REVISTA PRESEI 05.11.2015

• ADEVARUL

• Revoltă antisistem. Românii, nemulţumiţi doar cu demisiile lui Ponta şi Piedone

Victor Ponta a demisionat. Demisiile anunţate în ultimele ore, cea a premierului Victor Ponta şi cea a primarului Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, se pare că nu sunt de ajuns pentru români, astfel că aceştia au anunţat că nu vor încheia protestele, aşa că peste 30.000 de oameni au ieşit şi miercuri seară în stradă. "Nu mă cumperi cu două demisii" şi "Nu ne puteţi manipula", apare scris pe două dintre bannerele din mulţimea estimată la 35.000 de oameni. Manifestanţii care au ieşit în stradă în Bucureşti s-au scindat în două locuri: unii au rămas la kilometrul 0, iar alţii în Piaţa Constituţiei din faţa Parlamentului. O parte dintre manifestanţii de la Parlament au decis să se întoarcă la Universitate, în timp ce un alt grup de la Universitate se îndrepta spre Parlament. Pe drum s-au întâlnit cele două grupuri şi au convenit să meargă împreună spre Piaţa Universităţii. La ora 23.30, după mai bine de cinci ore de proteste, oamenii au început să plece acasă.

• Cine vine la Palatul Victoria?

Demisia premierului Victor Ponta a deschis lupta pentru Putere, însă PSD are în continuare prima şansă la guvernare. Mai sunt însă şi alte variante, unele pur teoretice, dar cerute în stradă, de protestatari, altele plauzbile, dar gândite meschin de politicieni, strict din interes politic. "Adevărul" vă prezintă toate posibilităţile care pot duce la formarea unui nou Executiv, în condiţiile în care Iohannis a convocat partidele la consultări. 1. Guvern PSD, cu alt premier Păstrarea actualei coaliţiii de guvernare, dar cu alţi oameni în fruntea Guvernului, care să-i înlocuiască pe Victor Ponta şi pe Gabriel Oprea, este varianta care se cristalizează după ziua de ieri. 2. Guvern minoritar PSD ar putea rămâne la guvernare, cu un alt premier, chiar dacă pierde majoritatea în Parlament. În eventualitatea în care UNPR sau ALDE decid să nu susţină propunerea PSD, partidul condus de Dragnea ar putea guverna neavând majoritate, dar cu sprijinul tacit al Opoziţiei. 3. Guvern PNL Deşi au un Guvern din umbră, condus de Cătălin Predoiu, liberalii nu se înghesuie să ajungă acum la Putere. 4. Guvern de tehnocraţi. Până acum, doar UDMR şi unele voci din PNL au luat în calcul o astfel de variantă.

• Culisele demisiei lui Victor Ponta

Premierul Victor Ponta a demisionat funcţia de premier, trăgând după el întreg Guvernul, la aproximativ douăzeci de ore de la protestul celor peste 30.000 de persoane şi după o noapte a cuţitelor lungi într-un cadru restrâns al coaliţiei de guvernare. Anunţul demiterii întregului Cabinet Ponta nu a fost făcut de Victor Ponta, ci de Liviu Dragnea, preşedintele PSD, care urmărea demult înlăturarea lui Ponta din fruntea Guvernului, dar se temea de faptul că va deconta cu pierderea guvernării. "Premierul Victor Ponta a hotărât să-şi depună mandatul. Nu se mai poate aşa ceva. Am avut o discuţie foarte serioasă şi profundă cu premierul", a spus Dragnea, ieri de dimineaţă. La doar câteva minute, Victor Ponta a ieşit doar să repete mesajul transmis de şeful său de partid şi să se laude cu performanţele sale guvernamentale. Ponta a dat dovadă de cinsim chiar şi pe ultima sută de metri: s-a arătat indignat de faptul că nu poate să guverneze în continuare pentru că oamenii au creat în stradă o atmosferă ostilă.

• Bilanţul lui Ponta: certuri cu Băsescu, ruperea USL, pierderea alegerilor, DNA

Victor Ponta a condus Guvernul trei ani şi jumătate, timp în care s-a certat cu preşedinţii, a încercat să devină şef al statului, apoi a fost trimis în judecată pentru corupţie. Ajuns premier în urma unui val de proteste la adresa austerităţii impuse de Băsescu, Ponta a fost forţat să plece tot de stradă. Ponta a mărit datoria publică, dar în locul investiţiilor a preferat să crească salariile bugetarilor şi să recupereze tăierile din 2010. La capitolul infrastructură, Guvernul Ponta bifează o premieră: numărul de kilometri de autostrăzi reale scade în loc să crească, pentru că o porţiune din tronsonul Sibiu-Orăştie a fost demolată. Datoria Rompetrol. În anul 2013, Guvernul a ajuns la un acord cu grupul kazah KazMunaiGaz privind datoria de 700 de milioane de dolari a acestuia către buget: Rompetrol cumpără 26% din acţiunile statului pentru 200 de milioane de dolari şi creează un fond care va face investiţii de un miliard de dolari în sectorul energetic. Până în acest moment nici vânzarea acţiunilor nu s-a realizat, nici fondul nu a fost creat.

• Cât de "prosperi" ne lasă Ponta după trei ani de guvernare: Măsuri populiste sau dezvoltare economică?

Reţetele aplicate de guvernele post-decembriste pentru a obţine creştere economică şi o îmbunătăţire a nivelului de trai nu s-au dovedit foarte viabile pe termen mediu. Nici guvernul Ponta nu a făcut excepţie de la regulă. Tema guvernării a constituit-o creşterea economică - şi implicit a nivelului de trai - cât mai rapidă, prin decizii administrative. Astfel, programul de guvernare poate fi rezumat la sprijinirea consumului care să genereze creştere a Produsului Intern Brut. De altfel, principalele măsuri au constat în reduceri fiscale şi majorarea veniturilor. Cu aceste măsuri a fost stimulat consumul, care a început să crească timid începând cu 2012, după 3 ani de cădere neîntreruptă, pentru a ajunge în 2014 la 7%, iar în 2015, după nouă luni, la 6,9%. În acelaşi timp, Ponta a redus cheltuielile pentru investiţii pentru a păstra defictul bugetar în limitele convenite cu FMI. Dacă în 2011, din creşterea economică de 0,7%, 1% venea din consum şi 1,3% din investiţii (formarea brută de capital fix), în 2014, la creşterea economică de 2,8% consumul a contribuit cu 3,6% iar investiţiile cu minus 0,8%. Iar tendinţa continuă şi în 2015.

• Ce s-a decis la mini-summitul NATO de la Bucureşti

Ieri, la Bucureşti, a avut loc Reuniunea la nivel înalt a statelor Europei Centrale şi de Est, cel mai important eveniment de politică externă din mandatul preşedintelui Klaus Iohannis, acoperit mediatic însă de căderea Guvernului Ponta. În schimb, "a atras foarte multă atenţie internaţională şi a fost o bilă albă pentru România", după cum a spus şeful statului. La mini-summitul NATO de la Palatul Cotroceni, coprezidat de Klaus Iohannis şi de omolgul său polonez, Andrzej Duda, au participat opt şefi de stat (România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia), preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului Cehiei, plus secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, semn că întâlnirea a fost percepută ca una de nivel înalt. Cel mai sensibil subiect de pe agenda discuţiilor a fost Rusia, privită din perspectiva securităţii internaţionale. Altfel spus, cât de solidare sunt statele NATO în faţa pericolului constant ce vine de la Răsărit. Liderii celor nouă state din centrul şi estul Europei au adoptat o declaraţie de "solidaritate şi responsabilitate comună".

• The Guardian: Laura Codruţa Kovesi câştigă trofeu după trofeu în lupta anti-corupţie

Odată cu decizia lui Victor Ponta, de miercuri, a demisiona din funcţia de prim-ministru al României, nu se încheie problemele sale. Ponta poate fi considerat, scrie "The Guardian", încă un caz de succes al luptei anti-corupţie a DNA, condusă de Laura Codruţa Kovesi. Protestele de stradă de săptămâna aceasta au fost doar punctul culminant al lunilor de presiune asupra premierului acuzat într-un caz de fraudă şi corupţie. Şi Ponta nu este singurul caz de succes. O mulţime de politicieni, primari, judecători şi procurori au ajuns să fie anchetaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie , într-o luptă împotriva corupţiei fără egal în statele din Europa de Est. DNA este condus de Laura Codruţa Kovesi, "un procuror-şef liniştit şi modest, care aduce trofeu după trofeu", notează "The Guardian"."

• BANCHERUL

• Băncile pot emite obligaţiuni ipotecare pentru a acorda noi credite

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri proiectul de lege privind emisiunile de obligaţiuni ipotecare, cu câteva modificări minore fata de varianta care a trecut de Senat, astfel ca băncile vor putea începe in curând, mai precis după elaborarea unor norme de către BNR, sa emită astfel de titluri având drept garanţii creditele imobiliare. Romania este singura tara europeana care nu a emis pana acum astfel de instrumente de finanţare, care pentru băncile din alte state reprezintă o sursa ieftina de lichidităţi pe termen lung necesare acordării de noi credite. In Romania exista o lege a obligaţiunilor ipotecare, Legea nr. 32/2006, dar care nu a fost aplicata niciodată, in condiţiile in care înainte de criza băncile se puteau finanţa mai uşor si mai ieftin, in principal de la băncile-mama din străinătate. După criza însă, finanţările s-au scumpit iar băncile-mama si-au redus drastic expunerile in Romania, astfel ca băncile locale au fost nevoite sa devina independente in privinţa resurselor de creditare, atrase in special din depozitele clienţilor.

• Cum a fost posibila frauda de 80 milioane euro de la BRD

Frauda de peste 80 de milioane de euro produsa la BRD de un grup de mai mulţi afacerişti in complicitate cu bancheri, depistata de DIICOT la sfârşitul lui 2012, a fost facilitata de faptul ca însuşi directorul adjunct al băncii franceze din acea vreme, Sorin Popa, i-a prezentat subalternilor pe cei care urmau sa fraudeze banca. Astfel, in vara lui 2009, Sorin Popa i l-a prezentat pe Gheorghe Ionescu, zis Bebe Ionescu, subalternei sale, Dana Băjescu, directorul grupului Dorobanţi, ca fiind un important om de afaceri, spunând-i ca acesta va veni la brioul ei pentru a-i recomanda nişte clienţi care vor sa obţină credite, conform declaraţiei data de Băjescu in fata procurorilor. La rândul sau, Bebe Ionescu le-a spus procurorilor ca l-a cunoscut pe Popa când lucra la Fondul Proprietăţii Private (FPS), in 1998, si s-a ocupat de privatizarea BRD, iar ulterior intre cei doi s-a dezvoltat o relaţie de prietenie.

• CURENTUL

• Oprea se credea Obama: la accident a avut 27 de poliţişti numai în intersecţii

Gabriel Oprea e foarte speriat de turnura pe care a luat-o dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină. Parchetul Tribunalului Bucureşti a declinat cauza către Parchetul General reţinând "că în cauză se impune efectuarea de cercetări şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Astfel, vicepremierul Gabriel Oprea a avut, în perioada ianuarie-octombrie 2015, 1.607 deplasări folosind coloana oficială atât la instituţii publice, cât şi la destinaţii private. Informaţia apare în ordonanţa prin care Parchetul Capitalei şi-a declinat competenţa în favoarea Parchetului General de a soluţiona dosarul privind moartea poliţistului Bogdan Gigină, care s-a aflat în coloana oficială a lui Gabriel Oprea. În ordonanţă se arată că toţi poliţiştii implicaţi în însoţirea coloanei oficiale au declarat la Parchet că, atunci când se ştia traseul de deplasare din timp, se asigurau intersecţiile cu poliţişti din cadrul Brigăzii Rutiere. Astfel, în data producerii accidentului din 20 octombrie, pe traseul pe care s-a produs accidentul s-au asigurat 19 intersecţii, folosindu-se 27 de poliţişti.

• Căderea - de Tia Şerbănescu

A venit şi revoluţia de catifea a noii generaţii: 25000 de tineri au ieşit în stradă exasperaţi de corupţie. Iniţial era un miting împotriva primarului Piedone dar protestul tinerilor s-a amplificat şi s-a radicalizat rapid astfel că au pornit spre Guvern, MAI, Parlament, Primăria Sect. 4 ocupând bulevardele, cerând demisiile lui Ponta, Oprea şi Piedone şi scandând: asasinii, hoţii, nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă (ca-n Piaţa din '90) şi Jos Guvernul. Şi au câştigat. Ponta a demisionat câteva ore mai târziu: "sper ca demisia mea să satisfacă aşteptările" a recunoscut Ponta. E adevărat că demisia sa, plutea în aer de mult dar nu mai ateriza. Câţiva politicieni declaraseră că Ponta nu va trece de noiembrie dar premierul sfidase prorocirile promiţând ironic că-şi va da demisia de ziua dnei Gorghiu, în 2017. Şi-a dat-o însă (ironia sorţii a fost mai mare) de ziua dlui Băsescu: "e un cadou făcut ţării" a zis fostul preşedinte. Sincer, nu s-a înţeles de ce tinerii au îngenunchiat în faţa primăriei şi a guvernului căci acestea n-au nimic sfânt.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Rugăciune în genunchi pentru cele 32 de suflete care au pierit în tragedie

Cei aproape 30.000 de oameni care au ieşit marţi seara pe străzile Bucureştiului nu se mulţumesc cu demisiile pe care premierul Victor Ponta şi primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi le-au anunţat de dimineaţă. Românii au ieşit din nou miercur seara într-un număr şi mai mare decât cu o seară precedentă. Protestatar au scandat pentru schimbarea sistemului, au cerut capetele celor care încă sunt în funcţii importante, în cuda dosarelor penale pe care le au, oamenii au strigat că vor justiţie şi demisia parlamentului corupt, dar şi un Guvern de tehnocraţi. Oamenii au strigat împotriva partidelor, dar şi a patriarhului Daniel, ca urmare a reacţiei nervoase a acestuia din timpul înmormântării femeii de serviciu care a murit la Colectiv. Oamenii au anunţat că nu se vor opri, că mişcarea va continua până ce întreg sistemul se va schimba.

• Falimentul clasei politice româneşti: explozia declanşată de tragedia din Clubul "Colectiv"

Ceea ce se anunţa, s-a produs: consemnarea formală a falimentului clasei politice româneşti, după explozia de nemulţumire declanşată de tragedia de la Clubul "Colectiv". Marea problemă care rămâne este că orice guvern politic(nu numai premier politic) nu mai este acceptabil cetăţenilor români, intelighenţiei, corporatiştilor, profesioniştilor, României active şi reale care susţine financiar ţara prin activităţile directe şi lucrative. Ce urmează? E legitim să ceri resetarea clasei politice, alegeri anticipate şi revalidarea unui parlament coerent. Însă lucrul acesta nu rezolvă problema. Pentru că partidele, formaţiunile politice vechi nu se reformează în campanie electorală, iar cele noi nu apar şi nu se consolidează acum pe ultima sută de metri. Iar acceptarea unui guvern susţinut de o majoritate existentă sau nouă, oricare ar fi aceea, e sinucigaşă pentru partidul/partidele ce ar forma o asemenea majoritate, toate fiind sub presiunea străzii, în timp ce gestionarea alegerilor locale din primăvară nu va putea compensa prăbuşirea în sondaje, concomitentă unei asemenea guvernări.

• Preşedintele Iohannis a invitat partidele la consultări joi şi vineri

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat pentru joi şi vineri partidele şi formaţiunile parlamentare la consultări, informează Administraţia Prezidenţială. "Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis o scrisoare preşedinţilor partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, prin care îi invită la consultări, la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Fiecare delegaţie poate fi formată din maxim 5 persoane. Programul consultărilor va fi următorul: Joi, 5 noiembrie 2015: Ora 15.00 - Partidul Social Democrat (PSD); Ora 17.00 - Partidul Naţional Liberal (PNL); Ora 18.00 - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR); Ora 19.00 - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Vineri, 6 noiembrie 2015: Ora 11.30 - Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR); Ora 12.30 - Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)", potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

• 5.000 de clujeni i-au cerut lui "Daniel" să meargă după "Viorel"

La semnalul care a fost dat pe reţelele de socializare, peste 5.000 de clujeni s-au adunat la ora 18.00 în Piaţa Unirii din centrul municipiului Cluj Napoca, pentru a cere "resetarea" clasei politice şi pentru a-şi arăta susţinerea faţă de victimele tragediei de la clubul bucureştean Colectiv. Tinerii care s-au adunat în Piaţa Unirii, în număr foarte mare şi au început să scandeze diverse lozinci, dintre care cel mai des a fost strigată: "Daniel, Daniel, du-te după Viorel!", cu referire la tăcerea Patriarhului Bisericii Ortodoxe din România, Preafericitul Daniel, care nu a avut nicio reacţie după tragedia din clubul Colectiv din Bucureşti. După mai multe zeci de minute, timp în care s-au adunat în Piaţa Unirii, cei 5.000 de clujeni au plecat în mars spre Prefectura Cluj unde au strigat împotriva lui Victor Ponta şi acoliţilor lui iar mai apoi s-au îndreptat spre Primăria Cluj Napoca. Pe tot traseul, miile de oameni s-au comportat civilizat şi au ales să scandeze şi să ceară "libertate pentru popor"

• JURNALUL NATIONAL

• Proteste în MAJORITATEA ORAŞELOR DIN ŢARĂ

Aproximativ 2.200 de băcăuani au protestat, miercuri seara, în Piaţa Tricolorul, cerând demisiile tuturor parlamentarilor, ale persoanelor cu funcţii de conducere din administraţia locală şi judeţeană şi organizarea de alegeri anticipate. Participanţii, în majoritate tineri, s-au strâns la chemarea reprezentanţilor proiectului politic intitulat Iniţiativa Băcăuană. Dacă la început, în jurul orei 17,00, erau adunaţi doar 150 de oameni, până la ora 20,00 se strânseseră aproximativ 2.200. Aproape 100 de persoane au participat, miercuri seara, pe străzile oraşului Tulcea, la un marş de solidaritate cu familiile victimelor incendiului înregistrat în urmă cu o săptămână în clubul bucureştean Colectiv. Peste 300 de persoane au manifestat, miercuri seara, în zona centrală a municipiului Baia Mare, arătându-se solidari cu alte proteste din ţară. Peste 1.000 de persoane protestează, miercuri seară, în Piaţa Independenţei din Brăila, scandând mesaje cum ar fi 'Libertate' şi 'Salvarea României'.

• ANALIZĂ DCNEWS: Adevărata miză a PNL a alegerilor anticipate

O analiză DCNews realizată după consultarea mai multor sociologi arată care este pentru PNL adevărata miză a alegerilor anticipate şi de ce militează liberalii cu atâta ardoare pentru organizarea cât mai rapidă a acestora. Pe acest val popular - exact ca Traian Băsescu în 2005, când şi el a cerut alegeri anticipate - PNL ar avea şanse reale să obţină peste 50% din voturi şi să formeze singur un nou guvern, fără UDMR. PDL-iştii din PNL aplică ce au învăţat şi încearcă să maximizeze victoria. Mai mult, liberalii ar avea ocazia să formeze şi să conducă un cabinet pentru următorii patru ani, nu doar pentru un an. Acest scenariu prezintă însă şi riscuri pentru PNL: dacă vor fi organizate alegeri anticipate curând, tinerii care susţin că resping întreaga clasă politică s-ar putea întoarce şi împotriva liberalilor. Dacă anticipatele ar avea loc foarte aproape de aceste momente, în care emoţia antisistem domină, există riscul ca outsideri precum Monica Macovei sau Nicuşor Dan să vină pe acest val şi să dea lovitura în alegeri, acumulând voturi din partea celor nemulţumiţi de marile partide.

• Buticul ANAF atrage sute de oameni zilnic. Cu până la 75% reducere

Peste 200 de cumpărători vin zilnic la magazinul deschis de ANAF în Bucureşti, pe strada Măriuca numărul 14. Atraşi de preţurile mici, o parte din oamenii din cartier şi-au făcut un obicei să treacă, din când în când, să vadă ce mai vinde Fiscul. În magazin poţi găsi de toate pentru toţi, tricouri pentru copii cu 3 lei, bluze de damă la 5 lei, pălărie sau şapcă la 3,5 lei, sutiene sau chiloţi la 3,5 lei, şosete bărbăteşti la 1 leu, husă de telefon la 6,8 lei, mănuşi la 2,5 lei, peruci la 4,5 lei etc. Sute de produse confiscate de inspectorii ANAF, de poliţie sau de vameşi ajung pe rafturile magazinului din strada Măriuca. "Preţurile sunt stabilite de o comisie din cadrul ANAF în funcţie de calitatea, cantitatea, caracterul sezonier, de termenul de valabilitate şi sunt în general la preţul pieţei", a declarat Ioan Traian Cuc, şef Birou presă, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti Acesta a adăugat că marele avantaj pentru cumpărători este că dacă un produs din magazin nu se vinde timp de o lună preţul său este redus cu 25%, apoi cu 50% şi reducerea ajunge până la 75% din preţ, după trei luni.

• NATIONAL

• Morţii de la Colectiv dezgroapă hoitul politicii

Zecile de mii de protestatari ieşiţi, marţi seara, pe străzile Bucureştiului au băgat spaima in politicieni. Rezultatul: premierul Victor Ponta si-a dat demisia, lăsându-l astfel şomer si pe Gabriel Oprea. Romanii sătui de corupţie, spăgi, birocraţie si ifosele demnitarilor au "colindat", marţi seara, sediile Guvernului, Parlamentului, Ministerului de Interne si Primărie sectorului 4, unde au cerut demisiile premierului Victor Ponta, ministrului Gabriel Oprea, primarului Cristian Popescu Piedone si a tuturor parlamentarilor, ca sa fie masa completa. Contrar oricăror aşteptări, Victor Ponta, cunoscut drept "premierul greu de demis" s-a conformat imediat cererii. Culmea, primul care a anunţat demisia premierului a fost şeful sau de partid, Liviu Dragnea, informaţia fiind confirmata ulterior de Ponta.

• Romania, intre agenţii BND si CIA!

In timp ce zeci de mii de romani îşi strigau in strada durerea, nemulţumirea si frustrarea pentru tot ceea ce înseamnă clasa politica in Romania zilelor noastre, o lupta surda se dădea pe frontul nevăzut al serviciilor secrete, unde doi mari jucători încercau sa-si impună propria strategie privind viitorul tarii noastre.

Iar daca partenerii strategici americani păreau favoriţi, reprezentanţii Central Intelligence Agency fiind mai mult decât activi pe scena politica românească, cel mai puternic serviciu de informaţii european, Bundesnachrichtendienst, a revenit in forţa pe "piaţa românească", ceea ce s-a si văzut in derularea ultimelor evenimente. Aşa ca, momentan, se poate vorbi de o confruntare crâncena, intre CIA si BND pentru captarea guvernării in sferele lor de influenta.

• Predoiu, calul troian al PSD

Obligaţi sa-si retragă premierul, pesediştii se gândesc acum cum sa-i forţeze pe liberali sa preia ei puterea. Motivul: PSD ştie ca va câştiga fluierând alegerile de la anul, după un an de opoziţie. De obicei partidele se bat pe guvernare, dar acum situaţia este exact invers: PSD si PNL se leapădă de putere pentru un an, cu gândul la guvernarea de patru ani care va urma după alegerile din 2016. Cum este greu de crezut ca PSD ar putea cadea la pace cu preşedintele Klaus Iohannis, social-democraţii lui Liviu Dragnea se declara gata sa-l voteze pe Cătălin Predoiu - candidatul desemnat de PNL la funcţia de premier, doar pentru a fi siguri ca liberali isi vor deprecia imaginea pana la alegeri, aşa cum se întâmpla cu orice partid aflat la guvernare.

• PUTEREA

• Iohannis, misiune imposibilă: Premierul care va mulţumi strada va nemulţumi clasa politică. Şi invers

"A fost nevoie să moară oameni ca Guvernul să demisioneze", a comentat live preşedintele Klaus Iohannis, ulterior anunţului de depunere a mandatului făcut de premierul Victor Ponta înainte de a conduce ultima şedinţă la Palatul Victoria, şedinţă în care s-a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru majorarea salariilor din Învăţământ. Iohannis a lăudat protestele din seara de marţi, ca fiind legitime şi civilizate. Misiunea preşedintelui de a livra un guvern stabil este, în aceste condiţii, una foarte dificilă, dacă nu imposibilă. Lăudându-i pe protestatari pentru civilitatea dovedită, Iohannis s-ar umple de penibil dacă ar nominaliza în funcţia de succesor al lui Ponta un politician consacrat, indiferent de coloratură. Pe de altă parte, cheia guvernării rămâne la PSD. Varianta unui guvern de tehnocraţi nu este exclusă, dar, dacă nu se convine asupra unui program ce poate fi susţinut, fără rezerve, de principalele partide (PSD şi PNL), nu se va trece de votul Parlamentului sau se va ajunge rapid la un vot de neîncredere şi, implicit, la o criză cu consecinţe economice serioase.

• Braconajul aurului verde. 3 milioane de metri cubi tăiaţi ilegal din pădurile naţionale

Şeful Romsilva spune că în cel mai împădurit judeţ din ţară, Caraş-Severin, se taie ilegal de patru ori mai mult decât cantitatea stabilită pentru disponibilizarea pădurarilor, dar că exploatatorii şicanează instituţia cu ajutorul instanţelor. "Romsilva administrează 3,2 milioane de hectare de pădure din proprietatea statului şi circa 1,1 milioane de hectare proprietate privată. Din aceste suprafeţe administrate de noi sunt sustrageri ilegale pe care le înregistrăm în fiecare an, mai ales în zonele cu grad ridicat de sărăcie, dar ele sunt doar în jur de 45.000 - 60.000 de metri cubi, ceea ce reprezintă sub 0,5% din volumul de masă valorificat de regie", a precizat Adam Crăciunescu. Potrivit sursei citate, în scripte acest volum de lemn a fost mai mare în anii 2012 şi 2013, respectiv 78.998 mc şi 108.751 mc, deoarece au fost identificate volume mai mari provenite din tăieri anterioare (anii 2008 - 2011).

• ROMANIA LIBERA

• Bilanţ negru: Victor Ponta a demisionat după ce a distrus economia României

Premierul demisionar Victor Ponta a dus o luptă continuă cu mediul economic privat în cei patru ani cât a condus Guvernul. Forţat de "stradă" să părăsească postul, el lasă în urmă un bilanţ negru, care a culminat cu distrugerea celei mai mari companii româneşti de asigurări. Oltchim şi Astra Asigurări sunt doar două nume de companii fanion care au fost îngropate în mandatul fostului premier. De altfel, Ponta nu a făcut nici un secret din intenţiile sale. Când executantul de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, Mugur Isărescu, a anunţat ridicarea licenţei Astra Asigurări şi intrarea celei mai mari companii locale de profil în procedură de faliment, Ponta s-a bucurat pe Facebook anunţând că "în sfârşit s-a spart buboiul". Bucuria făţişă exprimată de premierul României, Victor Ponta, în momentul declanşării procedurilor de faliment la Astra Asigurări nu a fost singura sa ieşire la adresa celei mai mari firme de asigurări din România şi a patronului acesteia.

• David Cameron: O bombă probabil a explodat în avionul rus prăbuşit în Egipt

Premierul britanic, David Cameron, a declarat că cel mai probabil la bordul avionului prăbuşit în Sinai a explodat o bombă. De asemenea, Cameron a anunţat că aeronavele care aparţin companiilor aeriene britanice vor evita zona, potrivit Mediafax. De asemenea, şi surse americane au declarat pentru CNN că avionul de pasageri rus prăbuşit sâmbătă în regiunea egipteană Sinai a fost vizat de o bombă montată de un grup afiliat reţelei teroriste sunnite Stat Islamic. "Cele mai recente informaţii furnizate de serviciile secrete americane sugerează că prăbuşirea avionului rus care efectua Cursa 9268 a fost cauzată cel mai probabil de o bombă instalată de reţeaua teroristă Stat Islamic sau de o grupare afiliată acesteia. "Evaluarea se bazează pe informaţiile din regiunea Sinai colectate înaintea accidentului. Dar ne-au atras atenţia şi alte elemente", a declarat, sub protecţia anonimatului, un oficial american care are acces la date din anchetă. Un avion rus s-a prăbuşit, sâmbătă, în regiunea Sinai din Egipt, iar toţi cei 240 de oameni care se aflau la bord au murit.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cei trei ani şi jumătate de guvernare Ponta

Ponta lasă în urmă o serie de scăderi de taxe care au fost bine primite de mediul de afaceri: scăderea CAS cu 5%, scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%, scăderea TVA de la 24% la 20% care urmează să fie pusă în practică de la 1 ianuarie 2016. Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, ca urmare a reorganizării ANAF şi a înfiinţării Direcţiei Anti-Fraudă, bonurile fiscale au devenit o regulă până la cel mai mic chioşc de pe litoral, iar încasările din TVA au crescut cu 20% pe primele şase luni din 2015. Veniturile la buget au crescut de la 141 mld. lei pe primele nouă luni din 2012 la 169 mld. lei pe primele nouă luni din 2015, cu 20%, peste rata de creştere a PIB din aceeaşi perioadă, de 18%. Pe de altă parte, guvernul a menţinut deficitul bugetar sub control prin scăderea investiţiilor, care s-au diminuat de la 11,9 mld. lei pe primele nouă luni din 2012 la 7,6 mld. lei pe primele nouă luni din 2015.

• Un nou guvern, nu mai devreme de săptămâna viitoare

Preşedintele Klaus Iohannis, confruntat cu prima criză politică majoră, a refuzat să intre "în detalii tehnice" privind viitorul guvern, după demisia pre­mierului Victor Ponta sub presiu­nea străzii. Potrivit schiţei de calendar prezentată de preşedinte, în această săptămână se va termina o primă rundă de consultări politice, apoi vor fi anunţate concluzii. Deşi Ponta a plecat de la Palatul Victoria alături de hulitul ministru de interne Gabriel Oprea, strada nu s-a liniştit şi cere mai mult: o nouă clasă politică, personaje noi, care să nu fie corupte. Nu există însă soluţie în afara clasei politice şi în afara partidelor tradiţionale, niciun partid nu a mai răzbit pe scenă în ultimii ani, partid care să însemne astăzi alternativa la aceste partide tradiţionale. Prin urmare, un nou guvern se va forma din nou din partidele din Parlament în condiţile în care alegerile anticipate sunt greu de organizat.

• Plusurile şi minusurile "celui mai de dreapta guvern de stânga"

Oamenii cu convingeri de stânga, inclusiv din PSD, i-au reproşat lui Ponta că este un premier de stânga doar cu numele, în realitate el fiind mai de dreapta decât liberalii. Însă, dacă ne uităm la măsurile de majorare a salariilor în administraţie, învăţământ sau sănătate, se poate afirma că avem aici de-a face cu măsuri de stânga, calificate de alţii drept populiste. Majorarea salariului minim poate, la un moment dat, fi asociată politicii de creştere economică prin consum - un lucru pe care economiştii i l-au reproşat premierului. La congresul PSD, din octombrie, în cadrul căruia a predat mandatul de preşedinte al partidului lui Liviu Dragnea, Ponta şi-a justificat politica şi a surprins cu un discurs de dreapta. Ponta a justificat reducerea TVA cu argumente care aparţin partidelor de dreapta (întâi trebuie să acumulezi bunăstare şi apoi să o împarţi). Pentru el, raţiunea alianţei cu PNL în cadrul fostului USD chiar asta a fost: o îmbinare a politicilor sociale cu cele economice din care să rezulte bunăstarea ce poate apoi fi reîmpărţită.