REVISTA PRESEI 05.05.2014

• ADEVARUL

• Războinicii păcii: Băsescu şi Ponta

Deşi garantează amândoi că în România va fi pace, preşedintele Băsescu şi premierul Ponta nu pierd nici o ocazie ca să se arate îngrijoraţi de războiul ce stă să izbucnească în imediata noastră vecinătate. Violenţele sângeroase din ultimele două zile l-au determinat pe premier să admită, pentru prima dată de la izbucnirea conflictului, existenţa iminenţei unui război în regiune. Ponta a ales să-şi exprime îngrijorarea în cadrul unei vizite electorale, făcută sâmbătă, la fabrica de avioane de la Craiova. Premierul a glumit cu reprezentanţii uzinei, afirmând că "deşi ne paşte un război", vestea bună este că aceştia vor avea comenzi pentru industria de apărare. La nicio zi de la declaraţia premierului, Traian Băsescu a ieşit public şi a spus, tranşant, că nicio analiză nu acoperă afirmaţia premierului. "România nu are sentimentul că va fi atacată de Rusia şi nu are niciun element care să ne îndrepte către un astfel de risc. România nu este ameninţată de un război, ceea ce nu înseamnă că nu participă la efortul de descurajare a efortului de destabilizare în regiune", a spus şeful statului.

• Băsescu: Pot să mă duc de o sută de ori la Grivco, de o sută de ori la Vântu. Nimeni nu mă poate şantaja

Preşedintele Traian Băsescu a vorbit duminică seară, în cadrul unei emisiuni de televiziune, despre criza din Ucraina şi posibilitatea începerii unui război civil în această ţară, despre declaraţiile propagandistice ale mass-mediei din Rusia, despre relaţia preşedinte-premier, campania electorală în care sunt angrenaţi majoritatea politicienilor şi influenţa pe care o au baronii şi trusturile de presă. Despre declaraţia lui Victor Ponta privind convocarea CSAT: Cu certitudine vorbeşte de dragul de a vorbi. Eu aştept, mai întâi, ca guvernul să depună această strategie (n.r. - în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina) pentru CSAT (...) În afară de situaţii excepţionale, nu poţi să convoci CSAT fără documentele necesare. Îl aştept din noaptea asta să depună o strategie la CSAT. Fac un apel la Victor Ponta să nu terfelească şi această instituţie. Face doar propagandă electorală şi mă tem că poate introduce această temă de securitate naţională într-o dezbatere electorală derizorie. Nu voi permite aşa ceva.

• Nemţii şi italienii domină topul multinaţionalelor prezente în România

Numărul grupurilor de firme româneşti a fost în 2012 de 5.689, în timp ce cele de multinaţionale erau de aproape şase ori mai multe, respectiv 31.718, din care majoritatea controlate din străinătate, potrivit datelor INS. În funcţie de ponderea numărului de salariaţi, majoritatea subgrupurilor de întreprinderi din România sunt controlate din Germania (18%), Italia (10%) sau Olanda (10%). "În România, în anul 2012, au fost identificate 37.407 grupuri de întreprinderi, din care 5.689 de grupuri rezidente şi 31.718 de grupuri de întreprinderi multinaţionale (102 controlate din interior, respectiv 31.616 controlate din străinătate)", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Majoritatea grupurilor de întreprinderi rezidente sunt constituite din două sau trei întreprinderi. În anul 2012, 15% din grupurile de întreprinderi identificate în România erau rezidente, iar 90% dintre acestea aveau două sau trei întreprinderi. Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România îşi desfăşoară activitatea în comerţ, industria prelucrătoare sau construcţii.

• Ping-pong cu taxa pe stâlp între Guvern şi Parlament. Companiile trebuie să achite prima tranşă până pe 26 mai, dar deocamdată nu ştiu pe ce şi cât vor plăti

Parlamentul trebuie să definească acele construcţii speciale care vor fi taxate sau exceptate, lucru care se va întâmpla după 26 mai - termenul-limită pentru declararea proprietăţilor şi plata primei rate din acest impozit. Companiile trebuie să depună până în data de 26 mai declaraţiile privind impozitul pe construcţiile speciale şi să plătească prima tranşă din controversata taxă pe stâlp, însă Ministerul Finanţelor a anunţat de curând că va lăsa întocmirea normelor metodologice pe seama Parlamentului. Legislativul este calificat ca "o forţă juridică superioară", dar instituţia nu lucrează până atunci din cauza alegerilor europarlamentare, aleşii aflându-se în vacanţă. Or, banii colectaţi din această taxă au fost indicaţi de mai multe ori de către premierul Victor Ponta drept una dintre sursele de compensare pentru reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie.

• Lovitură pentru Crin Antonescu: Ovidiu Silaghi va candida din partea USL la alegerile parţiale parlamentare

Premierul şi preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat duminică, într-o conferinţă de presă la Negreşti Oaş, că preşedintele PNL Satu Mare, Ovidiu Silaghi, va fi candidatul alianţei PSD+UNPR+PC în Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor la alegerile parţiale parlamentare din 25 mai. Premierul a mai anunţat că şi preşedintele PC, Daniel Constantin, şi preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, au semnat pentru susţinerea lui Silaghi. Potrivit preşedintelui PSD, Victor Ponta, USL funcţionează în continuare în mai multe judeţe, având majoritate în consilii judeţene şi funcţionând bine, prima opţiunea a PSD-ului fiind o alianţă cu PNL-ul. Premierul nu l-a lăsat pe Ovidiu Silaghi să dea declaraţii chiar dacă a fost prezent şi el la conferinţa de presă. Victor Ponta i-a spus "Tu vorbeşti după 25 mai".

• Băncile americane îşi scot banii din Rusia

Pentru prima dată de la izbucnirea crizei din Ucraina, grupurile bancare americane cu operaţiuni în Rusia au făcut publice bilanţurile privind această ţară. Deşi şi-au redus expunerile cu până la 22%, giganţii au în continuare zeci de miliarde de dolari în Rusia. După ce Statele Unite ale Americii au prezentat un nou set de sancţiuni economice pentru persoane şi companii din Rusia, grupurile bancare americane au început, pe rând, să prezinte bilanţuri din care reiese că şi-au redus expunerea faţă de economia rusă de la începutul acestui an. Citigroup anunţă că, în primele trei luni ale anului, şi-a redus expunerea pe Rusia cu 9%, aceasta ajungând astfel la echivalentul a 9,4 miliarde de dolari, potrivit bilanţurilor obţinute de "Financial Times". JPMorgan Chase şi-a redus expunerea cu 13% în aceeaşi perioadă, aceasta ajungând la echivalentul a 4,7 miliarde de dolari. Bank of America Merrill Lynch are acum o expunere de 5,2 miliarde de dolari, în scădere cu 22% faţă de trimestrul anterior.

• CAPITAL

• Fiscul nu moare, se reinventează: cum a dispărut Garda Financiară

Figurile familiare ale comisarilor Gărzii Financiare au dispărut din peisajul cotidian al firmelor, iar riscul să reapară este aproape zero. Ineficienţa cronică şi corupţia au dus la desfiinţarea structurii, după cum declară pentru Capital preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu. Locul foştilor comisari a fost luat de absolvenţi şi angajaţi din privat care ar trebui să schimbe radical modul de control, 
prin recenta Direcţie Generală Antifraudă. Gelu Ştefan Diaconu: Înfiinţarea Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) se înscrie în procesul mai larg de reorganizare a ANAF în cele patru componente de bază: administrarea veniturilor statului din impozite, taxe, contribuţii, inspecţia fiscală, controlul operativ/inopinat şi activitatea vamală. Înfiinţarea DGAF a fost necesară din cauza ineficienţei cronice a Gărzii Financiare care ajunsese să se ocupe de foarte multe atribuţii în locul obiectivului principal, şi anume controlul operativ.

• Trăim mai rău decât în timpul crizei

Cifrele nu mint. Deşi avem mai mulţi bani în buzunar, puterea de cumpărare a unei familii medii este clar inferioară celei din perioada 2009-2010 şi mult mai mică decât în 2008. În 2008, salariul mediu net pe economie era de 1.282 de lei. În 2010, în ciuda tăierii cu 25% a lefurilor bugetarilor şi a reducerilor salariale practicate pe scară largă în sectorul privat, acesta a ajuns la 1.477 de lei. Anii de creştere economică au făcut ca, la sfârşitul lui 2013, salariul mediu net să ajungă la 1.650 de lei. Dar veştile bune se opresc aici. În ciuda banilor mai mulţi pe care îi încasăm, nu reuşim să trăim mai bine. Iar crudul adevăr este că, din multe puncte de vedere, ne permitem mai puţine decât în perioada de recesiune. Ceea ce face ca revenirea la puterea de cumpărare de dinainte de criză să fie, deocamdată, doar un vis frumos.

• Australia vrea să urce vârsta de pensionare la 70 de ani

Guvernul conservator australian vrea să fixeze vârsta legală de pensionare la 70 de ani începând cu 2035, pentru a compensa fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, o problemă care afectează costurile sociale, a anunţat vineri ministrul australian de Finanţe. Precedentul Guvern laburist preconiza urcarea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani în 2023. Guvernul lui Tony Abbott ia în calcul să meargă mai departe, potrivit lui Joe Hockey. "Vizăm să urcăm vârsta de pensionare la 70 de ani în termen de 21 de ani", a explicat el. Încă din 1908, bărbaţii ies la pensie la vârsta de 65 de ani în Australia, iar femeile la 60. În cursul următorilor 30 de ani, numărul australienilor de peste 65 de ani se va dubla, iar cel al australienilor de peste 85 de ani se va tripla. Australia are în prezent 23,4 milioane de locuitori şi înregistrează o speranţă de viaţă la naştere de 79 de ani pentru bărbaţi şi de 84 de ani pentru femei, potrivit Agenţiei de statistică.

• CURIERUL NATIONAL

• Traian Băsescu: Ucraina, la un pas de război civil. Nu suntem în pericol

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, într-o declaraţie de presă de la Palatul Cotroceni, că lucrurile se complică în Ucraina, iar toate elementele din momentul de faţă pot identifica în Ucraina un început de război civil. Preşedintele a precizat totuşi că "nu există riscul ca România să fie angrenată într-un război". "România este un susţinător fără rezerve al integrităţii teritoriale a Ucrainei. Din păcate, în estul Ucrainei dar şi în sud, lucrurile se complică şi în momentul de faţă sunt toate elementele care pot identifica în Ucraina un început de război civil. În mod categoric, guvernul legitim de la Kiev are obligaţia să menţină funcţionarea şi funcţionalitatea tuturor instituţiilor statului. În acelaşi timp numărul mare de victime ridică problema profesionalismului cu care se fac aceste intevenţii", a declarat preşedintele.

• Consiliul Europei cere statelor membre să-şi respecte obligaţia de a proteja jurnaliştii

Cu prilejul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, marcată în fiecare an - în urma unei decizii a ONU - la 3 mai, Consiliul Europei a chemat toate cele 47 state membre să-şi respecte obligaţia de a apăra jurnaliştii şi pe toţi ceilalţi "actori" din domeniul jurnalismului împotriva intimidării şi a atacurilor. A cerut de asemenea statelor membre să adopte un cadru juridic naţional pentru protejarea celor ce fac dezvăluiri sau denunţă ilegalităţi, încălcări ale legii, ale drepturilor omului, a ordinii publice. Comitetul Miniştrilor - organul executiv al Consiliului Europei - a lansat apelul de mai sus în ziua de 2 mai, într-o Declaraţie privind protejarea jurnalismului şi garantarea securităţii jurnaliştilor, precum şi într-o Recomandare privind protecţia celor ce fac dezvăluiri, denunţuri.

• Mănescu: Vom contesta la CC un eventual transfer a încă 13% din acţiunile Portului Constanţa la Consiliul Local

Fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat, sâmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă la Constanţa, că o eventuală hotărâre de guvern privind transferul a încă 13% din acţiunile Portului Constanţa, la Consiliul Local, va fi atacată de PNL la Curtea Constituţională. Potrivit fostului ministru al Transporturilor, CL nu are rezervele financiare necesare pentru a susţine investiţiile în port, în contextul în care, din 2008, nu a participat cu niciun leu la cheltuieli şi o astfel de decizie ar trebui discutată în CSAT, întrucât Portul Constanţa reprezintă un obiectiv strategic de interes naţional.

• Zornăit de cătuşe în cazul furturilor de acţiuni de la Carpatica Invest

Procurorii DIICOT au efectuat percheziţii şi au audiat şase persoane cu mandat de aducere în cazul de fraudă de la Carpatica Invest din 2012. Operaţiunea intervine în contextul în care una dintre victimele afacerii cu pagube de peste un milion de euro a sesizat la sfârşitul săptămânii trecute şi DNA. Tot la sesizarea acesteia, ASF derulează o anchetă privind tranzacţiile cu produse structurate ale Carpatica din intervalul ianuarie-mai 2012. Brokeri suspectaţi de furturi de acţiuni din portofoliile clienţilor s-au trezit cu mascaţii la uşă. În cadrul anchetei unui caz de fraudă cu prejudicii de peste un milion de euro de acum aproape doi ani, Serviciul Teritorial Piteşti al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), împreună cu poliţiştii de la brigăzile de combatere a criminalităţii organizate, a efectuat la jumătatea săptămânii trecute cinci percheziţii domiciliare şi a ridicat cu mandat de aducere şase suspecţi, informează un comunicat al instituţiei.

• Alstom, Rolls-Royce... industria germană, pusă pe achiziţii

La fel ca Siemens, BASF sau Bayer, marile companii industriale germane sunt angajate în acest moment într-o ofensivă pentru a pune mâna pe "prăzi" industriale ce promit beneficii şi forţă pe pieţele lumii. Coloşii industriali germani pun la bătaie miliarde de euro pentru a se dezvolta, a se consolida prin achiziţionarea cu orice preţ a unor importante grupuri industriale nu doar europene, pasibile a le aduce profituri şi influenţă pe pieţele nu numai europene, ci şi ale lumii. Ultimul exemplu este lupta acerbă pe care în aceste zile o dă grupul Siemens pentru a pune mâna pe reputata companie franceză Alstom, mai exact pe divizia energetică a acestuia, chiar dacă are de înfruntat un concurent la fel de puternic, americanul General Electric. Siemens doreşte cu orice chip să se dezvolte în domeniul energetic dar, în paralel, poartă tratative cu Rolls-Royce în vederea preluarii producţiei de turbine mici. Siemens pune în joc lichidităţi în valoare de peste 9 miliarde de euro, cu 1 miliard mai mult decât anul trecut.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Arestarea lui Stan Mustaţă a aruncat în aer topul reţelelor mafiote din magistratură

Judecătorul Stan Mustaţă de la Curtea de Apel Bucureşti a stat în celulă şi a împărţit mâncarea cu foştii deţinuţi pe care i-a trimis după gratii. Magistratul va fi adus pe 6 mai la Curtea Supremă unde se va soluţiona contestaţia împotriva arestării preventive. "Evenimentul zilei" a făcut un top al celor mai răsunătoare zece anchete ale procurorilor DNA privind judecători şi procurori acuzaţi de corupţie. O parte din aceste dosare au fost finalizate prin condamnări definitive. Topul are la bază funcţiile celor cercetaţi, magistraţi de instanţe superiore, Curte de Apel sau Curte Supremă, unde trebuia să ajungă şpaga sau cuantumul mitei. De asemenea, a fost analizată consecinţa faptelor de corupţie: impactul social, scurgeri de informaţii, promovarea unor procurori aserviţi în parchete, eliberarea unor infractori, uşurinţa de a vinde sentinţe judecătoreşti.

• VAMA VS. MAMAIA. Distracţia pe litoral a luat sfârşit!

Tarifele la cazare sunt de fiecare dată mai mari de 1 Mai, la fel şi preţurile la mâncare şi băutură. Pentru un hamburger şi o porţie de cartofi prăjiţi 20 de lei, iar pentru o bere la pahar încă 7 lei. Singurele care rămân de fiecare dată la fel sunt shoturile de tequilla, la 3 lei, prezente pe strada principală. Artiştii veniţi în Vama Veche pentru a susţine concerte de 1 Mai i-au făcut pe turişti să alerge din club în club, faleza pe timp de noapte transformându-se aproape într-o coadă uriaşă de oameni. Cei mai mulţi însă au preferat să meargă pe plajă şi să danseze lângă focurile de tabără, prezente la distanţe de aproximativ 50 de metri unul de celălalt. La Mamaia au fost şi festivaluri de muzică electronică, în apropierea mării. Au avut mare succes. S-au întocmit 15 dosare penale pentru deţinere de droguri. Pentru un pahar de whiskey cu energizant sau vodkă cu suc plăteşti 25 de lei, pentru suc şi apă - 10 lei. Dacă îţi iei masă, ai consumaţie obligatorie de 500 de lei şi poţi să alegi între o sticlă de băutură cu energizant sau suc.

• Procesul baronului PSD de Vrancea, Marian Oprişan, noi recorduri de tergiversare: trei termene de la începutul anului!

Procesul preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprisan (53 de ani), bate noi recorduri de tergiversare pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca. Dosarul a avut în acest an trei înfăţişări şi are următorul termen de judecată pe 22 mai 2014. Dosarul de corupţie al lui baronului PSD de Vrancea este pe rolul instanţelor din data de 20 septembrie 2006. Termenul din 17 aprilie 2014. Magistratul Lucian Buta stabilit calendarul ultimelor termene pe care le mai programează, în vederea soluţionării dosarului de corupţie al lui Marian Oprişan. Judecătorul i-a audiat pe martorii acuzării, şoferii Caţu Bănică şi Lucian Laslău şi i-a citat cu mandat de aducere pentru termenul următor, pe angajaţii Consiliului Judeţean Vrancea, Petrică Grozav şi Valerica Lola.

• Ce investiţii pot face latifundiarii şi micii fermieri cu fonduri europene, începând cu luna mai

Pe 20 mai se vor deschide două sesiuni de depunere de proiecte, prin care pot fi finanţate investiţii de zeci de mii de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020. Începând cu acest termen, pot depune cereri de finanţare atât proprietarii şi administratorii fermelor mari, cât şi cei care deţin ferme de familie, indiferent dacă e vorba de ferme vegetale, din zootehnie sau cresc albine. Una dintre liniile de finanţare care vor fi deschise este Măsura 121- Modernizarea exploataţiilor agricole, dedicată fermelor de dimensiuni mai mari. În cadrul acestei sesiuni de depunere a proiectelor, alocarea financiară se va face distinct pentru fiecare sector de producţie agricolă. Astfel, bugetul pentru sectorul vegetal este de 50 de milioane de euro, din care 40 de milioane de euro sunt destinate achiziţiei de utilaje, iar 10 milioane de euro pentru proiecte cu construcţii montaj.

• JURNALUL NATIONAL

• Demers pentru sancţionarea lui Traian Băsescu

Mihai Gâdea a prezentat, în ediţia specială realizată împreună cu jurnalistul Adrian Ursu, scrisoarea care va fi înaintată judecătorilor Curţii Constituţionale şi Parlamentului, cu scopul de a sancţiona încălcarea repetată a Constituţiei României de către preşedintele Traian Băsescu. "Niciodată, până acum, societatea civilă nu a luat o poziţie atât de clară când Traian Băsescu a încălcat Constituţia. (..) Este o scrisoare ce o înaintăm judecătorilor Curţii Constituţionale şi Parlamentului României", a spus Mihai Gâdea, subliniind că este unul dintre semnatarii ei. Ceilalţi doi semnatari sunt Adrian Ursu şi Mircea Badea.

• Washingtonul deblochează 1,2 milioane de dolari pentru mass-media din Ucraina

Statele Unite au anunţat vineri deblocarea a 1,2 milioane de dolari pentru a sprijini mass-media ucrainene în perspectiva alegerilor prezidenţiale de la 25 mai, relatează AFP. "Ziariştii s-au confruntat cu pericole şi provocări grave în ultimele luni", a declarat purtătoarea de cuvânt adjunctă a Departamentului de Stat, Marie Harf, în cursul briefingului de presă. Din luna noiembrie, peste 500 de ziarişti au fost hărţuiţi, bătuţi sau răpiţi în Ucraina, iar un reporter a fost ucis, a acuzat ea. Aceste fonduri suplimentare alocate de Agenţia americană pentru dezvoltare internaţională (USAID) "vor ajuta la protejarea ziariştilor în situaţii vulnerabile, făcând în acelaşi timp să progreseze libertatea presei (...) în Ucraina", a subliniat Marie Harf.

• Cum să citim datoria ţării - Autor: Adrian Vasilescu

Societatea românească e obsedată de mitul supraîndatorării. Se face mult caz de datoria externă de o sută de miliarde de euro. Datorie pe care trebuie s-o restituie poporul român. Ei bine, nu-i deloc aşa. Detaliind, notăm că datoria totală a României (cea externă) este de 94 de miliarde de euro. Dar din acest total, de 94 de miliarde de euro, 65 de miliarde de euro sunt datorii ale băncilor, ale companiilor cu capital străin şi ale unor mari companii cu capital autohton. Ele se regăsesc cu deosebire în investiţii şi în export, cele două locomotive cu un rol fundamental în PIB-ul de plus 3,5 la sută al ţării. Datoria statului român, a bugetului deci, a poporului, e de 29 de miliarde de euro. O regăsim în investiţiile statului, în alte cheltuieli bugetare. Unde e, aşadar, supraîndatorarea când datoria publică a României e cu mult sub plafonul stabilit de Uniunea Europeană? Datoria la băncile româneşti, fie ele cu capital autohton sau cu capital străin, nu depăşea, la 31 martie anul acesta, 290 de miliarde de lei.

• NATIONAL

• Ministerele lui Ponta colcaie de agenti acoperiti ai "Doi s'un sfert"

In ultima vreme, spiritele sunt extrem de inflamate pe frontul nevazut al servicilor secrete. Si asta nu pentru ca "agenturili straine" si-ar fi bagat coada, ci pentru ca, mai nou, comunitatea informationala din Romania este zguduita de tupeul afisat de ofiterii acoperiti ai DGIPI, care au ajuns sa se infiltreze pe capete la conducerea a nenumarate institutii. Ceea ce surprinde si mai mult insa este frenetica implicare a "puilor de Vulpe" - trecuti nu de mult sub directa conducere a sefului Guvernului - in derularea unor contracte economice intens monitorizate de catre alte structuri de informatii, care au serioase suspiciuni privind legalitatea acestora.

• Guvernul da primarii pe mana Parchetului ca sa-l inhate pe "Pinalti"

Guvernul a pus tunurile pe primari. Un esantion de 11 localitati, printre care se afla si municipiul Piatra Neamt, pastorit de Gheorghe Stefan "Pinalti", a intrat in vizorul Corpului de control al premierului. Ca urmare a suspiciunilor privind corecta implementare a proiectelor finantate din bugetul Fondului pentru mediu, Executivul a decis sa sesizeze Parchetul. Pe langa edilii de comune, "pestele cel mare" din raportul Executivului este fara indoiala Gheorghe Stefan. Despre care reprezentatii Corpului de control sustin ca ar fi incadrat proiectul privind realizarea de spatii verzi in municipiul Piatra Neamt intr-o alta categorie decat cea corespunzatoare. Ca atare, in urma analizei cererii de finantare, administratia a obtinut mai multi bani.

• PUTEREA

• Tunurile cu TVA ale iranianului de la Antrefrig

Saadati-Sohi Manochehr este un controversat om de afaceri de origine iraniană, care, mai nou, este cercetat de Poliţia Română şi de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru mai multe infracţiuni. Cea mai gravă este aceea de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional, la care s-a asociat cu fratele său Saadati-Sohi Mojtaba şi doi notari publici. Cei patru sunt acuzaţi de următoarele: evaziune fiscală, înşelăciune şi spălare de bani. Pe lângă acestea, lui Saadati Sohi Manochehr - în calitate de dezvoltator imobiliar şi administrator al Complexului Palladin din Satul Francez din Bucureşti - i se mai impută de către unii dintre locatarii complexului că a supraînălţat unele clădiri fără a avea autorizaţie, i-a lăsat fără instalaţia de răcire, le umflă facturile şi i-a ameninţat după ce s-au adresat autorităţilor.

• Metroul bucureştean va intra în lada de zestre a viitorului primar al Capitalei

Îngrijoraţi de proasta administrare a regiilor din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), sindicaliştii de la SC Metrorex SA declară că metroul bucureştean va ajunge o altă gaură neagră dacă va trece la Capitală. Variantele transferului sunt încă discutate şi negociate, doar poftele politicienilor rămân constante. Pentru ei sunt mai importante afacerile adiacente decât siguranţa naţională. Proiectul de Hotărâre de Guvern prezentat de liderul sindicaliştilor de la Metrorex, Ion Rădoi, drept un document aflat deja pe masa Executivului a fost confirmat doar verbal de primul-ministru Ponta. În fapt, proiectul nu este publicat sau afişat pe nici unul din site-urile Guvernului sau ale ministerelor care ar trebui să-l avizeze, respectiv al Transporturilor, al Dezvoltării Regionale sau al Finanţelor.

• CE Oltenia devine societate mixtă româno-chineză

Complexul Energetic Oltenia va demara, în şase săptămâni, procedurile de înfiinţare a unei societăţi mixte împreună cu compania chineză Huadian, cu care se negociază de mai mulţi ani, a anunţat ministrul Economiei, Constantin Niţă. Motivaţia acestei asocieri o reprezintă investiţiile estimate la un miliard de euro la termocentrala Rovinari. Investiţia vizează realizarea unui grup energetic nou, de 600 MW, urmând să fie create astfel circa 400 de noi locuri de muncă.

• ROMANIA LIBERA

• De ce n-am fi "mândri că suntem EUROPENI"?

Românii nu prea se omoară în aceste vremuri după Uniunea Europeană. Acesta este un fapt dovedit de sondajele de opinie - doar 56% dintre români împărtăşesc sentimentul de apartenenţă europeană, potrivit ultimului eurobarometru. Un procent situat printre cele mai mici din UE, dar care poate părea chiar optimist, având în vedere dovezile numeroase că pentru mulţi oameni calitatea de membru al Uniunii Europene e doar o vorbă fără substanţă. Adică poţi să răspunzi, atunci când eşti întrebat într-un sondaj de opinie, că împărtăşeşti "sentimentul de apartenenţă europeană" dar, în acelaşi timp, să nu ai nici o problemă că politicianul local pe care-l votezi de 20 de ani conduce judeţul după principii medievale, nu după reguli europene.

• Portugalia iese din planul de salvare internaţional

Premierul portughez Pedro Passos Coelho a anunţat, duminică, că ţara împovărată de datorii iese din planul de salvare cu creditorii internaţionali, care expiră la 17 mai, fără a aplica pentru o linie de credit de precauţie, informează agenţia Xinhua, conform Agerpres. Passos Coelho a declarat, după o reuniune extraordinară a miniştrilor, că Executivul portughez a luat decizia după o atentă evaluare a avantajelor şi dezavantajelor şi că aceasta este o alegere potrivită pentru a apăra mai eficient interesele Portugaliei şi ale portughezilor. Portugalia se pregăteşte astfel să urmeze exemplul Irlandei, care a devenit în decembrie prima ţară din zona euro ce a ieşit de sub tutela creditorilor săi internaţionali fără a recurge la un ajutor suplimentar, în timp ce Grecia continuă sub perfuzie financiară, notează pe de altă parte AFP.

• Băsescu: Voi fi consultant al PMP şi-l voi ridica la 30%

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, că îi promite premierului Victor Ponta că, în 2016, Partidul Mişcarea Populară îl va scoate de la guvernare, şi că va fi consultantul acestei formaţiuni, după terminarea mandatului, pentru a-l aduce la 30% din voturile electoratului. Preşedintele a arătat că premierul este deranjat de PMP pentru că acesta ştie ceea ce ştie şi el, şi anume potenţialul de creştere al acestui partid. "Eu îi promit că în 2016, acest partid îl scoate de la guvernare, la alegerile parlamentare", a spus Băsescu. El a precizat că nu PMP singur va face acest lucru, ci cu aliaţi. "Obiectivul meu este să fiu un consultant pentru acest partid, după ce îmi termin mandatul, şi să îl fac să ajungă la 30%. Am mai făcut un partid să ajungă la 35%, pe urmă a spus că din cauza mea nu au mai putut să crească, dar nu îi văd crescând acum, că eu am plecat de acolo", a mai spus şeful statului.

• ZIARUL FINANCIAR

• Leul ignoră tensiunile din Ucraina şi urcă la maximul ultimelor şase luni faţă de euro

Deşi criza politică din Ucraina se acutizează şi are reverberaţii în regiune, datele macro pozitive ale economiei româneşti au permis leului să urce la maximul ultimelor şase luni faţă de euro şi al ultimilor doi ani şi jumătate faţă de dolar. Leul revine pe radarele investitorilor pe fondul creş­terii economice consistente, estimată la 3-4% în primul trimestru, iar cursul de schimb a ajuns la un minim al ultimelor şase luni, în ciuda tensiunilor politice din regiune. BNR a publicat vineri un curs oficial de 4,4340 lei/euro, un nivel care nu mai fusese atins din noiembrie anul trecut. Aşteptările analiştilor sunt pozitive şi pentru perioada următoare. "Chiar dacă mişcarea agenţiei Moody's (trecerea perspectivei ratingului suveran al României de la < negativ > la < stabil > - n.red.) nu a avut un impact major asupra pieţelor financiare, reevaluarea ratingului programată de S&P pe 16 mai ar putea fi mai interesantă. O modificare în sus a ratingului ar putea îmbunătăţi semnificativ apetitul investitorilor pentru active în lei", consideră Anca Jelea, analist al Raiffeisen Bank.

• Mişu Negriţoiu a preluat oficial cârma ASF. Care sunt cele mai urgente măsuri ale mandatului

Fostul preşedinte al ING Bank Mişu Negriţoiu şi-a început la 1 mai mandatul de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), instituţie care monitorizează pieţe de 20 de miliarde de euro. Aşteptările pieţei de la noul conducător sunt mari: recredibilizarea şi restructurarea instituţiei, ţinerea sub control a salariilor şi selecţia pe criterii profesioniste a angajaţilor, dar şi rezolvarea unor dosare grele, precum situaţia de la Astra şi ridicarea barierelor care ţin pe loc dezvoltarea pieţei de capital. ASF a intrat oficial în al doilea an de viaţă. Structura de conducere este complet diferită de cea cu care instituţia a pornit la drum în primăvara lui 2013. Azi consiliul are nouă locuri, faţă de 17 locuri în urmă cu an. Însă nici acum structura de conducere nu este completă, având în vedere că a rămas un loc liber în consiliul de conducere după ce Victor Ciorbea, declarat incompatibil de Curtea Constituţională, a renunţat la funcţia de membru al ASF.

• Americanii de la Morgan Stanley au coborât sub 5% din Fondul Proprietatea

Fondurile de investiţii administrate de compania americană Morgan Stanley şi-au redus expunerea până la 4,89% din capitalul Fondului Proprietatea (FP) după ce au vândut un pachet de 15 milioane de acţiuni în valoare de circa 11,5 milioane de lei în şedinţa de marţi 29 aprilie. Anterior tranzacţiei, fondurile americane erau al doilea cel mai mare acţionar după fondul american de hedging Elliott Associates, cu circa 5% din acţiunile Proprietatea. Odată ce participaţiile acestora au scăzut sub pragul de 5%, fondurile nu mai sunt obligate să raporteze pe bursă ce tranzacţii fac cu acţiunile FP. Şi vineri 2 mai s-au înregistrat tranzacţii mari, de circa 18,8 milioane de lei, cu acţiunile FP şi un "deal" de 3,1 milioane de lei, însă nu au fost raportaţi vânzători sau cumpărători. În luna august a anului trecut un alt acţionar semnificativ al FP, respectiv fondurile administrate de compania britanică City of London, şi-a înjumătăţit deţinerile până la 4,87% din capitalul FP