REVISTA PRESEI 04.11.2011

• ADEVARUL

• Cronologia unui dezastru. Cum a ajuns Grecia pe marginea prăpastiei

De prea multe ori, în ultimele două secole, grecii mai degrabă s-au declarat în faliment decât să-şi plătească datoriile. Aderarea la zona euro trebuia să înlăture toate aceste probleme, dar n-a făcut altceva decât să le agraveze. Criza din Grecia ţine prima pagină a ziarelor de mai bine de un an şi jumătate. Agravarea situaţiei şi extinderea crizei din statul elen în celelalte ţări periferice din zona euro ameninţă să îngenuncheze întreaga Uniune Europeană. Se vorbeşte mai mult ca niciodată de destrămarea zonei euro.

• Pentru ce a jucat teatru premierul Papandreu

Premierul grec a anunţat ieri-seară că renunţă la referendumul privind euro, care a pus în pericol continuarea finanţării externe a Greciei. Piesa pare să fi fost pusă în scenă pentru a convinge opoziţia. "Uite demisia, nu-i demisia", "iată referendumul, nu mai e referendumul". Este jocul pe care l-a jucat cu abilitatea unui politician cu tradiţie în familie premierul grec, Giorgios Papandreu. S-a jucat timp de patru zile cu nervii Europei, cu încrederea propriului partid, dar mai ales cu viitorul concetăţenilor săi, oamenii care l-au votat. Unii comentatori susţin că scopul a fost de fapt unul nobil: să convingă opoziţia să voteze planul de asistenţă european, cu tot cu măsurile de austeritate pe care acesta le implică.

• Recesiunea a trecut, a venit mizeria

Europenii nu resimt în niciun fel ieşirea din recesiune. Pentru ei, în ultimii doi ani, nivelul de trai s-a prăbuşit, iar indicele mizeriei sociale a atins un record istoric. Recesiunea a trecut, austeritatea a rămas, iar mizeria socială atinge cote tot mai ridicate. În contextul măsurilor dure aplicate de guverne în încercarea disperată de a-şi reduce deficitele bugetare, populaţia a fost lovită "în plin". Tăierea salariilor, locurile de muncă pierdute, eliminarea unor beneficii sociale şi majorarea impozitelor şi-au pus amprenta asupra nivelului de trai al europenilor. Una dintre metodele prin care se poate evalua impactul acestor tăieri asupra populaţiei este aşa-numitul indice al mizeriei sociale - rata şomajului cumulată cu cea a inflaţiei. Criza cu care se confruntă Europa a făcut ca o treime din acest top să fie reprezentat de ţări europene. Statul care are cel mai ridicat indice al mizeriei sociale din Europa este Spania, care se confruntă cu cea mai ridicată rată a şomajului din lumea dezvoltată.

• În SUA e mai rău decât în timpul recesiunii

Lucrurile nu stau mai bine nici peste Oceanul Atlantic. În Statele Unite ale Americii (SUA), indicele mizeriei sociale a atins, în octombrie, cel mai ridicat nivel din aproape trei decenii. Situat la 13%, acesta nu depăşeşte media din zona euro (13,2%), însă este îngrijorător pentru oficialii de la Washington. Astfel, la mai bine de doi ani de când SUA au ieşit oficial din recesiune (iunie 2009), pentru americanii de rând situaţia nu s-a schimbat semnificativ în bine. Revenirea economică lentă şi rata şomajului blocată de câteva luni la 9,1% au dus indicele mizeriei sociale la cel mai ridicat nivel din 1983 şi până acum. Mai mult, veniturile americanilor au continuat să scadă după iunie 2009. În cei doi ani de la ieşirea oficială din recesiune, veniturile americanilor au scăzut mai mult decât au făcut-o în cele 18 luni în care economia s-a contractat.

• Băncile acceptă pierderi doar ca să scape de datoriile zonei euro

Marile grupuri bancare, printre care francezii de la BNP Paribas şi olandezii de la ING, au început să vândă masiv obligaţiunile guvernamentale ale statelor din zona euro pe care le deţin, încercând să-şi reducă expunerea pe ţările riscante şi vulnerabile la situaţia incertă din Grecia. Creditorii privaţi ai acestor ţări au început să vândă obligaţiuni guvernamentale în valoare de miliarde de euro de teamă că aceste state vor intra în incapacitate de plată. BNP, cea mai mare bancă franceză şi cel mai mare deţinător străin de obligaţiuni guvernamentale elene, a preferat să suporte o pierdere de 362 de milioane de euro şi să vândă obligaţiuni guvernamentale ale statelor din zona euro în valoare de 25 de miliarde de euro. În ultimele patru luni, BNP şi-a redus expunerea pe datoria publică a Italiei cu 8,2 miliarde de euro şi pe cea a Spaniei cu 2,2 miliarde de euro.

• Derută la Atena, tensiune la Cannes, griji la Bruxelles

Norii instabilităţii din Grecia umbresc summitul G20, iar în capitala Uniunii Europene domneşte îngrijorarea privind soarta eurozonei. Acum o săptămână, cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, ieşeau încrezători, la patru dimineaţa, din Consiliul European, după discuţii care duraseră peste zece ore. Însă chiar înainte de începerea reuniunii liderilor G20, decizia de a organiza un referendum în Grecia a bulversat totul. Lideri politici şi analişti din Bruxelles, privesc cu îngrijorare atât spre ceea ce se întâmplă pe Riviera franceză cât şi sub Acropole.

• Mesajul liderilor UE de la Cannes: Vrem ca Grecia să rămână în zona euro

"Zona euro este gata să continue să sprijine Grecia, dar Grecia trebuie să respecte pachetul convenit din 26-27 octombrie şi să continue punerea în aplicare a programului UE/FMI", au anunţat preşedintele Comisiei Europene Jose Barroso şi cel al Consiliului European, Herman Van Rompuy, în această seară, de la reuniunea G20 de la Cannes. "Trebuie să fie foarte clar. Vrem ca Grecia să rămână în euro", au anunţat cei doi lideri într-o declaraţie de presă comună. "Având în vedere situaţia dramatică internă politică şi socială, unitatea naţională şi politică din Grecia este esenţială, astfel ca grecii să se bucure de un viitor mai bun. Avem încredere în simţul lor de responsabilitate", au mai spus Barroso şi Van Rompuy.

• Preşedintele BCE: Lumea se îndreaptă către o recesiune uşoară

La două zile de la preluarea funcţiei de preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi a luat o decizie care a luat prin surprindere analiştii: a redus dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 1,25%. Investitorii au primit cu bucurie decizia BCE, în contextul înrăutăţirii condiţiilor economice din zona euro, ei sperând la o stimulare a creşterii. La scurt timp de la această hotărâre, oficialul şi-a explicat decizia: "Lumea se îndreaptă către o recesiune uşoară", a declarat Draghi în cadrul unei conferinţe de presă. În plus, el a arătat că guvernele nu ar trebui să se bazeze pe ajutor extern pentru a atenua presiunile de pe piaţă, făcând referire la programul controversat al băncii de a cumpăra obligaţiuni guvernamentale, cu scopul de a împiedica răspândirea crizei greceşti în ţări precum Spania sau Italia. În schimb, Draghi a sfătuit guvernele să ţină deficitele sub control şi să impulsioneze creşterea economică.

• Dovada care poate declanşa războiul în Iran

Iranul încearcă să construiască şi să testeze arme nucleare la o serie de uzine interzise, sfidând sancţiunile ONU şi ale Occidentului. Cercetările realizate de Agenţia de Energie Atomică vor aduce dovezi care ar putea să creeze turbulenţe în Orientul Mijlociu, scrie presa occidentală. Potrivit unui raport ce va fi dat publicităţii pe 8 noiembrie, Iranul încearcă să construiască şi să testeze arme nucleare la o serie de locuri de producţie interzise, sfidând sancţiunile ONU. Yukiya Amano, directorul general al organizaţiei, nu va comunica, probabil, o concluzie definitivă că Iranul fabrică arme nucleare, dar, potrivit diplomaţilor occidentali, datele vor vorbi de la sine.

• Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI: "Renunţarea la euro este imposibilă"

Mihai Tănăsescu susţine că hotărârea României de aderare la zona euro trebuie să rămână în picioare. Într-un moment de maximă nervozitate pe pieţele financiare şi în marile cancelarii ale lumii, nervozitate cauzată de evoluţiile din Grecia, delegaţia FMI continuă negocierile la Bucureşti pentru configurarea bugetului de anul viitor al României. Între două runde de discuţii, Mihai Tănăsescu a venit în redacţia ziarului "Adevărul" nu pentru negocieri, ci pentru a ne acorda un interviu privind perspectivele României şi ale Europei de a depăşi situaţia critică în care se află. Mihai Tănăsescu este convins că viitorul euro şi al zonei euro nu poate fi pus la îndoială, condiţia ieşirii din criză fiind maturitatea politicienilor, dar şi a popoarelor europene.

• CURENTUL

• Băsescu: S-a mers prea departe cu câştigarea licitaţiilor în instanţă

Dacă un stat sănătos se sprijină pe o justiţie sănătoasă, atunci România nu va putea face niciodată pasul spre acest deziderat din cauza unei justiţii impotente, corupte şi uneori rău intenţionate. Termene lungi, ani pierduţi prin sălile de tribunale, decizii năucitoarea, toate acestea sunt aspecte reale din lumea justiţiei româneşti. Aceste realităţi trag în jos modernizarea ţării iar acest lucru este observat la Bruxelles, de acolo de unde vin majoritatea mustrărilor pe acest subiect. Aşa s-a întâmplat şi ieri, când, mai puţin diplomat şi mai mult tăios, preşedintele Băsescu le-a explicat magistraţilor franc, negru pe alb, că actuala modalitate de a judecata este depăşită şi chiar dăunătoare.

• Geoană le dă peste nas din SUA "piticilor" Victoraş şi Crinuţ

După o serie de declaraţii tăioase la Realitatea TV, Geoană s-a îmbarcat în cursa spre Washington. Dacă în urmă cu două zile Geoană a vorbit cu înalţi demnitari de la Casa Albă pe probleme militare şi de securitate, printre aceştia aflându-se şi subsecretarul de stat pentru armament şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, oficial american care a negociat scutului antirachetă la Bucureşti cu Bogdan Aurescu. De asemenea, Geoană a purtat discuţii şi cu o serie de puternici senatori americani precum fostul candidat republican la preşedinţie John McCain sau John Kerry - preşedintele Comisiei pentru relaţii externe din cadrul Senatului SUA.

• Birocraţia şi corupţia alungă investitorii străini din România

România continuă să aibă probleme cu birocraţia şi nu are o reputaţie de "ţară curată" pentru afaceri, cazurile de corupţie continuând să reprezinte o îngrijorare pentru investitorii străini şi o problemă ce trebuie rezolvată de procurori, consideră ambasadorul britanic la Bucureşti, Martin Harris (foto). El afirmă, într-un interviu acordat agenţiei Mediafax, că reputaţia proastă este principalul dezavantaj al României în atragerea investiţiilor străine, în Marea Britanie existând legi stricte împotriva corupţiei.

• CURIERUL NATIONAL

• Traian Băsescu: CE ne-a transmis să "ne spălăm pe cap" cu câştigători la licitaţii stabiliţi de instanţe

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că a primit miercuri o scrisoare din partea CE prin care Comisia informează că nu va mai finanţa din bani europeni un proiect privind construcţia unui tronson de autostradă deoarece câştigătorul licitaţiei a fost desemnat de către o instanţă judecătorească, informează Mediafax. Preşedintele a precizat, la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, că este vorba despre un tronson de autostradă de pe coridorul paneuropean 4, iar unul dintre cei care au pierdut licitaţia a contestat decizia comisiei de evaluare în instanţă şi a câştigat.

• Complexul Energetic Oltenia va avea o cifră de afaceri de 1 mld. euro

Prin noua strategie, Ministerul Economiei doreşte economisirea a 80 mil. euro, anual. În opinia oficialilor, acest lucru se poate face prin optimizarea aprovizionării cu cărbune a grupurilor energetice şi realizarea de investiţii. Ministerul Economiei şi-a propus să optimizeze producţia Complexului Energetic Oltenia, din care fac parte Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Craiova şi Complexul Energetic Rovinari, astfel încât cifra de afaceri a acestuia să fie majorată la un miliard de euro (4,35 miliarde de lei, la cursul actual) şi să economisească, anual, nu mai puţin de 80 de milioane de euro, prin "programarea optimă în funcţionare a tuturor blocurilor energetice".

• E vreo relaţie între ratele BNR şi cele din piaţă?

BCR, cea mai mare bancă din sistem, nu va reduce costurile la credite ca urmare a deciziei BNR de a tăia dobânda-cheie la 6%, a declarat ieri preşedintele băncii, Dominic Bruynseels, care a arătat că nu există o relaţie puternică între dobânzile băncii centrale şi cele practicate de piaţă, citează Mediafax. "Nu există o relaţie puternică între dobânzile practicate de Banca Naţională şi cele practicate de bănci pentru clienţii lor", a spus Bruynseels în cadrul unei conferinţe de presă. El a arătat că modificările costului la credite ţin mai degrabă de costurile de finanţare şi marjele de risc ale băncilor.

• Grecia mai are bani doar până la mijlocul lunii decembrie

Statul elen mai are bani pentru a rezista doar până la mijlocul lunii decembrie, a declarat, joi, o sursă guvernamentală pentru Reuters, în contextul amplificării temerilor privind momentul în care Atena va primi a şasea tranşă, de 8 miliarde euro, a ajutorului de la UE şi FMI. Grecia ar fi trebuit să primească tranşa în luna noiembrie, parte a primului pachet de ajutor financiar extern de 110 miliarde de euro, lansat anul trecut, însă liderii zonei euro au avertizat că nu vor elibera banii până când grecii nu vor decide să-şi respecte obligaţiile asumate în al doilea pachet financiar, convenit săptămâna trecută. Fără banii de la UE şi FMI, statul elen ar intra în faliment. În septembrie, secretarul de stat din Ministerul de Finanţe Filippos Sachinidis a declarat că statul elen are bani pentru a funcţiona până în octombrie, informează Mediafax.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Mihail Neamţu: "Regele Mihai a dezamăgit când s-a împăcat cu cei care îl fugăreau prin România şi cu foştii securişti"

Într-un interviu acordat în exclusivitate "Evenimentului zilei", Mihail Neamţu, iniţiatorul mişcării "Noua Republică" comentează disputa dintre Regele Mihai I şi preşedintele Traian Băsescu. El nu crede că fostul suveran a fost o "slugă la ruşi", dar are un reproş la adresa acestuia. Regele a dezamăgit mulţi oameni care au plâns când el a venit de Paşte în 1992. I-a dezamăgit împăcându-se cu cei care îl fugăreau pe şoselele din România, împăcându-se cu foştii reprezentanţi ai Securităţii care o urmăreau pe Monica Lovinescu în 1977, în timp ce ei făceau averi la Crescent mai ştiu eu pe unde, împăcându-se cu Securitatea, prin Radu Duda şi alţii. Şi cred că acest lucru e absolut deplorabil.

• Piedone lasă baltă PC în 2012

Primarul sectorului 4 a anunţat că la alegerile din 2012 va candida din partea partidului lui Gabriel Oprea. Cristian Popescu Piedone nu demisionează din PC pentru a nu îşi pierde mandatul de primar. Dar este deja ca şi plecat. În ciuda unei întrevederi, avute luni cu Dan Voiculescu, care a încercat să-l convingă să rămână la PC, Piedone a anunţat, ieri, că în 2012 va candida din partea UNPR, care îl vrea pentru primăria Capitalei împotriva lui Sorin Oprescu. Piedone se mulţumeşte deocamdată cu candidatura la sectorul 4, în aşteptarea unei semnal pozitiv din partea PDL. Reacţia nu se va lăsa mult aşteptată. Vicepreşedintele PDL, Elena Udrea, prezentă ieri la primirea lui Piedone în UNPR, a apreciat favorabil mutarea: "Vreau să câştigăm alegerile de Bucureşti împreună. Trebuie să găsim candidatul cu care să câştigăm Bucureştiul".

• Scandal în USL. Ludovic Orban îl acuză pe Victor Ponta că face jocurile puterii

Liberalul Ludovic Orban l-a acuzat pe preşedintele PSD Victor Ponta că prin atitudinea sa a favorizat azi adoptarea în Casmera Deputaţilor a unei legi propuse de democrat-liberalul Cezar Preda. Ludovic Orban a mai spus că va cere conducerii PNL să pună în discuţie în şedinţa USL comportamentul deputaţilor social-democraţi. Ludovic Orban a afirmat că deputaţii PDL şi cei ai PSD, prin absenţa lor de la şedinţa de plen a Camerei de azi, i-au făcut un cadou preşedintelui Băsescu de ziu lui, lăsând să treacă modificările la legea siguranţei iniţiate de Cezar Preda. "Uitaţi-vă pe tabelele de prezenţă şi veţi vedea cine a lipsit. Deputaţii PD şi PSD i-au făcut un cadou preşedintelui Traian Băsescu de ziua lui. Nu pot să nu remarc faptul că deşi ieri au fost alături de noi, astăzi, în băncile Parlamentului colegii noştri nu au fost prezenţi", a spus Orban.

• Adio, referendum! Europa răsuflă uşurată. Papandreou vrea guvern de uniune naţională

Şeful guvernului de la Atena s-a arătat dispus, ieri, să renunţe la ideea de a supune votului popular pachetul de asistenţă financiară agreat de UE. "Referendumul nu a fost niciodată un scop în sine", a spus, ieri, premierul grec Georgios Papandreou, cel care anunţase, luni, că "voinţa poporului grec se va impune" în chestiunea acordului încheiat la summitul european de săptămâna trecută. Criticat dur atât în cancelariile europene, cât şi în propriul partid, Papandreou a făcut un mare pas înapoi şi a anunţat că, în locul referendumului, propune negocieri cu opoziţia conservatoare pentru adoptarea noului pachet de asistenţă financiară, scrie BBC.

• JURNALUL NATIONAL

• Criza zonei euro continuă Daniel Daianu

Întâlnirea la nivel înalt de săptămâna trecută a contat pentru a stopa mersul către reîngheţarea pieţelor financiare, care ar fi complicat şi viaţa economică a României. Dar, deşi mulţi au salutat că s-a ajuns în cele din urmă la un compromis între Berlin şi Paris, detalii tehnice cheie ale Pachetului sunt neclare. Nivelul ţintit al forţei de intervenţie a Fondului de Salvare (EFSF) este de 1.000 de miliarde de euro. Dar cum se va realiza acest nivel este nelămurit. Varianta de a garanta numai o porţiune (tranşă) din noi obligaţiuni emise aduce probleme în sine, nefiind clar dacă va exista apetit de achiziţie pentru astfel de instrumente.

• Mircea Geoană, la Fox News: Aderarea României la Zona Euro ar putea fi afectată de criza din Grecia

Şeful Senatului, care se află în vizită în SUA, a acordat un interviupostului de televiyiune american Fox News, vorbind despre impactul crizei din Grecia asupra Europei sau despre aderarea României la UE. "Este un obiectiv pe care îl avem în continuare pentru anul 2015. Este realist, este fezabil ca ţările membre ale zonei euro să primească noi membri în urma problemelor din Grecia. Sunt întrebări şi răspunsuri diferite. Dar din punct de vedere strategic, a fi în centrul unde se iau deciziile importante în Europa este un obiectiv pe vrem să-l îndeplinim. Nu pot pune un pariu referitor la data la care vom intra în zona euro, dar şi referitor la condiţiile aderării pentru că este clar că Europa va fi mult mai exigentă şi mai atentă, înainte de a primi noi membri", a declarat preşedintele Senatului.

• NATIONAL

• Ssst! Basescu vrea liniste de ziua lui!

Ca nu cumva sa se enerveze, sarbatoritul Traian Basescu a exclus discutiile politice din "meniul" intalnirii cu parlamentarii PDL. La implinirea a 60 de ani (mai exact cu o zi inainte de schimbarea prefixului), Traian Basescu, politicianul care a starnit toate taraboaiele politice si sociale din ultimii sapte ani, a surprins pe toata lumea declarand ca isi doreste liniste: "Liniste si ceea ce imi doresc o sa si am, ca maine nu vin la serviciu". Ca sa-si pastreze calmul, mai ales ca urma o intalnire cu delegatia FMI, Basescu a evitat si orice discutie politica: "Nu este nici o intalnire politica, dar este joi, maine parlamentarii pleaca in teritoriu si am considerat de bun simt ca la implinirea a 60 de ani sa bem impreuna un pahar de vin. Ca buni-rai cum sunt, cu ei trecem criza, nu cu altcineva".

• Uite in ce ordine vor ingenunchia tarile europene

Tot mai multi analisti financiari sunt de parere ca Europa nu mai poate fi salvata, indiferent ce hotarasc liderii G20 la Cannes. Criza datoriilor suverane va pune jos tarile europene, una cate una, mai devreme sau mai tarziu. In clasamentul prabusirilor facut de BBC, Italia, cea aratata cu degetul ca va urma Greciei, chiar e pe buza prapastiei, in ciuda planului de austeritate in valoare de 60 de miliarde de euro care ar trebui sa echilibreze bugetul pana in 2013. Din cauza interconexiunilor financiare si economice, Franta si Germania vor avea pierderi bancare imense, care vor afecta politica europeana de investitii. Urmatoarea "placuta" va fi Spania, ale carei banci sunt pline de "datorii rele" din domeniul imobiliar si se confrunta cu cea mai mare rata a somajului din zona euro.

• PUTEREA

• La mulţi ani, Majestate!

Preşedintele Traian Băsescu împlineşte astăzi, 4 noiembrie, 60 de ani. De ziua lui şi-a luat liber. Ieri, la prânz însă a dat o mică petrecere la Vila Lac 1, proprietate destinată Protocolului de Stat. Invitaţi au fost parlamentarii PDL, UNPR şi ai minorităţilor, membrii UDMR lipsind. S-a ciocnit şampanie şi s-a servit tort. Atmosfera a fost una de voie-bună, iar politică nu s-a prea discutat. Petrecăreţii au stat mai bine de două ore şi l-au umplut pe sărbătorit de cadouri. Printre daruri - un tablou reprezentând Portul Anvers, un vin de 50 de ani şi două cărţi.

• Greii Europei au deschis "Cutia Pandorei"

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, au spart unul dintre tabuurile din UE vorbind pentru prima dată deschis despre ieşirea Greciei din zona euro. Cei doi au insistat în discuţiile cu premierul elen ca referendumul să vizeze şi rămânerea sau nu a Greciei în zona euro, nu doar acordul de salvare hotărât de liderii europeni. Deschiderea "Cutiei Pandorei" poate stabili un curs periculos pentru zona euro care ar putea să reverbereze în Europa mulţi ani de acum înainite.Merkel şi Sarkozy au afirmat, de asemenea, că Atena nu va primi decât după referendum tranşa de 8 miliarde de euro de care are nevoie cu disperare pentru a evita falimentul.

• Afacerea "Agenţia guvernamentală"

Raportul de activitate al Autorităţii Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) indică, pentru anul 2009, în plină reformă administrativă a lui Boc, un număr de 133.346 de funcţionari publici în România. Anul următor aduce o relaxare nebănuită, mai ales că Guvernul a continuat cu politica de austeritate, dar în alte domenii. La sfârşitul lui 2010, numărul lor, raportat de instituţii şi contabilizat de ANFP, a ajuns la 156.083 de angajaţi, cea mai spectaculoasă creştere fiind înregistrată în rândul bugetarilor din aparatul central - de la 12.105 în 2009 la 22.860 în 2010. "Numărul funcţionarilor publici a scăzut în România", a susţinut Andras Szakal, preşedintele ANFP.

• "Moarte capitalismului"

Mişcarea "Ocupaţi Oakland" a determinat închiderea operaţiunilor unuia dintre cele mai mari şi mai aglomerate porturi din SUA. Portul Oakland trimite şi primeşte peste două milioane de containere pe an numai din operaţiunile cu Asia. Din cei 5.000 de prostetari care au mărşăluit pe străzi strigând "Ocupaţi totul. Moarte capitalismului", 3.000 au mers în port unde au blocat ieşirile cu lanţuri legate de garduri şi vehicule. Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc pentru a dispersa mulţimea. Au fost raportate cazuri de răniţi cu leziuni minore. Manifestanţii au părăsit portul după cinci ore.

• ROMANIA LIBERA

• Cele 100 de proiecte în care statul va investi în 2012

Până în 2015, nu mai puţin de 100 de investiţii publice, în valoare de 8 miliarde euro, finanţate din fonduri structurare şi de coeziune vor trebui finalizate. Guvernul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional o listă de 100 de proiecte, majoritatea semnate încă din perioada anilor 2009-2010, partea română angajându-se să le aducă până la sfârşitul anului viitor la un nivel de realizare de 50%. Cea mai mare parte a acestor proiecte sunt într-un stadiu incipient de realizare, însă obiectivele vor trebui terminate în perioada 2012-2015. Proiectele semnate în 2008 se află într-un stadiu mai avansat de execuţie, dar nici în acest caz nu este depăşit un nivel de 50%. Lista include proiecte de infrastructură locală, protecţie a mediului, termoficare, construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, "competitivitate" economică etc., pentru care contribuţia financiară a Uniunii Europene reprezintă mai mult de jumătate din total

• Ştiaţi că România este, chiar în această clipă, în încetare parţială de plăţi?

Doar astfel se poate traduce refuzul statului de-a plăti drepturile de două miliarde de euro câştigate de salariaţi în instanţe. Are dreptul Justiţia să răstoarne deciziile Guvernului atunci când este vorba despre bani, chiar dacă asta pune statul într-o "situaţie dificilă"? Aceasta este întrebarea ridicată de preşedintele Băsescu, cu sugestia explicită că nu. De unde această problemă. După ce unii bugetari au câştigat în instanţă reîntregirea salariilor tăiate, statul s-a trezit cu o factură de nouă miliarde de lei, "certă, lichidă şi exigibilă", pe care a decis totuşi să n-o achite - cel puţin nu imediat.

• Cine l-a numit "Papă"" pe Crin Antonescu să îl ierte pe Iliescu de păcatele comunismului?

Victor Ponta a declarat că păcatele turnătorilor şi securiştilor, oricare vor fi fiind ele, "pot fi iertate"", spre deosebire de "slugile lui Băsescu"", care merg direct în iad. Ulterior, Crin Antonescu a declarat că "Ion Iliescu şi PSD s-au despărţit definitiv de trecutul comunist"". Dar cine Dumnezeu l-a numit Papă pe Crin Antonescu (sau pe Ponta) ca să-şi permită să-i absolve de păcate pe comunişti? Faptul că politicianul Crin Antonescu îşi permite să facă aprecieri jignitoare la adresa calităţilor şi/sau carierelor profesionale ale unor jurnalişti vorbeşte, cel mult, despre incredibila sa lipsă de bun simţ şi despre incapacitatea de a se ridica la înălţimea funcţiei la care aspiră.

• ZIARUL FINANCIAR

• Unde nu sunt credibili Mugur Isărescu şi Banca Naţională?

BNR se asigură că îşi face treaba cu politica monetară şi este felicitată de FMI, dar pentru restul, ca economia să meargă, trebuie să ne adresăm Guvernului. Politica fiscală şi reformele structurale sunt la două staţii de metrou, la Palatul Victoria. Cu ce a venit nou, miercuri, BNR? "Ajustarea treptată a condiţiilor monetare reală în sens larg este aşteptată a se reflecta în nivelul dobânzilor practicate la creditele practicate de băncile comerciale. În acelaşi timp CA al BNR reiterează importanţa stimulării procesului de economisire internă, inclusiv prin remunerarea adecvată a depozitelor bancare pentru a asigura sustenabilitatea deficitului extern şi reducerea treptată în termeni relativi a dependenţei economiei naţionale faţă de finanţările externe."

• Pariu uriaş cu necunoscutul: 2,5 mld. dolari se vor "arunca" în Marea Neagră în căutare de petrol

Adâcurile Mării Negre devin cel mai agitat front de luptă pentru giganţii petrolieri internaţionali - americani şi ruşi -, "muniţia" anunţată până acum pentru cercetările acestei zone necunoscute fiind de 2,5 miliarde de dolari. La începutul anului viitor, România va afla dacă apele adânci ale Mării Negre ascund sau nu comori de hidrocarburi, iar dacă firmele care s-au avântat până acum în acest pariu imens vor avea succes, sumele investite s-ar putea dubla. O întrebare persistă însă: pentru ce sapă aceste companii, cât petrol şi gaze ascunde Marea Neagră în realitate? Profesorii de la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, specialiştii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale spun la unison că acum este imposibil de spus cât "aur negru" este în zonele de mari adâncimi din Marea Neagră, dar faptul că deodată companii de talia Exxon sau Lukoil sunt dispuse să îngroape sume imense pentru această zonă este un indiciu.

• Oltchim rămâne fără director financiar după demisia lui Bucşă. Cine mai ajută compania să ia credite?

Alexandru Bucşă şi-a dat demisia din funcţia de director general adjunct pe probleme financiare al combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), după un mandat de doi ani, invocând motive personale. El a fost numit în funcţie în octombrie 2009, miza din spatele numirii sale fiind ajutarea companiei să atragă finanţare de la bănci pentru a reporni rafinăria Arpechim. Până la plecarea sa, secţiile de petrochimie ale combinatului nu au fost redeschise, iar compania nu a reuşit să atragă împrumuturi pentru capitalul de lucru necesar redeschiderii rafinăriei. În august acţionarii Oltchim au aprobat atragerea unui împrumut de 150 milioane de euro cu scopul finanţării capitalului de lucru necesar redeschiderii Arpechim, precum şi a unui împrumut de 100 milioane de euro pentru investiţii.

• UPC îşi leagă speranţele de creştere de serviciile de internet fix la viteza de 120 Mbps

Creşterea numărului de pachete de servicii de la trei la şapte şi, în special, lansarea serviciilor de net fix cu viteze de descărcare a datelor de 120 Mbps - cele mai mari de pe piaţa de net fix retail - au temperat scăderea UPC pe cablu şi au readus creşterea pe serviciile de date şi telefonie, ajutând compania să-şi mărească veniturile în lei, a declarat Severina Pascu, CEO al companiei, în cadrul unei conferinţe de presă. "Vitezele de 120 Mbps la internet răs­pund unei nevoi reale. Pe piaţa din România dacă eşti relevant pe piaţa de internet, atunci creşte şi capacitatea de a atrage clienţi pe alte servicii. Din luna mai, când am lansat pachetele Fiber Power, numărul de clienţi a început să crească", a declarat Severina Pascu.

• Analiştii au fost surprinşi de scăderea dobânzii-cheie, deşi până acum câteva luni spuneau că e nevoie de relaxare monetară

Nivelul ridicat al aversiunii faţă de risc în contextul crizei din Grecia, solicitarea FMI pentru prudenţă în conducerea politicii monetare şi creşterea presiunilor de depreciere a leului sunt câteva dintre argumentele aduse de mai mulţi analişti care îşi explică surprinderea faţă de decizia BNR de a reduce dobânda-cheie la 6% pe an. Însă în urmă cu câteva luni majoritatea analiştilor din România declarau că ar fi cazul ca BNR să micşoreze dobânda de referinţă în condiţiile scăderii inflaţiei. BNR s-a hotărât să reducă dobânda-cheie la 6% după un an şi jumătate în care a ţinut-o îngheţată la 6,25% şi a dat astfel semnalul unui ciclu de reduceri de dobândă care ar trebui să ajute economia să iasă de sub ameninţarea recesiunii. Şi Banca Centrală Europeană a redus ieri dobânda de politică monetară cu 0,25%, la 1,25%, luând prin surprindere analiştii.

• Nokia a anunţat pachetele "de consolare" pentru angajaţii de la Cluj. Cât au primit nemţii de la Bochum când finlandezii au venit în România

Angajaţii fabricii Nokia din comuna clujeană Jucu vor primi, după disponibilizare, "între trei şi şapte sau opt salarii compensatorii", în funcţie de vechimea în unitate, banii urmând să fie acordaţi începând cu aprilie 2012, a declarat, joi, liderul Sindicatului "Nokia Metal", Valentin Ilcaş. Vineri, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, declara că autorităţile judeţene negociază cu oficialii Nokia acordarea a 20 - 30 de salarii compensatorii pentru angajaţii fabricii din Jucu care urmează să fie disponibilizaţi şi că, în paralel cu negocierile purtate de instituţie cu reprezentanţii Nokia, au loc discuţii între sindicalişti şi oficialii companiei finlandeze.