că celui de-al doilea bogătaş al ţării nu i-a picat deloc bine anunţul că nu i se va mai suporta subvenţionarea gazului. Şi nici somaţia ROMGAZ care a cerut oficial holdingului INTERAGRO, patronat tot de Niculae, să plătească datoria de 80 milioane euro. Başca cele 21 de milioane euro pe care cel devenit "Regele Florilor" după ce a investit imens în sere, le are de plătit drept taxe şi impozite. Şi, a naibii fatalitate, după cinci zile, omul său de casă Antonello Celestini face denunţ că a fost şantajat să dea şpagă 1 800 000 euro de funcţionari ANAF. Pentru necunoscătorii sistemului, Celestini este nimeni altul decât preşedintele C.A. al Galaxy Tabacco, firma lui... Ioan Niculae.

• E gata lista de "eutanasiere" a fidelilor fostului ministru de Interne. "Hingherul" Igaş se dă la puii "buldogului" Blaga

Probabil că singurii în măsură să ţină sub control nebunia de la Interne sunt medicii fostului "Spital 9". Pentru că, după anularea planului de reorganizare, este gata un altul. Şi care este bazat exclusiv pe scoaterea din orice funcţii de conducere a tuturor celor din perioada vechiului mandat. Practic, lui Traian Igaş îi revine misiunea de a-i hingheri până la ultimul pe puii "buldogului" Vasile Blaga...

Poate unora le-o place... jazz-ul, dar în nici un caz şi influenţa majoră pe care Vasile Blaga continuă să o manifeste în Ministerul de Interne, printre oamenii promovaţi pe vremea mandatului "Buldogului".

• PUTEREA

• Blejnar, în colimatorul opiniei publice. Se pare că şi al DNA

De la timidele declaraţii apărute, mai mult sub forma zvonurilor, în urma primelor descinderi ale DNA în vămi, până la acuzaţiile lansate, ieri, de deputatul PSD Robert Negoiţă, toate ţintesc spre vârful ANAF. Într-un final, procurorii DNA au anunţat oficial că ancheta în urma căreia a fost arestat şeful Vămii Ploieşti se va extinde mergând până la persoane cu funcţii înalte în ANAF. Deputatul PSD Robert Negoiţă a declarat, ieri, că reprezentanţii ANAF i-au cerut bani înainte de alegerile din 2009, pentru a evita controalele făcute la firmele sale. Suma care i-a fost cerută se ridică la 500.000 de euro.

• Gânduri de mărire în PDL. Baconschi a pus ochii pe scaunul lui Boc

Ministrul de externe, Teodor Baconschi, vrea să-şi încerce şansa la preşedinţia PDL şi a început deja să lucreze la o moţiune creştin-democrată cu care să candideze. El aşteaptă şedinţa de sâmbătă a Consiliului Naţional de Coordonare pentru a afla dacă are susţinere. Derogarea de la vechime în PDL pentru cei care vor să candideze la preşedinţia partidului a deschis calea către cel mai înalt scaun al partidului nu numai "Grupului de la Bruxelles", ci şi lui Teodor Baconschi. El a refuzat să se alăture moţiunii liberal-conservatoare pe care urmează să o lanseze Monica Macovei, Cristian Preda şi Sever Voinescu, pentru că are convingeri creştin-democrate şi s-a hotărât să-şi facă propria moţiune.

• MApN reactivează clientela politică pentru a primi pensii de mii de euro

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) ţine la secret numele persoanelor activate ca militari în ultima perioadă şi care vor câştiga mii de dolari, de la anul, după echivalarea pensiilor militare din România cu cele din NATO. Clienţii de partid sunt angajaţi ca ofiţeri sau subofiţeri în armată, iar după trei sau patru luni sunt promovaţi la rangul de colonel sau general, potrivit surselor apropiate MApN. Contactaţi de noi, reprezentanţii MApN susţin că "numele persoanelor chemate în activitate în rândul cadrelor militare, vârsta acestora la momentul activării, precum şi funcţiile în care au fost numite" sunt "informaţii din domeniul apărării naţionale" şi nu trebuie puse la dispoziţia publicului.

• Mişcările navelor de război occidentale în Mediterana, în direcţia Libiei

Două nave de război americane, nava de asalt amfibie portelicopter USS Kearsarge şi nava de susţinere USS Ponce, au intrat în Canalul Suez şi se îndreaptă către Libia. Aproximativ 800 de puşcaşi marini se află la bord, iar acestora urmează să li se alăture alţi 400 de puşcaşi marini, care vor "furniza capacitatea (necesară) ducerii la bun sfârşit a unor evacuări de urgenţă şi operaţiuni umanitare", în caz de nevoie, potrivit secretarului Apărării, Robert Gates. Un distrugător lansator de rachete, USS Barry, a trecut, de asemenea, prin Canalul Suez şi se află, în prezent, în Mediterana, potrivit Marinei americane.

Acestora li se vor adauga nave militare ale Marii Britanii, Italiei, Frantei, Canadei Coreei de Sud si Chinei.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• SCHIMBARE. În timp ce Primăria Capitalei întârzie lucrările de infrastructură, cel puţin 50 de baruri şi cafenele s-au deschis în ultimele luni. Cine construieşte "mica Vienă" în Centrul Istoric

Mulţi dintre cârciumarii care au deschis localuri în Centrul Vechi al Bucureştiului au călătorit prinEuropa, s-au întors vrăjiţi de civilizaţie şi au hotărât să construiască aici un colţişor de Occident.Am mers din poartă-n poartă şi am aflat cum şi-a pus fiecare fanteziile în aplicare.

În Centrul Istoric din Bucureşti au răsărit în ultimii ani 150 de cluburi. S-a scris că e o zonă devastată, plină de rechini imobiliari, funcţionari incompetenţi, ţepari, muncitori care nu fac nimic şi cocalari care se plimbă toată săptămâna prin cluburi de fiţe. Unele dintre lucrurile astea sunt adevărate. Dar în locul ăsta mai găseşti şi nişte oameni care trăiesc în Bucureşti mirajul Occidentului şi nu se opresc aici: vor să facă o mică Vienă.

• COMPARAŢIE. Varianta opoziţiei seamănă izbitor cu varianta Guvernului

Codul muncii: Jocul dublu al USL

Pentru că Executivul îşi asumă noul Cod al Muncii, opoziţia a conceput un plan cu trei căi de atac. Prima, moţiunea de cenzură. Ultima şi cel mai greu de realizat, adoptarea unui alt proiect de lege.

Depunerea unei moţiuni de cenzură a fost anunţată aproape simultan cu decizia adoptării Codului Muncii prin procedura asumării răspunderii. Cum aritmetica parlamentară nu oferă opoziţiei prea multe speranţe că ar putea strânge suficiente voturi pentru a dărâma Guvernul Boc, a fost concepută a doua cale de atac: sesizarea Curţii Constituţionale. Dacă CCR dă câştig de cauză opoziţiei, liderii USL vor clama victoria lor asupra Cabinetului Boc şi-şi vor promova şi mai abitir propriul proiect de Cod al Muncii. Doar că, surpriză, proiectul USL este în proporţie de 80% identic cu cel deja depus de Guvern.

• Caracatiţa tutunului

Antonello Celestini- denunţătorul unei mite de 1,8 milioane de euro ce ar fi fost destinată şefilor ANAF-ar fi vrut să dezvolte în România afaceri ilicite între care şi o fabrică ilegală de tutun. Numai fabrica ar fi provocat prejudicii anuale bugetului de stat de peste un miliard de euro, spun specialiştii. Procurorii anticorupţie au probe deocamdată doar împotriva unui consilier ANAF şi a unui avocat, care au fost arestaţi preventiv pentru că au cerut şi au luat mită de la Celestini. În plus, instituţiile judiciare au numeroase probe despre afacerile presupus ilicite ale lui Celestini, pe numele căruia autorităţile române au deschise cel puţin cinci dosare penale.

• MACROECONOMIE. PIB a scăzut cu 1,3% în 2010, conform datelor actualizate ale INS

Ce mutaţii a suferit economia românească

După doi ani de criză, producţia anuală a României este cu o zecime mai mică decât cea din 2008. Dar cum s-a schimbat structura? Produsul Intern Brut a scăzut în 2010 cu 1,3%, după o cădere cu 7,1% în 2009, potrivit datelor INS. În cifre absolute, PIB a fost de 513,6 miliarde lei, adică ceva mai mult de 120 de miliarde euro. În 2008, PIB nominal fusese de doar 503 miliarde de lei, însă metodologia statistică îl consideră mai mare decât pe cel din 2010, ca urmare a inflaţiei de 15% acumulată în cei doi ani. Pe de altă parte, PIB din 2008 reprezenta, la cursul de atunci, 137 de miliarde euro, ceea ce înseamnă că, exprimat în monedă europeană, PIB este în continuare cu 12% mai mic.

• ZIARUL FINANCIAR

• Bancherii au transformat creditele de consum negarantate în împrumuturi ipotecare pentru a fi acoperiţi mai bine

Bancherii au intrat anul trecut într-un război steril al refinanţărilor, al cărui singur efect a fost îmbunătăţirea acoperirii cu garanţii, multe credite de consum fiind comasate în împrumuturi mari cu ipotecă, însă nu au fost pompate sume suplimentare către clientelă. Creditul de consum fără garanţii a fost cel mai afectat de îngheţarea creditării şi a înregistrat o scădere de două cifre, în timp ce ipotecare au fost ţinute pe linia de plutire de vânzările de împrumuturi garantate de stat. Soldul împrumuturilor acordate populaţiei a înregistrat o scădere în termeni reali cu 5,6% anul trecut şi a atins 102 miliarde lei (circa 24 mil. euro) la sfârşitul lunii decembrie, iar declinul s-a accentuat comparativ cu un minus de doar 3,6% în 2009. Scăderea s-a datorat în principal restrângerii creditului de consum, care s-a prăbuşit cu 18% în termeni reali, până la 64 miliarde lei.

• Cât costă de fapt apa îmbuteliată? Petrolul reprezintă 60% din costurile de producţie ale apei minerale

Producţia apei Perla Covasnei, cel mai important pariu al familiei Moraru, cunoscută prin intermediul afacerii Bere Azuga pe care a vândut-o către Ursus în 2009, a demarat în decembrie. Cu numai 11 oameni, dar cu investiţii de 5 mil. euro în principal în utilaje plus alte 2 mil. euro în distribuţie şi promovare, soţii Violeta şi Valerii Moraru vor să reînvie brandul adus în piaţă în 1995 de alţi acţionari, Zoltan Balazs şi Toth Arpad, care au ieşit complet din business. "Până anul trecut, Perla Covasnei era distribuită la nivelul a zece judeţe. Ţinta este ca până la finalul anului să fim în toate reţelele de distribuţie", a spus Adriana Nicolae, directorul executiv al Perla Covasnei.

• Agricultura şi industria au proptit PIB-ul în ultimul trimestru.

Construcţiile şi comerţul au continuat să tragă economia în jos

Revenirea agriculturii pe creştere în ultimul trimestru al anului alături de continuarea ascensiunii industriei au ajutat economia să revină în teritoriul pozitiv, după cum arată datele detaliate privind PIB-ul din 2010 anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cea mai mare creştere în trimestrul patru, în serie ajustată sezonier, a fost în agricultură, de 6%, avansul din industrie fiind de 1,3%. În construcţii s-a înregistrat o creştere de 0,6%, în timp ce în comerţ volumele de activitate au rămas neschimbate. Economia a înregistrat în ultimul trimestru al anului o creştere de 0,1% faţă de T3 pe date ajustate sezonier, în timp ce majoritatea analiştilor anticipau scădere. După ce scăderea agriculturii din trimestrul al treilea i-a surprins pe majoritatea analiştilor, şi amploarea revenirii din ultimele trei luni ale anului a fost surprinzătoare.

• Cine sunt clienţii celui mai mare fond de investiţii din România?

BCR Monetar, cel mai mare fond de investiţii din România - cu active de peste 1,5 miliarde de lei, a ajuns să fie în cei trei ani de funcţionare "puşculiţa de economii" a ţăranilor după ce îşi vând recoltele, a mănăstirilor care strâng bani pentru lemnele de iarnă, dar şi un instrument de "cash management" pentru micii întreprinzători. Lansat în toamna anului 2007, cu doar câteva luni înaintea declanşării crizei financiare, BCR Monetar a crescut într-un an cât nu au reuşit alte fonduri nici în zece ani. Încă din start, BCR Monetar, administrat de Erste Asset Management, a beneficiat de două mari avantaje: afilierea la cea mai mare bancă din România-BCR şi nevoia românilor de a-şi pune economiile la adăpost de criza financiară. Altfel spus, prin reţeaua de unităţi a BCR, fondul BCR Monetar a ajuns peste tot în ţară, reuşind să strângă după trei ani de funcţionare peste 1,5 mld. lei (peste 350 mil. euro) de la un număr de peste 67.000 de investitori persoane fizice şi juridice.