REVISTA PRESEI 06.06.2015

• ADEVARUL

• Liderii PNL au depus moţiunea de cenzură împotriva Guvernului

PNL, prin vicepreşedinţii Ludovic Orban şi Teodor Atanasiu, a depus la Parlament moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Ponta. Liderul PNL au refuzat să comenteze problemele juridice ale premierului Victor Ponta. Moţiunea de cenzură este semnată de 183 de parlamentari, dintre care 12 de la PSRO şi 2 de la grupul-democrat, restul fiind deputaţi şi senatori PNL. După ce a depus moţiunea, liderul deputaţilor PNL, Ludovic Orban, a respins categoric afirmaţiile liderilor PSD, care au legat demersul liberalilor de acţiunea DNA împotriva premierului Ponta. În moţiunea cu titlul "Victor Ponta- demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul de vot nu e o lozincă!", liberalii exploatează pe larg tema asigurării dreptului la vot de către Guvern şi evocă atât scandalul votului din Diaspora, de la alegerile prezidenţiale, cât şi refuzul Executivului de a organiza alegeri parţiale.

• Protest în Bucureşti, vineri seară, în faţa Guvernului: "Ponta, demisia!"

În jur de 300 de persoane au protestat, vineri seară, în faţa Guvernului, cerând demisia premierului Victor Ponta, urmărit penal de DNA pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor. "Este inadmisibil să avem un Premier urmărit penal care nu vrea sa demisioneze! Iesim in strada pentru ca: Victor Ponta este iresponsabil, îşi bate joc noi, refuzând să demisioneze. Nu există niciun motiv pentru ca parlamentarii să nu aprobe cererea DNA pentru începerea urmăririi penale a lui Victor Ponta pentru fapte comise în funcţia de prim-ministru. Este vorba de 3 infracţiuni de conflict de interese. Imediat după aprobarea Parlamentului, preşedintele Iohannis să aplice Constituţia şi să îl suspende din funcţie. Cerem Demisia lui Victor Viorel Ponta din toate functiile publice detinute!", anunţă protestatarii.

• Cum este mistificat cazul Victor Ponta în spaţiul public

După ce a fost pus sub urmărire penală, premierul Victor Ponta şi-a găsit tot felul de alibiuri, iar liderii PSD au încercat să explice dosarul "Rovinari-Turceni" ca o răzbunare a sistemului. Realitatea arată exact pe dos. Politica nu se face la DNA, se face în Parlament!", a fost mesajul postat de Ponta pe facebook, în care a ataşat şi o copie a unui act din 2009, semnat de directorul de atunci al complexului Turceni. "Vă comunicăm că între complexul SC Turceni şi cabinetul de avocat Ponta Victor Viorel sau persoana fizică Ponta Victor Viorel nu există şi nu au existat relaţii contractuale de nicio natură", se arată în documentul intitulat de Ponta pe facebook "Dovezi ale neimpălicării în cazul Turceni-Rovinari". Însă proba adusă de Ponta în apărarea sa nu are o legătură direct cu acuzaţiile pe care i le aduc procurorii. Practic, Victor Ponta nu este acuzat că a primit bani de la Complexul Turceni, ci de la prietenul său, Dan Şova.

• Cine este procurorul Uncheşelu, unul dintre "lupii tineri" ai DNA, care îl anchetează pe Victor Ponta

Procurorul care lucrează în dosarul lui Victor Ponta este unul dintre "lupii tineri" ai DNA. Până în urmă cu un an, Nicolae Jean Uncheşelu era procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, unde se ocupa de infracţiuni mărunte cum ar fi: conducerile fără permis, furturile sau tâlhăriile. Un dosar instrumentat de Uncheşelu la Craiova a dus, însă, la condamnarea unui coleg procuror. În aprilie 2014, Secţia pentru procurori a CSM a aprobat numirea la DNA a opt procurori declaraţi admişi la interviul susţinut în 15 aprilie 2014. Printre cei opt procurori se afla şi Jean Uncheşelu, care anchetează acum dosarul lui Victor Ponta.

• Iohannis insistă: Oriunde în lume, un politician acuzat îşi dă demisia pentru a nu periclita imaginea ţării

Preşedintele Klaus Iohanni a vorbit, într-un interviu pentru TVR, despre discuţiile purtate la Cotroceni cu pemierul Victor Ponta, despre modul în care îl va desemna pe viitorul premier, despre lupta împotriva corupţiei şi relaţia DNA-SRI. Totodată, şeful statului a cerut din nou o lege a votului prin corespondenţă. Klaus Iohannis: "Este o situaţie nemaiîntâlnită, care are o greutate politică deosebită. Faptul că premierul este acuzat de fapte penale, ne pune într-o situaţie care trebuie gestionată repede şi bine. Este inadmisibil ca o persoană învinuită de fapte penale să fie prim-ministru. România nu-şi permite o criză politică. Am solicitat demisia. Este singura posibilitate acum de a ieşi repede din această situaţie. Sigur, prezumţia de nevinovăţie funcţionează, însă, în politică, lucurile nu sunt aşa de simple. Oriunde în lume, un politician cu o funcţie înaltă, acuzat, îşi dă demisia pentru a nu periclita imaginea ţării."

• Reuters: Premierul uneia dintre cele mai sărace şi corupte ţări UE este urmărit penal

Reuters: România rămâne una dintre cele mai sărace şi mai corupte ţări din UE În ultimele luni, procurorii au făcut o serie de arestări la nivel înalt în ţara care rămâne una dintre cele mai sărace şi mai corupte din Uniunea Europeană, adaugă Reuters. Ultimul acuzat, premierul Victor Ponta, a supravieţuit după numeroase scandaluri, dar a fost afectat de o înfrângere-surpriză la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Ancheta la adresa premierului român vizează perioada acestuia în care a activat ca avocat, fiind acuzat că a conspirat cu Dan Şova, fost ministru al Transporturilor în Cabinetul lui, care a mai fost investigat pentru corupţie. O investigaţie separată, anunţată de DNA vineri, vizează conflictul de interese al lui Victor Ponta ca prim-ministru.

• Primarii care au schimbat pentru totdeauna faţa Bucureştiului

În Bucureşti, de-a lungul istoriei, au fost peste 80 de primari, însă dintre aceştia doar câţiva au rămas cunoscuţi pentru că au reuşit să dezvolte oraşului între-un mod armonios. Pache Protopopescu a fost primar al Bucureştiului în anii 1888 şi 1891, fiind unul dintre cei mai eficienţi oameni care s-au aflat la cârma oraşului. Deşi a fost în fruntea oraşului doar trei ani, edilul a lăsat în urmă multe proiecte care au dus la dezvoltarea armonioasă a oraşului. În timpul mandatului pe care l-a avut, edilul a introdus telefonul public, a extins iluminatul electric până în Piaţa Teatrului Naţional şi a construit primele trotuare şi multe artere de circulaţie. Acesta a trasat inclusiv axa Bucureştiului de la est la vest, de la Piaţa Operei , Sf.Elefterie şi până la Mihai Bravu.

• Cetăţean român, condamnat în Elveţia pentru că nu avea suficienţi bani asupra sa

Un cetăţean român a fost condamnat la plata unei amenzi, în Elveţia, pentru că a fost depistat de poliţie având asupra sa doar doi franci, o sumă mai mică decât garanţia necesară străinilor care vizitează această ţară, informează publicaţia L'Express. Românul a fost surprins în oraşul Delemont având în buzunar doar doi franci elveţieni (1,9 euro). Autorităţile cantonului elveţian Jura i-au aplicat o amendă de 130 de franci (125 de euro) pentru încălcarea condiţiilor de intrare pe teritoriul Elveţiei. Articolul 5 al Legii privind străinii prevede că orice persoană care intră pe teritoriul Elveţiei trebuie să aibă asupra sa mijloace financiare pentru a se întreţine.

• De unde vine creşterea economică de 4,3% a României

Produsul Intern Brut (PIB) a fost în primul trimestru estimat la 139,27 miliarde lei, în creştere cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, evoluţie susţinută de comerţ, reparaţiile auto, transport, hoteluri, restaurante şi industrie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În funcţie de datele ajustate sezonier, economia s-a cifrat la 174,85 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 1,6% faţă de ultimul trimestru din 2014 şi cu 4,2% faţă de primele trei luni ale anului trecut. Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hotelurile şi restaurantele au contribuit cu 1% la creşterea economică din primul trimestru, această ramură având o pondere de 17,8% la formarea PIB, iar volumul său de activitate s-a majorat cu 5,8%. Totodată, industria, cu o pondere de 21,1%, a avut o contribuţie de 0,9% la avansul PIB.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cutremur politic la Bucureşti

Ziua de ieri va rămâne cu siguranţă în istoria României. A fost pentru prima dată când un premier în funcţie este audiat la DNA, iar procurorii dispun începerea urmăririi penale pe numele lui Victor Ponta. Evenimentele de ieri au dus la o serie de reacţii dure, atât din ţară, cât şi din străinătate, cel vizat fiind premierul Victor Ponta.

• În ce condiţii poate fi suspendat Ponta

Preşedintele Klaus Iohannis îl poate suspenda pe premierul Victor Ponta, potrivit Constituţiei, doar în cazul în care Parlamentul va aproba cererea formulată de DNA. Potrivit art. 109 al Constituţiei, preşedintele poate suspenda orice membru al Guvernului doar dacă Parlamentul sau Preşedinţia, după caz, aprobă cererea de începere a urmăririi penale şi doar dacă faptele prevăzute sunt fapte săvârşite în perioada în care persoana respectivă se afla în Executiv. Dacă cererea de urmărire penală formulată de Ministerul Justiţiei pe numele premierului va fi aprobată de deputaţi, şeful statului îl poate suspenda pe Victor Ponta de la şefia Guvernului.

• Reacţia presei internaţionale

Ştirea despre urmărirea penală a lui Victor Ponta a făcut înconjurul lumii. Ancheta DNA vizează activitatea de avocat a lui Victor Ponta din perioada 2007-2008, a informat BBC. "Premierul uneia dintre cele mai sărace şi corupte ţări din UE, Victor Ponta, este urmărit penal pentru fals şi spălare de bani", a titrat Reuters, adăugând că premierul a supravieţuit multor scandaluri. România şi-a intensificat lupta împotriva corupţiei, a notat AP. Cursul leului s-a prăbuşit după anunţul că Ponta este urmărit penal, ajungând la cel mai jos nivel al lunii. În contextul scandalului de la Bucureşti, Le Monde a scris că România este supusă unei atente supravegheri de către UE, privind combaterea corupţiei şi că experţii critică "absenţa unor dispoziţii clare referitoare la respectarea independenţei justiţiei". "Procurorii români demarează o anchetă pe numele premierului român", a titrat The Guardian, care aminteşte că ministrul de Finanţe al lui Ponta a demisionat în martie, "în urma acuzaţiilor de corupţie la adresa sa" şi că socrul premierului şi alţi parlamentari sunt şi ei anchetaţi.

• Noua strategie de creştere a preţurilor la gaze pentru populaţie

Termenul ales de Guvern pentru a liberaliza total piaţa gazelor pentru populaţie, 2018, este unul destul de dur pentru un consumator român acaparat de taxe şi cu un nivel scăzut de trai. Fostul ministru Răzvan Nicolescu cerea prelungirea termenului până în 2021. Guvernul şi Comisia Europeana au convenit, recent, un calendar de scumpire a gazelor naturale până în 2018, care prevede creşteri anuale de preţuri de câte şase lei începând cu iulie 2015 pentru preţul gazelor din producţia internă, au declarat pentru EVZ surse apropiate ANRE. Potrivit noului calendar, preţurile la gazele din producţia internă ar urma să crească de la 53 lei/MWh cât sunt acum, la 60 lei/MWh, în iulie 2015, la 66 lei/MWh, în 2016, la 72 lei/MWh lei, în 2017 şi 78 lei/MWh, în 2018. Între 2015 şi 2018, vom avea un plus de 24 de lei.

• FMI permite Greciei să nu-şi plătească ratele în această lună!

Guvernul grec a cerut şi a obţinut joi de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) amânarea rambursării până la sfârşitul lunii iunie a patru rate din împrumut prevăzute în această lună. Din cele patru rate, prima trebuia achitată vineri, au anunţat FMI şi o sursă guvernamentală greacă, potrivit Agerpres. "Am exploatat o posibilitate dată de FMI şi care ne va lăsa mai mult timp pentru negocieri", a declarat pentru AFP sursa guvernamentală greacă. La rândul său, FMI a anunţat într-un comunicat că Grecia "a informat instituţia că va regrupa plăţile datorate în iunie", reprezentând 1,6 miliarde de euro, aşa cum prevăd regulile instituţiei: "ţările membre au posibilitatea de a cere regruparea mai multor plăţi" din datoria lor "într-una singură", potrivit acestui text. În dificultate financiară, Atena este în negocieri cu creditorii ei, UE şi FMI, asupra unui acord ce ar debloca ultima tranşă de împrumuturi internaţionale acordate ţării, reprezentând 7,2 miliarde de euro, pentru a-şi onora datoriile, aminteşte France Presse.

• JURNALUL NATIONAL

• Ce spune Klaus Iohannis despre implicarea SRI în procesul de justiţie

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă că nu are date că SRI s-ar fi implicat în afara limitelor legale în procesul de justiţie şi punctează că cine are dovezi concrete ar face bine să i le pună la dispoziţie. "Dacă CSM îmi solicită acest lucru, cu siguranţă că o s-o fac. Dar deocamdată CSM nu mi-a solicitat o astfel de intervenţie şi la momentul acesta nu am niciun fel de date care să-mi arate că SRI s-ar fi implicat peste sau în afara limitelor date de lege în procesul de justiţie", a spus Iohannis într-un interviu acordat vineri TVR 1, întrebat dacă va media un eventual conflict între SRI şi justiţie, aşa cum i-au cerut anumite asociaţii de magistraţi. Întrebat dacă a existat o decizie a CSAT privind monitorizarea de către SRI a cazurilor de corupţie până la o soluţie finală, după cum a susţinut fostul preşedinte Traian Băsescu, Iohannis a răspuns că de când este el preşedinte, "astfel de chestiuni nu au fost discutate în CSAT".

• Tăriceanu: O răsturnare a Guvernului pe cale judiciară ar fi cea mai gravă încălcare a statului de drept

Preşedintele PLR Călin Popescu-Tăriceanu afirmă că o eventuală răsturnare a Guvernului pe cale judiciară ar fi "cea mai gravă încălcare a statului de drept" din ultimii 25 de ani. "Victor Ponta se bucură în continuare de întregul sprijin al liberalilor rămaşi fideli atât valorilor liberalismului, cât şi votului popular masiv din 2012. Considerăm că o eventuală răsturnare a guvernului pe cale judiciară ar fi cea mai gravă încălcare a statului de drept, a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat din ultimii 25 de ani. Democraţia nu ar mai fi atunci, în România, decât o formă fără fond. Datoria noastră în acest moment şi în faţa unor astfel de ameninţări este ca să apăram statul de drept, democraţia şi, mai ales, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor", spune Tăriceanu, potrivit unui comunicat de presă remis, vineri, AGERPRES.

• CE alocă 83 milioane de euro extinderea liniei 4 de metrou pe secţiunea Parc Bazilescu - Străuleşti

Comisia Europeană a aprobat o contribuţie financiară în valoare de 83 de milioane de euro din partea Fondului de Coeziune la proiectul major "Extinderea Liniei de Metrou 4, secţiunea Parc Bazilescu - Străuleşti", care face parte din Programul Operaţional pentru Transport. Proiectul are drept obiectiv extinderea actualei linii de metrou 4 din Bucureşti cu un segment nou în lungime de 1,89 km şi construcţia a două noi staţii de metrou de-a lungul acestui nou segment. Noul segment va reduce cu aproximativ 65% timpul de călătorie cu transportul public de-a lungul coridorului corespunzător liniei 4 de metrou şi va fi utilizat de un estimat de 3 638 700 pasageri/an. Valoarea totală a proiectului este de 97.761.634 euro. Principalii beneficiari ai noii infrastructuri construite vor fi cei aproape 50 de mii de locuitori ai cartierelor Bucureştii Noi şi Chitila.