REVISTA PRESEI 09.07.2016

• ADEVARUL

• Summitul NATO a început cu o agendă ce deranjează Rusia

Liderii statelor membre NATO s-au reunit, vineri după-amiază, pe Stadiul Naţional din Varşovia, într-un moment în care Europa îşi consolidează apărarea în Est în faţa Rusiei şi se confruntă cu ameninţarea jihadistă în Sud, fiind şi fragilizată mai mult ca oricând de incertitudinea adusă de Brexit şi de criza imigranţilor. Statele Unite ale Americii sprijină creşterea prezenţei NATO în Marea Neagră, iar Turcia doreşte sporirea vizibilităţii acestei prezenţe cu un grup naval, potrivit unor surse aliate. La rândul său, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a subliniat importanţa securităţii Mării Negre pentru NATO, nu doar pentru riverani, ci şi pentru neriverani. În cadrul discuţiilor, potrivit surselor aliate, Polonia a anunţat contribuţia la brigada multinaţională din România cu o companie. Astfel, sursele aliate au arătat că Bulgaria şi Polonia vor participa cert la brigada multinaţională din România, notează Agerpres.

• Cum i-a acoperit Tăriceanu pe recuperatorii de terenuri ai Prinţului Paul

"Călin Popescu Tăriceanu a avut cunoştinţă de «afacerea cu prinţul Paul» derulată de grupul infracţional format din Remus Truică, Tal Silberstein, Andrei Marcovici şi Dan Andronic. Dacă inculpatul ar fi declarat adevărul ar fi contribuit hotărâtor la aflarea adevărului", arată procurorii în referatul prin care fostul premier a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Concret, anchetatorii arată în documentele trimise instanţei că Tăriceanu ar fi putut oferi amănunte decisive şi pentru dovedirea activităţii grupului infracţional şi a relaţiilor între membrii acestuia. Procurorii prezintă în rechizitoriu cum s-a născut afacerea prin care s-a creat un prejudiciu statului de peste 150 de milioane de euro.

• Avalanşă de cereri de renunţare la titlul de doctor

Nouă personalităţi publice vor să renunţe de bună-voie la titulatura de doctor, obţinută la Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazu. Printre cei care vor să renunţe la titlul de doctor se numără: fostul ministru de Interne, Radu Stroe, fostul ministru al Apărării, Mihai Stănişoară, procurorul general adjunct al României, Bogdan Licu. Noul ministru al Educaţiei Mircea Dumitru a explicat că nu le poate fi retras titlul de doctorat celor care au făcut cerere în această privinţă. Potrivit regulamentului, ei trebuie să aştepte ca Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) să se pronunţe asupra existenţei sau inexistenţei unui malpraxis academic în tezele de doctorat.

• Masacrul din Dallas, cronica unei morţi anunţate

Masacrul de joi noapte pare să fie un punct culminant pentru ceea ce se întâmplă in Statele Unite de câteva săptămâni. Tensiunile inter-rasiale si violenta prefigurau parcă evenimentul tragic din Dallas. Ceea ce s-a întâmplat joi noapte in Dallas a fost o execuţie in toata regula si nu o crima obişnuita. Intr-un fel, putem vorbi de cronica unei morţi anunţate. Si asta, după ce toata America fierbe de câteva zile. SUA sunt un butoi de pulbere după ce politia din Louisiana si Minnesota a omorât două persoane de culoare, aparent fără justificare pentru folosirea armelor letale. Asta a si scos de fapt lumea in strada in Dallas. Numai că, mitingul negrilor a devenit ambuscada perfecta pentru un dezaxat, care a dorit sa omoare cât mai mulţi poliţişti albi, folosind arma cu luneta pentru a-i răzbuna pe negrii împuşcaţi de politie.

• Băsescu: unirea cu Republica Moldova s-ar vota prompt de Parlamentul României. Problema - când va vota şi Parlamentul de la Chişinău

Fostul preşedinte Traian Băsescu a pledat, din nou, pentru unirea Republicii Moldova cu România, arătând că decizia trebuie asumată de Parlamentul de la Chişinău. "În ce mă priveşte, am convingerea că unirea se va produce, mai devreme sau mai târziu. Orice ţară are dreptul să-şi decidă soarta, iar Republica Moldova va deveni parte a României la un moment dat, nu prin forţă, nu prin poveşti, ci prin voinţa populaţiei, a românilor din stânga Prutului. Soluţia pentru Republica Moldova este unirea cu România pentru a intra în UE, dar şi pentru a pune capăt unei decizii a doi criminali, unul se numea Hitler şi unul Stalin, care, prin miniştrii lor de Externe, Ribbentrop şi Molotov, au stabilit că Basarabia trebuie să devină parte a Uniunii Sovietice. Nu putem trăi la nesfârşit după decizia a doi criminali", a spus Traian Băsescu, la sediul PMP, potrivit Agerpress.

• Rogozin ameninţă că Republica Moldova îşi poate pierde integritatea teritorială dacă se apropie de România

Republica Moldova riscă să piardă regiunea separatistă Transnistria şi integritatea teritorială dacă se apropie de România, ameninţă vicepremierul rus Dmitri Rogozin într-un interviu publicat în ediţia de vineri a cotidianului "Kommersant", în urma unei vizite efectuate recent peste Prut, relatează Tass. "Este evident până şi pentru cei mai înverşunaţi susţinători ai unificării cu România că dacă (Republica) Moldova face un pas către România, regiunea Transnistria va cădea odată cu acest pas", declară vicepremierul rus. Dacă Republica Moldova vrea să se unească cu România, "atunci mai bine lasă regiunea Transnistria să plece pe cale amiabilă, iar dacă nu vrea în România, dacă vor să rămână un stat suveran, un stat deştept care să-şi protejeze toţi cetăţenii, atunci va dura ani, însă aceşti ani nu vor fi trecut zadarnic, până la restaurarea integrităţii teritoriale", afirmă el pentru "Kommersant", potrivit news.ro.

• Austria: Candidatul prezidenţial al extremei-dreapta susţine că nu este de acord ca ţara să părăsească blocul comunitar

Norbert Hofer, candidatul austriac al extremei-dreapta la prezidenţiale, a declarat vineri că nu este de acord ca Austria să părăsească Uniunea Europeană, într-o încercare aparentă de a-şi schimba poziţia cu privire la un viitor referendum legat de statutul ţării în blocul comunitar, scrie BBC. După ce instanţa supremă a decis anularea alegerilor prezidenţiale ca urmare a unor inadvertenţe sesizate în numărarea voturilor prin corespondenţă, Norbet Hofer a revenit în campania prezidenţială pentru cel de-al doilea tur. De asemenea, candidatul extremei-dreapta a susţinut la începutul lunii că autorităţile austriece ar putea să organizeze un referendum privind statutul în blocul comunitar sub anumite circumstanţe, însă Hofer şi-a schimbat între timp poziţia, precizând că o ieşire din UE ar putea să fie o greşeală.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ion ILIESCU a fost AUDIAT în SECRET în Dosarul Mineriadelor

Prezenţă bombă la parchet. Fostul preşedinte ale României, Ion Iliescu, s-a prezentat în faţa procurorilor pentru a fi audit în dosarul Mineriadelor. Procurorii au anunţat că, în acest caz, au fost audiate sute de persoane. Printre aceştia se află şi fostul preşedinte al României, Ion Iliescu. "În cauza cunoscută generic sub denumirea "Mineriada 13 - 15 iunie 1990", procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au derulat, în perioada 15.02. - 07.07.2016, o serie de acte procedurale, după cum urmează: au fost audiaţi 7 suspecţi, 455 persoane vătămate, părţi civile şi succesori ai acestora, precum şi 18 martori", se arată în comunicatul remis de Parchetul Militar.

• Gheorghe Copos executat silit! De la Rapid i se trage

Statul a pus sechestru pe cele două bunuri imobile pentru a-şi recupera datoria pe care Rapid o avea la bugetul de stat. iar terenurile au fost puse gaj în numele echipei. Pe 18 şi 19 iulie vor fi organizate licitaţii pentru vânzarea celor două terenuri care au fost în proprietatea ANA RESIDENCES, una din firmele lui Copos. Primul teren intravilan este de 1 hectar şi este situat în strada Berheci din sectorul 1 al Capitalei. Acesta este evaluat la 5,19 milioane de lei, iar preţul de pornire al licitaţiei este de 2,59 milioane de lei. Al doilea teren intravilan este pe strada Balota din sectorul 1 al Capitalei şi este de 1 hectar. Terenul a fost evaluat la 3,36 milioane de lei iar licitaţia porneşte de la 1,68 milioane de lei. Pentru ambele terenuri de vânzare este a treia licitaţie organizată de ANAF. George Copos ocupa locul 25 în Top 300 capital din 2015. Averea lui era estimată la 156-160 de milioane de euro.

• Şeful Medicinei Legale din România a murit de cancer. Ultimul caz al lui Dan Dermengiu: autopsia lui Dan Condrea

Directorul Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" a încetat din viaţă. Puţini ştiau că, până în ultima clipă, el s-a luptat cu o boală necruţătoare care i-a măcinat plămânii. Ultima autopsie la care a participat a fost cea a patronului de la Hexi Pharma. Profesor renumit, dar şi deţinător al multora dintre secretele care s-au ascuns, ani la rând, în spatele zidurilor de la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML) "Mina Minovici", Dan Dermengiu s-a stins din viaţă la 59 de ani. Inima lui a încetat să bată, în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 1.00, la Secţia ATI a Institutului Clinic Fundeni. Trupul său nu a mai rezistat în lupta cu un cancer pulmonar metastazat, cu diseminări hepatice ample. Apropiaţii săi susţin că a refuzat orice ajutor, în ultimele luni.

• Marea Britanie este ţara din UE cu cei mai mulţi cetăţeni trăind peste graniţe?

În timp ce Marea Britanie a votat în favoarea Brexit-ului pentru a stopa afluxul de imigranţi, realitatea este că de fapt 4,9 milioane de cetăţeni englezi trăiesc în afara ţării, cifră care îi face cei mai mari "exportatori" de oameni din toată Uniunea Europeană, potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite. Numai că pentru proprii cetăţeni, ei nu folosesc termenul de "imigranţi", ci de "expaţi". Deşi înseamnă cam acelaşi lucru, termenul de "expat" este folosit în mod curent pentru a descrie pe cineva dintr-o ţară bogată care merge să lucreze în afară, în timp ce "imigrantul" vine dintr-o ţară săracă într-una bogată. Aceste diferenţe de termeni arată modul oarecum stupid în care se discută despre imigraţie în Vest.

• Klaus Iohannis, la Summitul NATO de la Varşovia

Preşedintele Klaus Iohannis a scris astăzi pe contul său de Facebook că, la Summitul NATO de la Varşovia, va promova "proiecte importante pentru securitatea României." "Am ajuns la Varşovia unde, în câteva ore, va începe Summitul NATO, în cadrul căruia voi promova proiecte importante pentru securitatea României. Astăzi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat ca Alianţa va transforma o brigadă românească într-o brigadă multinaţională pentru a întări prezenţa NATO în Sud-Estul Europei şi pentru apărarea împotriva atacurilor venite din afara Alianţei. Declaraţia confirmă astfel că iniţiativele şi obiectivele propuse de România la acest Summit prind contur şi se vor regăsi în documentele finale ale reuniunii", a scris Iohannis pe contul său de Facebook.

• JURNALUL NATIONAL

• Cât costă recordul mondial la întârzieri pe calea ferată

Întârzierile trenurilor de călători au totalizat anul trecut 1.268.506,4 de minute, ceea ce înseamnă 880,9 zile. Adică aproape doi ani şi jumătate de întârziere a strâns CFR Călători într-un singur an. Avem 19.997 km. de reţea, din care doar 8.444 km sunt electrificaţi, iar dacă mai adăugăm că viteza medie a fost de 43,98 km/h avem tabloul complet a ceea ce fostul ministrul al Transporturilor, Dan Costescu, numea "luxul de a merge cu trenul". Acesta este rezultatul ultimilor 25 de ani în care investiţiile în infrastructura de căi ferate au fost la limita menţinerii în funcţiune a reţelei. În timp ce politica ţărilor din Uniunea Europeană şi nu numai este de extindere a reţelei, concomitent cu mărirea vitezei de circulaţie, la noi se petrece exact pe dos. Se scot din funcţiune tronsoane de cale ferată, iar restricţiile de viteză, impuse tot mai des datorită stării precare a infrastructurii, au anulat speranţa de a avea şi noi trenuri de viteză mult timp de acum înainte.

• Alina Gorghiu: La Cotroceni s-a făcut politica statului! Concluziile sunt transparente, mai puţin pentru cei ce suferă de scenarită

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu subliniază, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că la Cotroceni, la consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu liderii formaţiunilor parlamentare, nu s-a făcut politică de partid, ci politica statului român, iar ''concluziile au fost absolut transparente - mai puţin pentru cei care suferă de scenarită''. Totodată, ea îl acuză pe preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de minciună, precizând că acesta a fost invitat de şeful statului, dar a refuzat să vină. ''Dl. Tăriceanu a fost invitat de preşedintele României la consultările pe tema unui proiect de ţară, dar a declinat invitaţia. Să ocupi a doua funcţie în stat şi să propagi minciuni despre o discuţie la care n-ai participat înseamnă să ai zero respect pentru instituţiile statului şi pentru funcţia ta".

• Discuţie Iohannis-Obama, la Summitul NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, alături de alţi şefi de stat şi de guvern, un scurt dialog cu omologul său american, Barack Obama, la începutul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic de la Varşovia. La discuţie au participat şi preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, preşedintele Letoniei, Raimonds Vejonis, premierul Canadei, Justin Trudeau, premierul Italiei, Matteo Renzi. Preşedintele Klaus Iohannis participă vineri şi sâmbătă la Summitul NATO care se desfăşoară la Varşovia.

• Consiliu NATO-RUSIA, în 13 IULIE, LA TREI ZILE DUPĂ SUMMIT-ul de la VARŞOVIA

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a anunţat ca o reuniune a Consiliului NATO- RUSIA este programată pentru 13 iulie. Consiliul va fi la nivel de ambasadori, precizează Stoltenberg. Site-ul oficial al Aliantei mentioneaza ca activitatea consiliului a fost practic inexistentă, organizatia mentinand doar canale de comunicare cu Rusia. Pe agenda reuniunii vor fi acordurile de la Minsk şi situaţia din Afganistan. Consiliul NATO-RUSIA se va desfasura la Bruxelles, la trei zile după summit-ul NATO, în curs la Varsovia.

• Bancherii români au cele mai mici marje de câştig din regiune

Băncile locale operează pe zona creditării imobiliare la o marjă netă de câştig de 2,26%, a declarat Sergiu Oprescu, preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). În Ungaria băncile înregistrează o marjă netă pe ipotecare de 3,77%, în Cehia câştigul ajunge la 3%, iar în Ungaria la 3,77%. Statisticile ARB arată că băncile locale vând creditele ipotecare în lei la o dobândă de 3,5% în prezent, faţă de o dobândă de 12% în 2010. Doar în Cehia dobânda este mai mică, respectiv 2,36%, însă acolo celelalte costuri, provizioane, RMO etc, sunt mai mici, astfel că în final bancherii cehi rămân cu o marja netă de profit mai bună decât a celor care activează în România. "Marjele mici sunt un beneficiu pentru consumatori, însă din punct de vedere al investitorilor care iau în calcul deschiderea unor sucursale în România nu este un lucru îmbucurător", a explicat Oprescu.