REVISTA PRESEI 04.06.2015

• ADEVARUL

• Gazele pentru populaţie se vor scumpi o singură dată pe an, cu 6 lei/MWh

Guvernul a convenit cu Comisia Europeană (CE) un nou calendar de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii casnici, care prevede majorări anuale, nu trimestriale ca până în prezent, cu câte 6 lei pe MWh, au declarat surse oficiale. România s-a angajat faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional să elimine preţurile reglementate în sectorul gazelor şi energie electrică. Conform acestui calendar, avizat de Executiv, preţurile la gazele pentru consumatorii casnici vor creşte de la 53 lei/MWh la 60 lei/MWh, din iulie acest an, apoi la 66 lei/MWh în 2016, la 72 lei/MWh lei în 2017 şi la 78 lei/MWh în 2018. Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

• Misterul aurului de la Rovina: cum au venit canadienii pe neştiute, la doar 20 de kilometri de Roşia Montană

Carpathian Gold a primit licenţă de explorare în anul 2005 pentru perimetrul Rovina, din Munţii Apuseni, şi a cerut una de exploatare în 2012, după ce a descoperit importante zăcăminte de aur şi cupru. Statul român le-a dat canadienilor undă verde săptămâna trecută, însă nicio instituţie nu a făcut public acest lucru. Compania canadiană Carpathian Gold a anunţat că subsidiara sa din ţara noastră, Samax Romania SRL, a primit din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) licenţa de exploatare pentru perimetrul Rovina, la 20 de kilometri de Roşia Montană, pe o perioadă de 20 de ani. Este pentru prima oară când România acordă o licenţă pentru exploatarea metalelor fără implicarea unei companii de stat, se arată într-un comunicat al Carpathian Gold. Imediat după anunţ, valoarea acţiunilor companiei a urcat puternic pe bursa de la Toronto: de la 0,005 dolari canadieni pe acţiune în data de 25 mai titlurile au ajuns la 0,025 dolari bucata, o creştere de 50 de ori. Numai că, ulterior, cotaţiile au scăzut iarăşi, până la 0,015 dolari pe titlu.

• SRI şi anticorupţia. Istoria unei relaţii controversate

În ultimii 15 ani, raportarea Serviciului Român de Informaţii la fenomenul corupţiei a traversat mai multe etape. De la instituţia care închidea ochii la marile tunuri de la începutul anilor 2000, SRI a ajuns să fie acuzat că se implică prea mult în activitatea DNA. Parametrii acestei colaborări au oscilat în permanenţă în ultimii 15 ani. După ce în primii ani de anticorupţie instituţionalizată, SRI-ul pactiza tocmai cu oamenii pe care ar fi trebuit să-i împingă sub lupa procurorilor, pe parcursul ultimilor ani, colaborarea dintre cele două instituţii a condus la valul de arestări şi condamnări în rândul afaceriştilor şi politicienilor corupţi. Victimele "cruciadei anticorupţie" au încercat să destabilizeze duetul SRI-DNA, acuzând serviciul de informaţii de abuz de putere. Anchetată în mai multe dosare instrumentate de DNA, Elena Udrea a insinuat chiar că este victima unei răzbunări a lui Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI.

• Paradisul exotic din Olt: sat fără apa si canalizare, dar cu palmieri de plastic

Primul loc in topul investiţiilor inutile făcute in Romania îl poate ocupa oricând o comuna din Olt, fără apa curenta si canalizare. Ce contează! Important este ca fostul primar a cumpărat din bani publici doi palmieri uriaşi, din plastic, pe care i-a amplasat in fata unei clădiri aflate in paragina. In aceeaşi localitate exista si un teren sintetic de fotbal pe care se joaca vacile, dar si 6 parcuri pline de bălării. La Cungrea, chiar in mijlocul aşezării, doi palmieri portocalii de plastic străjuiesc intrarea într-o clădire părăsita, un fost cămin pentru angajaţii unei companii private. Sătenii s-au obişnuit demult cu ideea si nu se mai întreabă de ce au apărut acolo cocotierii olteneşti. Ştiu doar ca fostul primar a dat pe ei 6 mii de euro. Marea mirare a oltenilor o reprezintă însă fructele de plastic din vârf care seara luminează. Tot la Cungrea exista şase parcuri in paragina si un teren de fotbal pe care se joaca vacile localnicilor. Toate au costat in jur de 350.000 de euro.

• Aleşii pregătesc pe şest un nou proiect prin care speră să capete superimunitate

O propunere controversată de modificare a Statutului deputaţilor şi senatorilor, iniţiată de liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu, prin care parlamentarii se scot din categoria funcţionarilor publici, a fost dezbătută ieri într-o şedinţă secretă a Comisiei pentru Statut din Parlament. Concret, deputaţii şi senatorii vor introducerea unui Cod de Conduită în anexele propriului Statut, Cod care să prevadă la articolul 1, alineatul 3, că "deputaţii şi senatorii au un statut juridic conferit de Constituţia României şi de prezenta lege, statut diferit de ceilalţi demnitari ai statului, cât şi de funcţionarii publici, neputând fi asimilaţi cu aceştia şi se supun exigenţelor şi obligaţiilor stabilite prin prevederile prezentului Cod". Astfel, parlamentarii încearcă prin acest artificiu să capete protecţie în faţa anchetelor pentru infracţiuni prevăzute ca fiind fapte ale funcţionarilor publici, precum: abuzul în serviciu, darea şi luarea de mită sau traficul de influenţă.

• Cinci capcane pe care le întâlneşti atunci când cumperi o casă

Preţuri supraevaluate, pereţi care îţi cad în cap, acte false sau vecini înglodaţi în datorii - sunt doar câteva dintre problemele reale pe care nu le vom găsi pomenite în niciunul dintre anunţurile de vânzare de locuinţe. Pentru a evita astfel de situaţii, specialiştii în domeniul imobiliar spun că, odată ce am luat decizia cumpărării unei locuinţe, devin obligatorii o serie de paşi pentru a fi 100% singuri că facem o investiţie bună. Primul pas pe care trebuie să îl facem este de natură juridică - "Actele trebuie să fie în regulă, iar pentru asta trebuie consultat un notar", recomandă profesorul de economie Radu Zilişteanu.

• Viaţă de bugetar: 9.600 de lei salariu pentru două ore de muncă pe zi

Marinela Bogheanu, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Sud -Vest Oltenia, s-a autoangajat ca manager într-un proiect desfăşurat pe banii UE, stabilindu-şi un salariu de 9.600 de lei lunar, pentru două ore de muncă pe zi, dar şi diverse prime. Inspectorii Curţii de Conturi susţin că, în acest fel, Bogheanu a primit ilegal circa 100.000 de euro, în perioada 2010 - 2013. Şefa ADR Sud - Vest Olteniei a recunoscut că s-a angajat ca manager în cadrul proiectului, cu un program de două ore pe zi şi un salariu lunar de 9.600 de lei, însă a declarat că drepturile băneşti au fost stabilite de un expert. Marilena Bogheanu este convinsă, însă, că nu a încălcat legea şi că totul este o înscenare a unor persoane rău-voitoare.

• Numirea fostului preşedinte georgian, Mihail Saakaşvili, în funcţia de guvernator al Odessei enervează Moscova şi Tiraspolul

Pe data de 30 mai, Saakaşvili a fost numit şef al Administraţiei Regionale de Stat Odessa, după ce, cu doar câteva ore mai devreme, a primit cetăţenia ucraineană, în urma unui decret semnat de preşedintele Petro Poroşenko. Fostul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, a avertizat asupra faptului că provincia ucraineană Odessa, al cărui guvernator este în prezent, se află în linia întâi în lupta împotriva a ceea ce domnia sa numeşte "intervenţia preşedintelui rus Vladimir Putin în estul Ucrainei", precum şi în prima linie în lupta împotriva corupţiei. Dar numirea lui Saakaşvili a enervat la culme Rusia şi Transnistria. În primul său interviu important acordat de la data la care a fost numit în funcţia de guvernator al unei regiuni sudice ucrainene, Mihail Saakaşvili a declarat că Odessa şi Georgia au multe lucruri în comun, iar miza este mare pentru Odessa, având în vedere războiul Ucrainei împotriva militanţilor proruşi, relatează corespondenţii BBC.

• BANCHERUL

• Băncile au acordat credite noi in valoare de 4 miliarde lei in luna aprilie

Băncile au acordat in luna aprilie 2015 credite noi in lei in valoare de 3,271 miliarde lei, cu 713 de milioane de lei mai puţine decât in luna precedenta, când au fost de 3,984 miliarde lei, arata datele publicate de BNR. Creditele noi in euro s-au ridicat la 171 milioane euro, echivalentul a aproximativ 752 milioane lei, in scădere de la 226 milioane euro, adică 995 milioane lei in martie. In total, volumul de noi credite acordate de bănci in luna aprilie a fost de 4 miliarde de lei, cu 956 milioane lei mai puţine decât in luna precedenta. Si soldul creditelor acordate de bănci a continuat sa scadă, întrucât in acelaşi timp din bilanţurile băncilor au ieşit credite in lei de 2,3 miliarde lei ajunse la scadenta sau devenite neperformante, ceea ce a făcut ca stocul total de împrumuturi in lei sa avanseze cu doar 884 milioane lei, mai puţin decât scăderea de 1,3 miliarde lei a soldului creditelor in valuta, restricţionate de BNR.

• Ion Tiriac si-a vândut pachetul de 45% din acţiunile UniCredit Tiriac Bank băncii italiene

UniCredit anunţa ca a cumpărat pachetul de 45% de acţiunile UniCredit Tiriac Bank deţinute de omul de afaceri Ion Tiriac, patronul Tiriac Holdings, astfel încât banca italiana îşi majorează participaţia in subsidiara românească de la 50,6% la 95,6%. UniCredit spune ca "ia in considerare formularea unei oferte acţionarilor minoritari ai UniCredit Ţiriac Bank S.A. pentru a le achiziţiona acţiunile deţinute", care reprezintă 4,4% din capitalul băncii. Finalizarea tranzacţiei este preconizată înainte de sfârşitul lunii iunie 2015. Părţile acordului au agreat să nu dezvăluie preţul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacţiei, mai arata banca.

• CURIERUL NATIONAL

• Cine mai salvează CE Hunedoara?

În timp ce oficialii europeni şi cei de la Bucureşti au pus la punct un mecanism privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvare, 7 creditori au cerut insolvenţa la Tribunalul Hunedoara. Ajutorul de stat de 37,7 mil. euro, aprobat de CE la 21 mai şi de Guvern la 27 mai, pare să vină cu întârziere şi să nu poată scoate compania din dificultate, cu atât mai mult cu cât se acordă în tranşe şi trebuie returnat integral în 6 luni. Complexul Energetic Hunedoara, cu încă miile sale de angajaţi, este nevoit să plătească pentru greşelile "strategice" ale foştilor miniştri ai Economiei şi Energiei, dar şi pentru opiniile schimbătoare ale oficialilor europeni. Înfiinţată în 2011, în cadrul unei proceduri extrem de controversate din cauza includerii activelor neviabile în gigantul energetic - actuala CE Hunedoara - compania trebuie divizată pentru a primi ajutorul de aproape 38 mil. euro de care are nevoie pentru a supravieţui.

• Banii secreţi din spatele maşinăriei de război a lui Putin

Putin alocă sume fără precedent din fonduri secrete pentru a accelera baza militară de apărare a Rusiei, cele mai mari de la Războiul Rece încoace. Partea din bugetul federal, care este aşa-numita parte neagră - autorizată dar nedetaliată - s-a dublat din 2010 la 21% şi se ridică la 3,2 trilioane de ruble (60 miliarde de dolari), potrivit estimărilor Institutului Gaidar, un tink tank independent din Moscova. Înţepat de sancţiuni din cauza situaţiei din Ucraina şi scăderea preţului petrolului, Putin se îndreaptă către cheltuielile de apărare pentru a revigora economia în scădere. Cheltuielile cu noile tancuri, rachete şi uniforme evidenţiază militarizarea crescândă care umflă deficitul şi creează o aglomeraţie în servicii, cum ar fi asistenţa medicală. Mii de recruţi ai armatei vor fi mutaţi în întreprinderi comerciale pentru a ajuta la efortul de reînarmare, potrivit Bloomberg.

• SRI (UM 0929) vrea aplicaţii software pentru investigarea telefoanelor mobile şi a tabletelor

Unitatea Militară 0929 a SRI din Capitală vrea să achiziţioneze câteva aplicaţii software pentru investigarea telefoanelor mobile şi a tabletelor. Instituţia îşi doreşte un sistem de analiză capabil să extragă din memoria terminalelor mobile, informaţii privind agenda telefoni­că, registrul de apeluri, SMS-urile primite, conturile de e-mail şi parolele utilizate, ultimele pagini de internet, precum şi fişiere audio, foto şi video. În paralel, va putea recupera chiar şi fişierele şterse sau protejate. Sistemul va avea şi un kit pentru clonarea cartelelor SIM pentru recepţionarea apelurilor primite sau emise de urmăriţi, scriu cei de la ştiripesurse.ro. Pentru achiziţia pachetelor software, echipamentelor şi sistemelor informatice, instituţia este dispusă să plătească în total 1,2 milioane de lei.

• Parlamentul European dă replică "listei negre" a lui Putin

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a anunţat restricţionarea accesului la plenarele PE a membrilor delegaţiei Rusiei de pe lângă Uniunea Europeană. Doar ambasadorul Rusiei la UE, Vladimir Cijov, va putea pătrunde, însoţit de un diplomat, la reuniunile plenare ale forului legislativ european. Măsura a fost luată la cererea unui mare număr de euro deputaţi de a se răspunde la decizia Moscovei de a interzice intrarea pe teritoriul Rusiei a unui nou grup de 89 oficiali europeni, între care se află şi foşti sau actuali europarlamentari cunoscuţi pentru criticile aduse politicii lui Vladimir Putin în conflictul din estul Ucrainei.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Procesul de un deceniu al lui Tender cu RAFO a ajuns la pledoariile finale

Pe măsură ce se apropie un verdict final în cazul Rafo Carom, principala firmă a lui Ovidiu Tender a intrat în insolvenţă. Afaceristul a făcut un denunţ şi va beneficia de reducerea pedepsei la jumătate. La nouă ani de la trimiterea în judecată, procesul RAFO - Carom se apropie de final după o serie de peripeţii procedurale. Armata de avocaţi a milionarului a reuşit schimbarea completului de judecată, după ce a susţinut că magistraţii sunt incompatibili şi că s-au antepronunţat faţă de vinovăţia celor trimişi în judecată. Noii magistraţi, Mihai Mihalcea şi Georgiana Tudor, au fost şi ei recuzaţi de apărătorii lui Tender, pe diverse motive. De data acesta, Ovidiu Tender a fost prezent în sala de judecată. A susţinut că vrea să dea declaraţii, dar nu la termenul de ieri, deoarece nu era pregătit. La fel a cerut, prin avocat, Marian Iancu, aflat în arest în urma unei condamnări în alt caz.

• Statul Român, obligat să plătească daune de peste 800.000 de euro răniţilor, urmaşilor şi luptătorilor de la Asociaţia "21 Decembrie 1989"

CEDO a anunţat, ieri, că a dat câştig de cauză a 76 de membri ai Asociaţiei "21 Decembrie 1989" şi a altor cinci victime ale evenimentelor din Decembrie 1989, într-un alt proces cu Statul Român. Conform deciziei forului european, urmaşii eroilor martiri, răniţii, reţinuţii şi luptătorii vor beneficia de despăgubiri de peste 800.000 de euro. Decizia CEDO survine în lipsa unei anchete efective cu privire la crimele săvârşite în timpul evenimentelor din decembrie 1989 şi prin tergiversarea finalizării plângerii depuse de către Asociaţia "21 Decembrie 1989", încă din anul 1990, se arată în comunicat. Pe data de 4 noiembrie 2014, alţi 34 de membri ai Asociaţiei "21 Decembrie" au câştigat la CEDO. Asociaţia "21 Decembrie 1989" mai precizează că este singura organizaţie de revoluţionari ai căror membri au depus şi au obţinut decizii favorabile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

• CAMERA DEPUTAŢILOR a decis că primarii ARESTAŢI îşi pot păstra funcţiile

Plenul Camerei Deputaţilor a respins ieri propunerea legislativă pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, care prevedea includerea măsurii arestării primarului pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, precum şi a situaţiei "încarcerării" acestuia pentru executarea unei pedepse privative de libertate printre cazurile care determină încetarea de drept a mandatului. Premierul Victor Ponta a declarat miercuri că, în general, atunci când votează în plenul Camerei şi nu are detalii despre un proiect de lege, respectă raportul comisiilor, iar la proiectul de lege privind pierderea mandatului primarilor s-a votat în unanimitate raportul comisiei.

• Orban, decis să păstreze puritatea etnică a Ungariei

Premierul maghiar s-a pronunţat împotriva cotelor de imigranţi impuse ţărilor membre UE şi a amestecului religiilor "pe scară largă". Timpul multiculturalismului a trecut, iar Ungaria trebuie, cu orice preţ, să-i evite consecinţele, a declarat premierul maghiar Viktor Orban. "Multiculturalismul înseamnă coexistenţa islamului, a religiilor asiatice şi a creştinismului", a afirmat şeful guvernului de la Budapesta într-un interviu pentru ziarul "Napi Gazdasag", citate de "Le Figaro". "Vom face tot ce ţine de noi pentru a scuti Ungaria de aceasta", a asigurat Orban. El a explicat: "Investitorii, artiştii şi oamenii de ştiinţă necreştini sunt bineveniţi în Ungaria, dar nu vrem un amestec pe scară largă".

• JURNALUL NATIONAL

• Bugetarii primesc 6.000 de lei pentru vacanţă! Legea a fost adoptată

Legea tichetelor de vacanţă pentru bugetari a fost adoptată de Parlament. Angajaţii pot primi până la 6.000 de lei pentru vacanţe. Şi firmele pot acorda vouchere dacă vor şi, astfel, beneficiază, de o reducere a taxelor. Acest lucru ar trebui să ajute turismul românesc, pentru că, dacă li se dau acele vouchere, angajaţii sunt obligaţi să-şi petreacă concediul numai în România. Cei de la PNL spuneau că din iulie ar trebui să beneficieze angajaţii de astfel de etichete, având în vedere că legea intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial. În primul rând, angajaţii de la stat vor putea să primească voucherele de vacanţă, dar şi cei de la privat pot acorda astfel de vouchere, având în vedere că beneficiază de o reducere a taxelor. Aceste tichete pot fi acordate şi electronic, nu doar pe hârtie, deci angajaţii pot primi un fel de card cu 6 salarii medii care poate fi folosit în vacanţele din ţară.

• RUSIA: Se ştie când va pica REGIMUL PUTIN

Analistul rus Stanislav Belkovski, fost directorul al Institutului pentru studii strategii, considera ca in primava anului 2017, regimul preşedintelui Vladimir Putin va cădea. "In martie 2017 se încheie un ciclu important al istoriei ruse. Sa vedem cum se va sfârşi", a arătat Belkovski. In ceea ce priveşte prognoza istoricului Viktor Suvorov, care a prezis ca actualul regim de la Kremlin va fi înlocuit in iulie 2015, analistul s-a arătat sceptic. "Greu de crezut. Oricum, daca este sau nu corecta varianta lui Suvorov, vom vedea in câteva luni", a spus Belkovski. In opinia lui, o lovitura militare este puţin probabila in Rusia. După toate probabilităţile, Vladimir Putin va fi dat jos print-o "lovitura de palat", scenariu împărtăşit, de altfel, de majoritatea analiştilor ruşi. Ei sunt de părere ca, pentru ca o astfel de manevra sa reuşească, ea trebuie sa pornească din interiorul anturajului liderului de la Kremlin, cu implicarea mediului de afaceri.

• Finanţele vor 2,75 miliarde de lei de la bănci

Din această sumă, 2,5 miliarde de lei vor fi atraşi prin cinci licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, iar 255 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Ministerul Finanţelor va organiza două licitaţii de certificate de trezorerie cu discount, în valoare de 400 de milioane de lei fiecare, pe 11 şi, respectiv, 22 iunie. De asemenea, vor fi organizate şase licitaţii de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 1,7 miliarde de lei, cu scadenţe la trei, cinci, şapte şi zece ani, fiecare fiind urmată, a doua zi, de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni. În 2015, MFP vrea să împrumute de pe piaţa internă circa 10 - 12 miliarde de lei prin emisiuni de certificate de trezorerie şi 25 - 28 miliarde de lei prin emisiuni de obligaţiuni benchmark.

• NATIONAL

• A apărut prima comuna offshore din Romania!

Odată intraţi pe firul unei anchete privind frauda cu subvenţii agricole, oamenii Laurei Codruţa Kovesi au pătruns si pe alta pista, verificând acum înfiinţarea primei comune offshore din Romania. Si, întâmplător sau nu, apariţia acestui paradis fiscal a avut loc in localitatea Stoina, taman in fief-ul electoral al premierului Victor Ponta, existând chiar informaţii ca experimentul îndeplinit cu succes de către primăriţa Ioana Buse s-ar fi derulat sub atenta supraveghere a baronului Ion Calinoiu, nimeni altul decât preşedintele Consiliului Judeţean Gorj. Sub atenta supraveghere de la judeţ, primăriţa Ioana Buse a reuşit implementarea cu succes a modelului zero taxe achitate la stat, de când a ajuns in fruntea instituţiei.

• Guvernanţii pregătesc "patul" pentru o criza bancara in Romania

Guvernul a aprobat, ieri, proiectul de lege privind emisiunile de obligaţiuni ipotecare, ce ar trebui sa ofere băncilor posibilitatea de a se finanţa mai ieftin de pe piaţă si, la rândul lor, sa ofere credite mai accesibile firmelor si populaţiei. Problema este ca in SUA, criza imobiliara si cea financiara au avut la baza, printre altele, scăparea de sub control a emisiunilor de obligaţiuni ipotecare. Guvernanţii susţin ca introducerea acestor obligaţiuni a fost impusa in urma negocierilor cu FMI. Aşadar, guvernanţii reglementează astfel de obligaţiuni, la aproape opt ani de la criza generata de sistemul de subprime in domeniul creditelor ipotecare din SUA (numeroşi americani luau al treilea credit ca sa achite al doilea împrumut luat pentru plata primei finanţări obţinute de la banca pentru achiziţia unei case...). Criza de subprime a pregătit criza financiara mondiala din 2008-2008, dar acest lucru pare sa fie uitat de autorităţile noastre.

• Francul elveţian se va deprecia in 18 iunie

Preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB), Thomas Jordan, avertiza, recent, ca francul elveţian este supraapreciat, iar SNB va interveni pe piaţă valutara (Forex), cel mai probabil in 18 iunie, cu prilejul şedinţei de politica monetara. Potrivit SNB, economia elveţiana va creste cu mai puţin de 1% in acest an, cu 50% mai puţin decât se anticipase, cauza principala fiind supraevaluarea francului elveţian. Ritmul de creştere economica a încetinit in primul trimestru, când francul a crescut cu 15% fata de celelalte valute, iar economia elveţiană s-a contractat cel mai mult in ultimii şase ani, ca urmare a efectelor negative asupra exporturilor. Nu doar exporturile au avut de suferit, o alta consecinţă negativa fiind pierderile imense suferite de Banca Naţională, de 30 miliarde franci, din cauza deprecierii valorii rezervelor valutare denominate in alte valute.

• PUTEREA

• TVA mică face profiturile magazinelor mari

Reducerea TVA la alimente, în vigoare de luni, 1 iunie, a declanşat, după războiul declaraţiilor, un război al preţurilor pe rafturile hipermarketurilor. Pe de o parte, consumatorii aşteaptă mult-promisa reducere cu 12,5% a cheltuielilor cu mâncarea, iar de cealaltă parte retailerii văd o nouă oportunitate de creştere a profitului. Dincolo de actorii principali, aflaţi de o parte şi de cealaltă a hranei, jucătorii instituţionali sunt cu un ochi la barometrele macroeconomice şi cu celălalt la cele electorale. Marii câştigători ai măsurii fiscale vor fi, însă, retailerii cu branduri puternice, care vor avea câştiguri cu 15 - 20% mai mari în 2015, pe fondul creşterii volumului de vânzări, spun analiştii KeysFin.

• Liberalii îi scot pe bucureşteni în stradă pentru apă caldă şi căldură

Liberalii acuză cuplul Sorin Oprescu - Victor Ponta că nu vrea să rezolve problema sistemului de termoficare şi că "preferă să bage gunoiul sub preş. Teodor Atanasiu, co-preşedinte PNL Bucureşti, şi Cornel Pieptea, prim-vicepreşedinte PNL Bucureşti, spun că nu exclud proteste în stradă pentru a-i convinge pe primul-ministru şi pe primarul general să rezolve situaţia RADET în această vară. Liberalii susţin că din cauza avariilor se pierde 1 milion mc de apă caldă pe lună, echivalentrul a trei lacuri de dimensiunea Cişmigiului. Şapte milioane de lei se pierd lunar din cauza avariilor din sistemul de termoficare din Bucureşti, susţine viceprimarul Capitalei, Cornel Pieptea. "Sorin Oprescu şi Victor Ponta sunt responsabili de aceste pierderi, pentru că fuziunea RADET-ELCEN a rămas numai pe hârtie. Dacă nu deblochează conturile şi nu alocă bani pentru reviziile tehnice anuale, sunt şanse ca la iarnă bucureştenii să rămână fără apă caldă şi căldură."

• Hidroelectrica ar putea scăpa de insolvenţă abia anul viitor

Producătorul de energie Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat, ar putea scăpa de insolvenţă abia anul viitor, în cel mai fericit caz. Premierul Victor Ponta şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la faptul că Tribunalul Bucureşti, unde este judecată ieşirea din insolvenţă a Hidrolectrica, emite câte un singur termen de judecată pe lună, arătând că astfel compania va putea ieşi din insolvenţă şi va fi listată abia anul viitor. De altfel, acelaşi lucru îl spunea recent şi avocatul Remus Borza, administratorul judiciar al producătorului de energie de stat. Borza declara că Hidroelectrica nu va ieşi din insolvenţă în acest an, aşa cum era anticipat iniţial, din cauza duratei mari a proceselor aflate în derulare. Compania a intrat pentru a doua oară în insolvenţă la începutul anului 2014 şi este condusă de un administrator numit de justiţie.

• ROMANIA LIBERA

• Butoiul de pulbere al Europei se încinge periculos

Prinse cu propria criză economică, agresiunea rusă în Ucraina şi extinderea cancerului islamist al ISIS în Orientul Mijlociu, puterile occidentale au neglijat o regiune crucială pentru stabilitatea Europei: Balcanii. Nu o neglijează însă tocmai ruşii şi islamiştii, care câştigă teren în regiune, ameninţând să reaprindă tensiunile care nu au fost niciodată rezolvate după războaiele din anii '90. România, care ar fi putut fi un actor regional important, joacă un rol minim în ceea ce reprezintă, aproape literal, "curtea sa din spate" din punct de vedere strategic. Cele trei state eşuate - Macedonia, Kosovo şi Bosnia - sunt astăzi în pragul colapsului cu consecinţe incalculabile pentru întreaga regiune. Influenţa tot mai accentuată a Rusiei, pe de o parte, şi a mişcărilor islamiste riscă să aprindă din nou legendarul butoi de pulbere al Europei dacă Statele Unite şi Uniunea Europeană nu "revin" în forţă într-o regiune care nu poate fi neglijată.

• Tsipras, între furcile caudine

După patru luni de negocieri dificile, "dosarul grec" a cunoscut o dezvoltare importantă, marţi, iar miercuri a fost, de asemenea, o zi crucială, pregătind calea încheierii unui acord între Grecia şi creditorii săi până la finele săptămânii. Premierul Tsipras urmează să-şi convingă majoritatea. Grecia şi Eurozona trăiesc din nou zile cruciale, miercuri creditorii ţării - FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană - fiind decişi să finalizeze o propunere comună de acord destinat Atenei. Conţinutul exact al acestui proiect de acord nu a fost dezvăluit, dar se ştie că în document figurează o listă de reforme pe care Grecia urmează să le pună în practică pentru a obţine deblocarea ratelor de bani disponibile - circa 7,2 miliarde euro, în cadrul celui de-al doilea plan de salvare, acordat ţării în 2012.

• ZIARUL FINANCIAR

• Finanţele se aşteaptă ca "un crescător de oi de la munte" să îşi fixeze dobânda la titlurile de stat

Prima emisiune de titluri de stat pentru populaţie pune deponenţii să fixeze singuri dobânda pe care o vor primi. La fel ca în cazul loteriei bonurilor fiscale şi al impozitului pe bacşiş, modul în care a fost structurată prima emisiune de titluri de stat pentru populaţie scoate la lumină faptul că Ministerul Finanţelor şi Guvernul îl lasă pe cetăţeanul de rând să îşi bată singur capul cu birocraţia şi cu informaţii financiare complicate, în loc să îi vină în ajutor şi să facă procedurile cât mai simple. Aceasta este prima emisiune de titluri de stat din anul 2005, în ultimul deceniu statul împrumutându-se doar de la bănci. Tilturile de stat se vor lista pe 26 iunie la bursa de la Bucureşti. Deşi este destinată populaţiei de rând, chiar şi "crescătorului de oi din vârful muntelui", după cum a spus ieri Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF, achiziţia de titluri de stat de către populaţie este dificilă pentru că cel care va cumpăra va trebui să aleagă singur dobânda pe care o cere statului. Mai exact, populaţia va şti abia la finalul perioadei de subscriere, adică pe 22 iunie, ce dobândă va primi pentru banii cu care va împrumuta statul.

• Creşterea pieţei de publicitate online pentru publisherii locali, de cinci ani o "fata morgana"

Publisherii locali vor încasa din publicitatea online în acest an circa 25 milioane euro, în creştere cu 9% faţă de 2014, însă suma este în continuare mai mică decât cea încasată în 2010, şi anume 26 milioane euro, ara­tă studiul Media Fact Book, realizat de Initiative Media, parte a Interpublic MediaBrands. Astfel, tot potenţialul care se prevedea în 2010 pentru publisherii locali în online s-a dovedit o fata morgana, pentru că toată creşterea a mers către cei trei mari: Google, Facebook şi Yahoo. Per ansamblu, piaţa de publicitate din România a crescut anul trecut cu 2,6% faţă de 2013, la 313 mil. euro, şi dă semne de revenire, după ce în ultimii şase ani s-a confruntat cu scăderi importante din cauza crizei financiare.

• Banca centrală a Ungariei forţează băncile comerciale să finanţeze statul

Banca centrală a Ungariei forţează băncile comerciale de pe piaţa locală să-şi sporească finanţarea către guvern ca parte a eforturilor de a readuce ratingul de credit al ţării în categoria investment grade, scrie The Wall Street Journal. Începând cu luna septembrie, banca naţională a Ungariei îşi va înlocui principalul instrument de politică monetară pe termen scurt cu o facilitate pe termen mai lung pentru a descuraja băncile să-şi parcheze excesul de lichiditate la banca centrală şi să cumpere în schimb mai multe obligaţiuni guvernamentale. În prezent, băncile îşi depozitează surplusul de lichiditate de până la 5,5 mii de miliarde de forinţi (19,45 miliarde de dolari) la banca centrală. Ca urmare a modificării aduse de banca centrală şi a altor măsuri, băncile vor fi obligate să achiziţioneze titluri guvernamentale de până la 1,5 mii de miliarde de forinţi până la sfârşitul anului viitor, potrivit oficialilor băncii centrale.