REVISTA PRESEI - 09.08.2010

• ADEVĂRUL

• Ţiganii evacuaţi refuză să plece din Franţa

Ţiganii români evacuaţi în urmă cu patru zile din oraşul francez Saint-Etienne, din sud-estul ţării, îşi caută alt loc unde să-şi ridice tabăra, tot în Franţa. Cei peste o sută de nomazi sunt deja la a unsprezecea evacuare de la începutul anului, scrie cotidianul "Le Monde". Ţiganii au fost izgoniţi de autorităţile franceze, fără folos, de opt ori, doar în luna mai. Dintre cei aproximativ 100 de rromi evacuaţi, doar zece au acceptat oferta prefecturii franceze de a se întoarce în România.

• Criza nu stinge pofta de alcool şi de tutun

Date statistice recente arată că în ultimele luni de recesiune românii au făcut economii la orice, numai la băutură şi la ţigări - nu. Specialiştii spun că în vremuri de criză oamenii beau şi fumează mai mult şi se orientează către mărfurile de contrabandă. Cei mai mulţi bani din bugetul unei familii de români, adică 40,7%, s-au dus în primul trimestru al anului 2010 pe mâncare, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Mult mai mult decât consumul mediu de alimente din Uniunea Europeană - 16%, explicaţia fiind că veniturile noastre sunt mult sub media UE.

• Un italian- cel mai mare evazionist din Europa

Alberto Aleotti, un manager din domeniul farmaceutic, conduce topul europenilor care-şi ascund banii în paradisuri fiscale. Italia se află pe primul loc în topul evazioniştilor fiscali din Europa, potrivit unui studiu. România o urmează. Campionul noului top al celor mai bogaţi evazionişti europeni este în acest an regele industriei farmaceutice italiene, un megamanager de 87 de ani. Alberto Aleotti este acuzat că ar fi ascuns mai bine de 476 de milioane în banca Igt din Liechtenstein. Totul pentru a evita taxele italiene.

• Viata de după FMI

Decizia Ungariei de a renunţa la acordul cu FMI a avut efecte pozitive pentru economia din ţara vecină, faţă de România de care investitorii se feresc în continuare. În mod paradoxal, ajutorul acordat de FMI creează mai degrabă suspiciune decât încredere în privinţa stabilităţii financiare a unui stat. Ultima vizită a delegaţiei Fondului Monetar Internaţional la Bucureşti, care s-a încheiat la 4 august, a fost mai inflamată ca niciodată. Oameni de afaceri, dar şi lideri politici s-au pronunţat pentru întreruperea acordului de finanţare cu instituţia internaţională.

• De ce vin aşa greu banii europeni în România

Românii care vor să acceseze finanţări nerambursabile de la Uniunea Europeană se lovesc de probleme la tot pasul. De la structurile politizate ale organismelor de implementare cu proceduri birocratizate şi interpretabile până la variaţia cursului de schimb şi lipsa cofinanţării. Din aceste motive, România a accesat, în medie, doar un sfert dintre fondurile alocate de la Bruxelles.

• De ce pierdem banii Europei

Delăsarea, birocraţia, nepotismul, incompetenţa, procedurile confuze, corupţia, firmele-fantomă şi relaţiile clientelare ţin departe de România banii Uniunii Europene. Rubrica "Dosar" din această săptămână analizează motivele pentru care România ocupă penultimul loc în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene. Avertismentele sunt tot mai dese. Comisia Europeană a criticat România, în raportul pe Justiţie, că autorităţile nu sancţionează aproape niciun caz de conflict de interese la licitaţii privind achiziţiile publice în proiectele europene.

• CAPITAL

• Probe noi pentru firme în meciul cu birocraţia

Înfiinţarea unei companii durează de două ori mai mult, iar procedura de cesiune a părţilor sociale s-a lungit cu peste o lună, după ce Guvernul a adoptat o ordonanţă antievaziune. Mai nou, hotărârea de cesiune se depune la Registrul Comerţului, care o publică în Monitorul Oficial şi o trimite administraţiilor financiare din toată ţara. După asta, vine un termen de aşteptare de 30 de zile, în care eventualii creditori pot să introducă o cerere de opoziţie.

• Am dat UE cu 2,35 mld. euro mai mult decât am primit

După trei ani şi jumătate de la aderare, România a reuşit contraperfor-manţa de a absorbi numai 10% din fondurile UE alocate prin instrumentele structurale şi 12% din cele destinate agriculturii. Nemulţumiri mocnite ale pre-mierului la reuniunile interministeriale, videocon-ferinţe în cadrul cărora prefecţii sunt traşi de urechi şi semnale de alarmă din partea reprezentanţilor FMI şi ai unor instituţii bancare importante.

• Statul ia în plus anul acesta aproape 200 de euro de la fiecare familie

Creşterea TVA, majorarea accizelor ori modificarea taxelor pe proprietate vor face ca statul să încaseze de la fiecare gospodărie, în medie, cu circa 800 de lei mai mult decât anul trecut.

• CURENTUL

• Basarabia, Unirea şi agenţii Moscovei de la Bucureşti (I)

În luna ianuarie a anului 2009 "Curentul" publica un material intitulat "Vântu îşi bagă coada în coaliţia de guvernare", în care se menţiona coliziunea dintre interesele lui Vântu în Republica Moldova şi persoana, indezirabilă pentru SOV, a secretarului de stat MAE, fost consilier al preşedintelui Băsescu pentru românii din diaspora, Eugen Tomac. Acesta era atacat în defunctul "Cotidianul", pe de o parte, din cauza faptului că acesta era privit ca un apropiat al preşedintelui Băsescu, iar pe de altă parte, deoarece Vântu urma să se intromisioneze la Chişinău.

• Ipocrizia, de Tia Şerbănescu

Deşi a anunţat că guvernul lucrează la normele de impozitare a maneliştilor, la stimularea "macroîntreprinderilor mari" şi s-a bâlbâit cu privire la anul "evolutor, evalutiv, evaluator" următor, premierul Boc n-a reuşit să concureze mediatic nici cu beţigaşul care, folosit "invers", a rănit urechea dlui Băsescu şi nici cu declaraţia acestuia despre "dreptul nostru de a pleca unde ne e mai bine". Povestea beţigaşului s-a întins pe cåteva zile: cum e greu să găseşti un beţigaş unilateral dezvoltat atât de periculos, acesta a fost dat în urmărire internaţională. Şi pe bună dreptate: risca să ne se lase preşedintele într-o ureche.

• El Lider Maximo", din nou în prim-plan, după 4 ani de absenţă

După ce s-a retras din viaţa publică în urmă cu 4 ani când a predat puterea fratelui său Ramon, El Lider Maximo a revenit ieri în forţă la tribuna Parlamentului de la Havana unde a rostit un discurs fluviu îndreptat asupra Washingtonului cu privire la consecinţele unui posibil război nuclear îndreptat împotriva Teheranului. Pe de altă parte, de când s-a retras în urma problemelor de sănătate, Fidel Castro s-a concentrat pe dezbaterea unor probleme globale de politică externă în special pe dosarul nuclear iranian, precum şi pe consolidarea relaţiilor cu amicul său, preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, văzut ca un nou teoretician al socialismului cu faţă umană din regiunea Caraibilor.

• Nefiscalizarea pieţei ţărăneşti şi deficitul de cerere au atenuat impactul majorării TVA

Majorarea TVA cu cinci puncte procentuale de la 19% la 24% va conduce într-o primă rundă la o creştere a preţurilor cu 3%, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care consideră că efectele de runda a doua vor fi modeste, respectiv o creştere de 1% a preţurilor. "Efectul de runda întåi va fi undeva la 3%. Specialiştii noştri vorbesc de 2,9%, adică o transmitere de 75% din scenariu de bază, pentru că există un deficit pronunţat de cerere şi faptul că piaţa ţărănească este în mare parte nefiscalizată. Estimăm efecte modeste de runda a doua."

• CURIERUL NAŢIONAL

• APIA, fericită cu ideea plăţii TVA pentru toate maşinile aduse de-afară

Sperând că astfel îşi vor revigora afacerile, producătorii şi importatorii autohtoni de autoturisme salută iniţiativa "Internelor" şi "Finanţelor" de a cere celor care cumpără maşini din afara ţării să dovedească faptul că au achitat TVA la achiziţionare. "Apreciem că măsura este cu atât mai importantă şi absolut necesară acum, când TVA în România este sensibil mai mare decât în alte state ale UE, în lipsa acesteia piaţa auto din România (dar şi încasările la buget) urmând a suferi serioase prejudicii", a comunicat APIA, precizând că reglementarea reprezintă "un real suport activităţii de distribuţie de vehicule.

• Lui Chelu nu îi pasă de pragul la SIF-uri

Omul de afaceri Cătălin Chelu deţine, prin firmele şi persoanele fizice cu care acţionează în mod concertat, peste nivelul legal de 1% din acţiunile SIF Muntenia (SIF4), potrivit CNVM, informează Mediafax. Conform atestatului emis de CNVM, Chelu acţionează în mod concertat, la SIF Muntenia, cu şase persoane fizice şi 25 de firme. Majoritatea societăţilor se regăsesc şi în acţionariatul SIF Banat-Crişana (SIF1) şi SIF Transilvania (SIF3).

• Boc: Au fost concediaţi, până acum, 88.067 de bugetari

Premierul: Competenţa este cheia procesului de restructurare, iar ceilalţi trebuie să-şi găsească alt loc de muncă. În plus, Guvernul va sprijini mediul privat pentru a putea absorbi forţa de muncă disponibilizată din sistemul bugetar. Premierul Emil Boc a declarat, sâmbătă, la Iaşi, că în acest an în sistemul bugetar au fost reduse 88.067 de posturi, din care 14.462 erau posturi vacante, iar 73.605 reprezentau posturi ocupate. El a adăugat că pentru o parte dintre aceste posturi, procedurile de disponibilizare sunt în derulare.

• Giganţii media încep să aibă profit

Acest lucru arată că industria îşi revine. Marile companii media din lume au anunţat venituri bune şi şi-au arătat încrederea că această industrie a început să îşi revină, după doi ani de turbulenţe. Astfel, News Corp., deţinătorul Fox News, a anunţat că în trimestrul mai-iulie a avut un profit de 875 milioane de dolari. Venitul net total a fost de 8,1 miliarde dolari sau 33 de cenţi pe acţiune, comparativ cu o pierdere de 203 milioane dolari sau 8 cenţi pe acţiune, anul trecut.

• Veniturile din publicitate, aproape inexplicabil de bune

Rupert Murdoch, preşedintele News Corp. a declarat că, în această perioadă, compania sa a avut venituri "aproape inexplicabil de bune din publicitate". Profitul Time Warner a avansat la 562 mil. euro. Viacom a avut o creştere a profitului de 52%. Profitul Gannet s-a dublat. NYTimes Co. a avut prima creştere a veniturilor din ultimii 2 ani

• Primele 50 de companii din România au acoperit 42% din PIB, în 2009

BCR a avut cea mai mare cifră de afaceri şi cea mai mare creştere a afacerilor. Petrom a încheiat anul trecut drept cea mai profitabilă companie. Primele 50 cele mai mari companii din România au avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 207 miliarde de lei, ce a însemnat 42,12% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, consemnat în 2009, potrivit site-ului www.doingbusiness.ro, pe baza datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). PIB-ul estimat al României pentru 2009 a fost de 491,27 miliarde de lei, respectiv o depreciere - în termeni reali - cu 7,1% faţă de anul 2008.

• Criza cerealelor afectează producătorii europeni de bere şi alimente

Acţiunile unor importanţi producători europeni s-au depreciat, în condiţiile în care preţul orzului a crescut în tandem cu cel al grâului. Rusia, al treilea producător mondial, s-a confruntat cu cea mai gravă secetă din ultimii 130 de ani şi a oprit exporturile. Interdicţia temporară a exporturilor de cereale de către Rusia afectează marii producători europeni de bere şi de alimente. Titlurile companiei daneze Carlsberg au scăzut cu 4%, Heineken (Olanda) cu 3,6%, Anheuser-Busch InBev (Belgia) cu 2,9%, iar SABMiller (listată la Londra) cu 1,8%.

• EVENIMENTUL ZILEI

• România expirată

Călătorim pe drumuri neamenajate sau pline de gropi, utilizăm autobuze care şi-au depăşit demult durata de viaţă şi locuim în blocuri vechi, cu instalaţii supralicitate. Mare parte din infrastructura pe care ne bazăm are nevoie urgentă de reparaţii. După 20 de ani de cârpeli, România se apropie de termenul de expirare - construcţiile noi au fost implantate doar pe alocuri, în timp ce modernizările sistemelor lansate înainte de anii "90 tronează în dosare pe care s-a depus praful. Zeci de miliarde de euro ar fi necesare pentru a ieşi din acest impas. Banii însă lipsesc, iar proiectele punctuale avansează anevoios.

• Necesar de 50 de miliarde de euru

România a încheiat cu FMI şi Comisia Europeană un acord de împrumut de 20 de miliarde de euro pentru a plăti pensiile şi salariile şi pentru a reporni economia. Pentru a o moderniza însă ar fi nevoie de cel puţin 50 de miliarde de euro, care să ajungă la reabilitarea termică a blocurilor, modernizarea sistemelor necesare şi a celor peste 11.000 de kilometri de drumuri de pământ. În unele cazuri însă, cu ritmul actual, acest proces ar putea dura chiar şi 100 de ani.

• Introducerea canalizării şi alimentarea cu apă în mediul rural necesită investiţii de 20 miliarde euro

România expirată şi România primitivă - acestea sunt cele două bucăţi care conturează România europeană de astăzi. Oamenii locuiesc în blocuri insalubre, cu instalaţii vechi, care se degradează pe zi ce trece. În oraşe, toate sistemele care asigură calitatea vieţii în secolul al XXI-lea au termene de garanţie demult depăşite: încălzirea, iluminatul public, canalizarea, precum şi alimentarea cu apă.

• Cu cât eşti taxat dacă foloseşti cardul în afara ţării

"Plasticul" emis pentru sumele în lei e avantajos în ţară. În schimb, dacă vreţi să faceţi cumpărături peste hotare, comisioanele la plata cu cardul s-ar putea să vă determine să vă răzgândiţi. Pentru a cumpăra din zona euro, cu un card emis în lei, este nevoie de efectuarea a două schimburi valutare, în special la cardurile Visa. Acestea au ca monedă de referinţă dolarul american, astfel că pentru a cumpăra din Euroland este nevoie ca suma în lei să fie convertită în dolari, iar această din urmă sumă să fie transformată în euro.

• FINANCIARUL

• Emil Boc anunţă un nou termen pentru finalizarea Autostrăzii Bechtel: 2044

Premierul a anunţat o nouă realizare măreaţă: 10 kilometri de autostradă vor fi finalizaţi în acest an. Deşi sunt considerate o prioritate, investiţiile au fost reduse cu 23% faţă de 2009. Un nou an de realizări "măreţe" în domeniul infrastructurii anunţat de premierul Emil Boc în weekend: 8,5 kilometri din centura Iaşiului, 10-11 kilometri din Autostrada Transilvania, plus alţi câţiva kilometri din şoselele de centură din Bucureşti, Sibiu, Lugoj şi Turnu-Severin. În acest sens, vor fi direcţionate toate capacităţile investiţionale ale guvernului, care mai are în vedere, pentru 2011, alte asemenea obiective: centura Suceava, centura Constanţa şi finalizarea Autostrăzii Cernavodă - Constanţa.

• Dacă nu plăteşte 93 mil. euro, Rompetrol pierde controlul la Petromidia

A început războiul între autorităţile române şi kazahii care controlează grupul Rompetrol. Statul român a atacat în instanţă majorarea de capital de 100 de milioane de euro pe care Rompetrol Rafinare (RRC), cea mai importantă companie din grupul Rompetrol, o derulează pentru a-şi plăti o parte din datoriile istorice. Pe de altă parte, grupul Rompetrol (TRG) cere Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) despăgubiri financiare de 50 de milioane de dolari pentru prejudiciul cauzat prin blocarea procesului de delistare a Rompetrol Rafinare.

• Creditul de consum în euro este cel mai scump din regiune, cu o dobândă medie de 7,36%

Nici împrumuturile pentru locuinţe nu costă mai puţin decât în celelalte ţări. Pe piaţa creditelor de consum în euro cu dobândă fixă pe un an şi variabilă până la maturitate, băncile din România au cele mai scumpe produse, în timp ce instituţiile financiare din Polonia le acordă pe cele mai ieftine. Nici în ceea ce priveşte împrumuturile ipotecare în moneda europeană, ţara noastră nu este plasată mai bine, în pofida programului "Prima casă". Bancherii spun că această situaţie este determinată şi de costul ridicat al riscului de ţară care scumpeşte finanţările.

• Preţul grâului ar mai putea creşte, în următoarele zile, la nivel mondial cu 25%

De la începutul lunii iulie, grâul s-a scumpit pe piaţa europeană cu 70%, de la 140 euro/tona la peşte 230 de euro/tonă. La Bursa din Chicago, această majorare este de 82% începând din 9 iunie. Experţii susţin că nu există motive de îngrijorare privind o posibilă criză a cerealelor

• GÂNDUL

• Comisioanele abuzive ale băncilor, din nou în instanţă. Se pregătesc 100 de procese

După ce, în urmă cu trei luni de zile, a fost învinsă în instanţă de 19 clienţi, Volksbank se pregăteşte de un proces cu alţi 100 de debitori. Sunt reclamate comisioane abuzive şi clauze privind revizuirea dobânzii. Nemulţumiţi de faptul că li se percepe în continuare comisionul de risc, chiar dacă el a fost declarat ilegal de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), peste 100 de clienţi ai Volksbank România, a treia bancă din România după valoarea activelor, se pregătesc să acţioneze banca în judecată.

• Zeci de mii de bucureşteni au devenit turişti navetişti pe litoral

Turismul de o jumătate de zi tinde să înlocuiască turismul de weekend, devenit, la rândul său, prea costisitor pe timp de criză. Zeci de mii de bucureşteni au ales să plece la mare dimineaţa şi să se întoarcă în aceeaşi zi, noaptea, după ce tarifele la cazare au început să crească. Poliţiştii spun că primul val de turişti a pornit pe Autostrada Soarelui vineri dimineaţa. "Au fost vreo 20 de mii de maşini. Spre seară, aproximativ 20 de mii de maşini se întorceau spre Bucureşti.

• Boc vrea să-i impoziteze pe manelişti. Maneliştii râd

Aflat la Iaşi, Emil Boc a afirmat că interpreţii de manele vor fi trataţi ca restul cetăţenilor şi vor fi nevoiţi să plătească impozite pe veniturile obţinute."Se poate face prin controale indirecte, care vor permite ca şi maneliştii să fie trataţi ca toţi cetăţenii acestei ţări şi să plătească impozite şi taxe legale. E problema Finanţelor să stabilească modul în care se face această impozitare, dar există metoda controlului indirect", a declarat sâmbătă Emil Boc, citat de Mediafax.

• "Cum poţi câştiga bani mâncând gratis la restaurant. Cine poate deveni client misterios"

Băncile, firmele de asigurări, companiile din telecom, precum şi lanţurile de fast-food apelează la studii de mystery shopping pentru îmbunătăţirea serviciilor. Mese gratuite la restaurant, decontarea benzinei pentru autoturismul propriu, shopping "de voie" pe banii firmei. Nu este o secvenţă din viaţa unui director de multinaţională, ci o mică parte din activitatea unui aşa-numit client misterios. Clienţii sub acoperire sunt folosiţi în mod frecvent în ţările dezvoltate atât de companii, dar şi de instituţiile publice care doresc să îşi îmbunătăţească serviciile.

• JURNALUL NATIONAL

• Mamaia, sub zodia frunzei

Miile de peşti morţi care pluteau deasupra Mării Negre şi indicele ridicat al razelor UV, subiecte de maximă audienţă la buletinele de ştiri săptămâna trecută, sunt nimic pe lângă kitschul, jaful şi nesimţirea pe care le întâlneşti dacă ajungi în staţiunea Mamaia.

• Giganţii energetici vor fi sparţi

Electra şi Hidroenergetica, giganţii energetici pe care autorităţile încearcă să îi creeze din comasarea sectorului de producţie, nu au avantaje competitive în plan regional, potrivit Strategiei de reindustrializare a ţării. Astfel, Adriean Videanu, ministrul Economiei, care promovează realizarea celor doi giganţi din comasarea societăţilor din curtea sa, reuşeşte performanţa de a fi criticat în propriul document al ministerului pe care îl conduce.

• Kosovo - Turnul Babel în care vorbesc banii şi frica

Afaceri de milioane de euro, moguli născuţi din cenuşa războiului, politicieni care pretind liberalizarea vizelor pentru cetăţenii unui stat în care singura taxă certă este aceea de protecţie şi o secesiune născută din frica şi ura dintre Nord şi Sud - acesta este, într-o schiţă simplă, peisajul care defineşte azi Kosovo.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Cum şi-a uitat România "prietenul chinez"

Ambasadorul român în China se plânge în interviul acordat României Libere de absenţa unui plan de afaceri serios pe axa Bucureşti-Bejing. Diplomatul român sugerează că Bucureştiul nu ştie să profite de relaţiile politice tradiţionale care există între cele două ţări şi că an de an ratează investiţiile chineze, care, în loc să alimenteze economia autohtonă, sunt atrase de alte state ce ştiu să vadă oportunităţile acestei vaste pieţe.

• România, a treia ţară care a recunoscut China în 1949

Toţi preşedinţii români au vizitat China, toţi preşedinţii Chinei din ultimii 20 de ani au fost în România. Nu e întâmplător. Sunt în vecinătatea noastră state care nu au avut niciodată în istoria lor vizita unui preşedinte chinez. Bulgaria, de exemplu, în 60 de ani de relaţii diplomatice, a avut o singură vizită. România a fost, după URSS şi Bulgaria, a treia ţară care a recunoscut China în 1949. Decidenţii români de atunci (Ana Pauker, ministru de externe ), au intuit rolul important pe care urma să-l joace această ţară.

• Vanghelie, campionul pomenii de urgenţă

Primăria Sectorului 5 a acordat cele mai multe ajutoare sociale dintre primăriile de sector. Vârful acestora a fost înregistrat anul trecut, în plină perioadă electorală. Aproape 35.000 de locuitori ai Capitalei au primit ajutoare de urgenţă din partea primăriilor de sector, de la începutul anului 2009 până în prezent. Valoarea totală a acestor ajutoare financiare se ridică la aproximativ 8,2 milioane de euro, iar campionul este primarul PSD Marian Vanghelie: în sectorul 5, peste 22.000 de persoane au primit bani de la primărie sub formă de ajutor de urgenţă.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Guvernul Boc bate recordul la ilegalităţi fiscale

Noul Cod Fiscal şi normele de aplicare ale acestuia trimit Executivul, dar şi pe contribuabili, în afara legii. Birocraţie suplimentară şi dureri de cap plătitorilor şi beneficiarilor de venituri profesionale. Acestea sunt principalele efecte ale Ordonanţei de Urgenţă 58/2010 de modificare a Codului Fiscal şi ale normelor metodologice, care pretind că o explicitează şi care, în realitate, o contrazic. Însă nu doar conţinutul, ci şi procedura de adoptare a celor două acte normative este ilegală.

• Monopolul statului se subţiază pentru un pumn de galbeni

Pentru a-şi acoperi o parte din nevoia de finanţare pentru anul viitor, Guvernul vinde acţiuni la ultimele "perle" din economia de stat. Cu toate că privatizarea în sectorul energetic ar fi trebuit să aducă banii necesari retehnologizării şi un management eficient, guvernul Boc preferă soluţia vânzării de acţiuni doar la societăţile performante, de unde poate încasa rapid câteva sute de milioane de euro în cel mai bun caz. Societăţile cu pierderi din sistemul energetic sau cele care upravieţiesc de pe o zi pe alta vor rămâne în continuare în proprietatea statului, ca o ancoră pentru clientela politică desemnată să le gestioneze.

• De ce ce sunt miliardarii americani filantropi?

Bogaţii de peste ocean consideră mai profitabilă donarea a 50% din veniturile brute către ONG-uri şi universităţi decât plata a 35% din acestea ca impozite către stat. Patruzeci de miliardari americani şi familiile lor s-au angajat miercuri să doneze jumătate din averile lor până la finalul vieţii lor unor organizaţii caritabile, ca parte a unei iniţiative lansate de către cei mai bogaţi dintre ei, respectiv Bill Gates şi Warren Buffett.

• Florin Călinescu a luat "în vizor" privatizarea IOR SA

La câteva luni după ce firma Pro Optica a depus o scrisoare de intenţie pentru producătorul de aparatură optică, Adriean Videanu a anunţat privatizarea societăţii. Ministerul Economiei a hotărât, pe ultima sută de metri, să scoată la vânzare Întreprinderea Optica Română (IOR) SA, o societate care face parte din angrenajul industriei militare. Cu câteva luni înainte, Pro Optica - deţinută de actorul Florin Călinescu - depusese o expresie de interes pentru competitorul deţinut de stat

• Taher dă lovitura şi scoate Electroputere din topul datornicilor statului

Firma craioveană va plăti în următoarele luni datoriile de circa 38 de milioane de euro către buget. Un anunţ făcut de o companie din Brăila a bulversat piaţa săptămâna trecută: K&S Electric Power Point, deţinută de oameni de afaceri belgieni, va realiza la Electroputere un mall în care va investi 45 de milioane de euro. Firma nu a vrut să precizeze valoarea tranzacţiei prin care a cumpărat halele pe care se va construi Electroputere Shopping Center.

• ZIARUL FINANCIAR

• Fondul Proprietatea, între 60 şi 500 de milioane de euro pentru propriile acţiuni

Până să ajungă să despăgubească expropriaţii, Fondul Proprietatea va desfăşura o operaţiune de amploare de cumpărare a propriilor acţiuni. Răscumpărarea ar putea aduce câştiguri de până la 1.400% speculatorilor. Fondul Proprietatea se dovedeşte a fi o afacere profitabilă mai ales pentru cei care au câştigat de pe urma nenumăratelor amânări ale listării şi au cumpărat acţiuni la preţuri de până la 10% din valoarea nominală, deşi a fost înfiinţat pentru a despăgubi victimele regimului comunist ale căror proprietăţi au fost confiscate.

• Conflictul Rompetrol - CNVM ia amploare

Grupul Rompetrol, controlat de kazahii de la KazMunaiGaz, care derulează afaceri de circa şapte miliarde de dolari anual, a cerut arbitrului pieţei de capital, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), despăgubiri în valoare de 50 mil. dolari pentru că instituţia blochează delistarea Petromidia de pe Bursă. Aceasta este cea mai mare despăgubire cerută în istoria pieţei de capital. Valoarea despăgubirii solicitate de Rompetrol echivalează cu veniturile CNMV pe opt ani de zile, având în vedere că în 2009 acestea s-au cifrat la 19,8 mil. lei (4,7 mil. euro), venituri care oricum s-au situat mult sub cheltuielile totale, de 32,1 mil. lei (7,6 mil. euro).

• Mugur Isărescu spune că programul de adoptare a euro la 1 ianuarie 2015 trebuie rediscutat

Programul de adoptare a euro de la 1 ianuarie 2015 trebuie rediscutat, inclusiv ţinta stabilită, pentru ca obiectivul să fie credibil, potrivit guvernatorului BNR. "Ne-am exprimat punctul de vedere că această ţintă, a adoptării euro, poate să fie un catalizator pentru coerenţa politicilor. Din acest punct de vedere îl vom susţine. Dar în momentul în care evoluţiile duc în mod clar spre altceva şi ţinta nu mai este credibilă, bineînţeles că trebuie să o rediscutăm, pentru că un ele-ment esenţial al credibilităţii este realismul ţintei", a explicat Isărescu.

• BT riscă amenzi chiar şi de 12,8 mil. euro dacă nu vinde acţiuni SIF1

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a obligat grupul din jurul Băncii Transilvania să vândă un pachet de 16,28% din acţiunile SIF Banat-Crişana (SIF1) evaluate pe Bursă la aproape 25 mil. euro, după ce instituţia a ajuns la concluzia că grupul deţine concertat 17,28% din acţiunile societăţii de investiţii financiare. Potrivit CNVM, Grupul "Banca Transilvania" este format din instituţia de credit cu acelaşi nume, preşedintele băncii, Horia Ciorcilă, soţia acestuia, Simona Ciorcilă, alte 12 persoane fizice, 13 firme, precum şi 3 fonduri de investiţii administrate de BT Asset Management.

• Bancherii au trecut la "pierdere" 2 mld. euro din credite

Băncile aveau în portofoliu la sfârşitul lunii iunie credite înregistrate drept pierdere (cu întârzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile) în valoare de 9,37 miliarde de lei (2,14 mld. euro), în creştere cu 11% faţă de mai şi de trei ori peste nivelul consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele BNR. Creditele trecute la "pierdere" însumau 73% din sumele întârziate de plată, de 12,8 miliarde de lei (2,93 mld. euro).