REVISTA PRESEI 10.04.2015

• ADEVARUL

• Autostrada Sibiu-Piteşti este desemnată ca prima prioritate în Master Planul de Transport

"După observaţiile de la Comisia Europeană, autostrada Sibiu-Piteşti figurează în Master Planul General de Transport pe primul loc la proiectele de autostrăzi cu un punctaj general de 112,22", se arată într-un comunicat transmis ieri de Ministerul Transporturilor. "Ministerul Transporturilor întreprinde toate demersurile necesare în vederea finalizării proiectul autostrăzii Sibiu-Piteşti până în anul 2020, acesta fiind prioritar pentru infrastructura rutieră din România", arată instituţia. Ministerul Transporturilor precizează că autostrada Sibiu- Piteşti figurează în MPGT ca prioritate zero, urmând a fi construită în perioada de implementare a proiectelor 2014-2020. Autostrada are o lungime de 120 de km din care 20 de km sunt în zona de munte. Proiectul este evaluat la 1,6 miliarde de euro (fără TVA), iar execuţia lucrărilor este prevăzută în perioada 2017-2020.

• Băsescu: Voi continua să mă exprim legat de Justiţie. S-a deformat în ultimele luni. Inculpaţii sunt umiliţi

Fostul preşedinte Traian Băsescu a dat asigurări ieri că va continua să se exprime împotriva ultimelor acţiuni ale Justiţiei pentru că oferă un spectacol mediatic umilitor pentru inculpaţi. "Nu vă faceţi iluzii, voi continua să mă exprim legat de justiţie. Am investit prea mult şi am plătit prea scump individual şi politic în cei zece ani, pentru ca astăzi să tac cînd este vorba de justiţie. Nu mă opresc aici, cu toate strigătele nemulţumiţilor. Voi continua să mă exprim public, pentru că nu vreau ca, în timp, să se spună că o justiţie care s-a deformat în ultimele luni prin nerespectarea drepturilor omului este ceea ce s-a construit în cei zece ani ai mandatelor mele", a scris Băsescu, pe pagina sa de Facebook.

• Secretul imunităţii lui Dan Şova: 20 de ani în tandem cu Victor Ponta

Decizia luată ieri de judecătorii Curţii Constituţionale nu are un impact direct asupra lui Dan Şova, dar dă posibilitatea atacării ulterioare a votului din 25 martie în cazul său. Nici cazul penal al socrului Ilie Sârbu, anchetat de DNA în campania prezidenţială pentru o retrocedare ilegală de terenuri, nici arestarea recentă a cumnatului său, Iulian Herţanu, nu au lăsat la vedere imaginea unui prim-ministru iritat, incomodat de întrebări, nesigur. A făcut-o, în schimb, dosarul "Şova", trădând o vulnerabilitate a omului politic Victor Ponta: mai vechea legătură cu fosta casă de avocatură a colegului său de facultate şi, mult timp, unul dintre bunii săi prieteni, Dan Şova. O legătură rezumată, spune fostul ministru al Transporturilor, la două cazuri de reprezentare penală, lăsate însă nedetaliate.

• Insula Şerpilor, rana deschisă a României, de la stăpânirea bizantină la cea a "Sublimei Porţi"

Nu există alt colţ de stâncă înconjurat de ape care, cu o suprafaţă atât de mică, de doar 17 hectare, să fi cunoscut o atât de zbuciumată istorie. Insula Şerpilor, din Marea Neagră, are un trecut şi un prezent extrem de controversate. Insula Şerpilor aparţine Ucrainei, însă partea română a luptat în ultimele decenii pentru a-i fi recunoscute drepturile asupra platoului continental. Primele runde de negocieri cu sovieticii au început în anul 1967 şi au durat până în 1987. Acestea s-au reluat în 1998 şi au durat până în 2004, perioadă în care s-au desfăşurat 34 de runde de negocieri între România şi Ucraina pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră, fără nici un rezultat. Pe 13 septembrie 2004, actualul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, a semnat Cererea de Sesizare a Curţii Internaţionale de Justiţie pentru declanşarea procesului de la Haga.

• Un focşănean şi-a construit singur un sistem care-l scuteşte de plata facturii pentru energia electrică

Focşăneanul Corneliu Ţopană, în vârstă de 57 de ani, inginer în tehnologia construcţiilor de maşini, specialist în tehnologii neconvenţionale de energie, şi-a construit la locuinţa sa din cartierul Mîndreşti o turbină eoliană, cu ajutorul căreia produce energia electrică necesară familiei sale. Acum mai mulţi ani a dezvoltat o pasiune pentru noile tehnologii în producerea energiei neconvenţionale, încropindu-şi o afacere în acest sens. Bărbatul spune că turbina eoliană, care a suferit îmbunătăţiri tot timpul, a venit nu dintr-un moft, ci dintr-o necesitate, în condiţiile în care cartierul în care locuieşte se confruntă cu întreruperi frecvente ale curentului electric. Turbina eoliană a fost montată pe un stâlp telescopic de 18 metri înălţime, astfel încât să "capteze" cât mai mult vânt posibil.

• Loteria Bonurilor Fiscale: extragerea numerelor se va face luni, 13 aprilie, în direct la TV

Ministerul Finanţelor anunţă că luni, 13 aprilie, începând cu ora 11.30, la studioul TV al Loteriei Române va avea loc prima extragere pentru Loteria Bonurilor Fiscale. Loteria este organizată de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu ocazia Sărbătorilor Pascale. Extragerea este publică şi va fi transmisă în direct de Televiziunea Română, care va pune la dispoziţie, gratuit, tuturor posturilor TV interesate semnalul transmisiei în direct. La această extragere participă bonurile fiscale emise în perioada 2 februarie - 28 martie 2015. Participarea la loterie nu presupune o înregistrare prealabilă a bonurilor fiscale în nicio bază de date/website şi nici depunerea acestora înainte de efectuarea extragerii la sediile instituţiilor implicate în organizare. Bonurile rămân la posesorii acestora care, după extragere, vor verifica dacă sunt câştigătoare.

• CURIERUL NATIONAL

• ANAF bate întotdeauna de două ori

Proiectul de modificare a ordonanţei privind activitatea ANAF prevede că firmele pot fi închise doar dacă sunt depistate a doua oară cu diferenţe în casa de marcat. Amenzile aplicate ajung însă să fie şi de o sută de ori mai mari decât valoarea nejustificată şi de circa 30 de ori mai mari în cazul sumelor de peste 1.000 lei. Firmele cu activităţi în domeniul serviciilor, ai căror angajaţi primesc de obicei bacşiş, sunt obligate să noteze toate sumele pe care aceştia le au asupra lor la începerea programului. Măsurile anunţate recent de premierul Victor Ponta de flexibilizare a acţiunilor de control ale ANAF, astfel încât să fie evitate abuzurile, par să fi luat cu totul o altă turnură în forma scrisă, respectiv a modificărilor aduse OUG nr. 28/1999.

• România, Bulgaria şi Italia primesc bani de la UE în urma inundaţiilor din 2014

Comisia a acordat Bulgariei, Italiei şi României ajutoare în cuantum de 66,5 milioane de euro din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, în urma a trei catastrofe naturale care au avut loc în 2014. "Ajutoarele - 1,98 milioane de euro pentru Bulgaria, 56 de milioane de euro pentru Italia şi aproape 8,5 mi­li­oane de euro pentru România - vizează acoperirea parţială a costurilor aferente operaţiunilor de urgenţă de reabilitare în urma inundaţiilor. Aceste ajutoare vor contribui îndeosebi la refacerea unor infrastructuri şi servicii vitale, vor rambursa costul operaţiunilor de urgenţă şi de salvare şi vor acoperi o parte din costurile aferente curăţării regiunilor sinistrate", se arată într-un anunţ al reprezentanţei locale a Comisiei Europene.

• La Moscova,Tsipras a obţinut doar promisiuni de cooperare economică

La capătul a două ore de discuţii extrem de prietenoase avute miercuri cu Vladimir Putin, la Kremlin, Alexis Tsipras a apărut în faţa ziariştilor cu o mină surâzătoare, dar scump la declaraţii privind eventuale rezultate concrete, ele urmând să fie perfectate joi, în a doua zi a vizitei. Au fost menţionate doar nişte vagi proiecte. Vladimir Putin a insistat (într-o manieră greu credibilă presei - n.n.) asupra unei precizări conform căreia Moscova nu va acorda Greciei ajutoare financiare pentru a ieşi din catastrofala situaţie financiară în care se află. A adăugat însă că nici premierul elen nu a solicitat un astfel de ajutor. Grecia, l-a completat Tsipras pe Putin, "nu este o ţară care solicită pomeni, mergând de la o ţară la alta pentru a cere să le fie rezolvate problemele economice".

• Cât de (ne)interesate sunt băncile să rezolve criza francilor elveţieni

În ciuda numeroaselor procese pierdute pe tema creditelor în franci elveţieni şi a apelurilor oficialilor la conciliere, o parte din bănci sunt încă reticente în a purta discuţii cu clienţii lor în scopul de a găsi o soluţie rezo­nabilă. O informare postată pe internet de Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) în atenţia clienţilor cu credite în CHF arată că puţin peste jumătate dintre băncile invitate la discuţii au răspuns solicitării, OTP, Bancpost şi Banca Românească exprimându-şi aproape făţiş dezinteresul, fie nerăspunzând în niciun fel, fie afirmând că nu consideră oportună întâlnirea. "Restul băncilor au dat dovadă de o atitudine neconstructivă, ca să folosim un termen politicos. Fie că nu ne-au răspuns deloc, cum a procedat din păcate Banca Românească, fie că ne-au transmis că nu consideră oportun să ne întâlnim, cel puţin în acest moment, aşa cum au reacţionat reprezentanţii Bancpost şi OTP Bank", a informat AURSF pe un site de socializare, afirmând însă că acest lucru nu îi va descuraja în demersurile lor.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Laura Codruţa Kovesi cere, Fiscul promite

Procese interminabile de partaj, condamnaţi fără niciun bun pe numele lor, firme aflate în insolvenţă sau proasta comunicare dintre instanţe şi Fisc sunt câteva dintre piedicile care încetinesc recuperarea prejudiciilor. Ca replică la valul de critici la care a fost supus Fiscul, inspectorii au făcut un top al motivelor pentru care nu a reuşit să recupereze mai mult de 10% din bunurile şi banii sechestraţi de judecători. În urma calculelor celor de la ANAF, în 2014, instituţia a primit pentru executare silită 2.140 de sen tinţe judecătoreşti pronunţate în tot atâtea dosare penale. Valoarea totală a prejudiciului este de aproape 2 miliarde de lei. În cazul a 63 sentinţe judecătoreşti, prin care s-au stabilit prejudicii de 596 milioane de lei, sunt în curs formalităţile de partaj, "fiind vorba de valorificarea părţii din bunurile deţinute în comun de firme sau ce revine persoanelor condamnate", se arată în analiza inspectorilor.

• Numele lui Traian Băsescu apare în discuţiile dintre Mohamad Yassin şi Omar Hayssam

Numele fostului preşedinte Traian Băsescu apare în dosarul în care medicul Mohamad Yassin a fost arestat preventiv pentru trafic de influenţă. Mohamad Yassin este acuzat de procurorii DNA că, în perioada octombrie 2014 - martie 2015, în mod direct şi prin intermediul lui Tahli Fadel, a pretins de la doi denunţători suma de aproximativ 2 milioane euro, în schimbul desfiinţării condamnării de 23 de ani închisoare primită de sirianul Omar Hayssam. Mohamad Yassin a fost denunţat la DNA chiar de către Omar Hayssam, dar şi de cei doi intermediari, medicul a fost apoi reţinut de procurori şi arestat preventiv pe data de 4 aprilie. În motivarea deciziei de arestare apar pasaje în care Mohamad Yassin invocă numele lui Traian Băsescu, potrivit Agerpres. "Încă de la momentul primei întrevederi cu cei doi denunţători, din data de...2014, se vorbeşte despre relaţia strânsă pe care inculpatul Y.M. (Yassin Mohamad, n.r.) pretinde că ar fi avut-o cu...T.B. (Traian Băsescu, n.r.)

• PONTA nu mai este, o vreme, şeful Guvernului! A fost înlocuit!

Premierul Victor Ponta şi-a delegat atribuţiile de coordonare a Guvernului către vicepremierul Gabriel Oprea, pentru perioada 9-13 aprilie 2015, în care se va afla în vacanţă de Paşti. "Având în vedere că nu o să ne vedem câteva zile, vă urez dumneavoastră Paşte fericit şi sărbători fericite. Şi de marţi suntem înapoi la treabă, la muncă. Că e nevoie să mai şi muncim, după ce sărbătorim", a afirmat premierul la finalul discursului ţinut la Palatul Victoria, la lansarea campaniei de informare privind planul de implementare a programului "Garanţia pentru Tineret", cu sprijin de la Comisia Europeană - Directoratul General Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune, Victor Ponta a anunţat anterior că Guvernul îşi va relua activitatea normală marţi, 14 aprilie, după sărbători.

Ion Cristoiu: Binomul SRI-DNA s-a limitat la rotiţe. Atunci când vom ajunge la stăpânii maşinăriei de corupţie politică, vom putea vorbi de o adevărată luptă

"Mulţi dintre cei care-şi asumă roluri de rotiţe în maşinăria banilor negri sînt persoane cinstite, dar ambiţioase. Strădaniile Binomului SRI-DNA de a face din Alina Bica o persoană coruptă trec dincolo de hotarele ridicolului, pentru a ajunge în teritoriul patologicului dat de frustrările Codruţei Kovesi. În realitate, Alina Bica, o excelentă profesionistă a Dreptului, infinit mai bună procuroare decît duşmanca ei din fruntea DNA, e o persoană ambiţioasă. Sînt sigur că ilegalităţile comise, dacă au fost comise, au fost condiţii puse de Ştabii PDL pentru a fi numită, la rîndu-i, ştabă în Justiţie. Nu altfel procedează azi Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu. De dragul rămînerii în funcţii şi după schimbarea regimului, cele două comit abuzuri în materie de Stat de drept. Cînd le va veni rîndul - şi le va veni, să fie sigure! - se va descoperi c-au făcut abuzuri nu pentru a se îmbogăţi, ci pentru a parveni politic. Nenorocirea corupţiei politice stă astfel în faptul - criminal - că impune drept condiţie obligatorie a ascensiunii profesionale comiterea de ilegalităţi şi de persoane altfel cinstite", scrie acesta.

• Gata cu criza? Imobiliarele duduie!

Valoarea tranzacţiilor imobiliare în România a fost, anul trecut, de 1,3 miliarde euro. Această sumă este de 4,3 ori mai mare faţă de 2013, conform unui studiu realizat de DTZ Research. ''Segmentul de retail a fost dominant şi a atras un volum investiţional de 510 milioane euro, reprezentând 40% din volumul total înregistrat în 2014. Cea mai semnificativă tranzacţie a fost vânzarea centrului comercial Promenada Mall din Bucureşti, deţinut de Raiffeisen Evolution şi achiziţionat de fondul de investiţii Nepi, valorea tranzacţiei ridicându-se la 148 milioane euro. Aceasta a reprezentat o premieră pe piaţa românească de investiţii, fiind cea mai mare valoare înregistrată pentru vânzarea unui centru comercial'', se arată în cercetare. Potrivit DTZ Research, un nou record de 52 miliarde euro al volumului de investiţii în sectorul de retail se aşteaptă în acest an în Europa, datorită îmbunătăţirii mediului economic, creşterii fluxurilor de capital şi a cererii puternice a investitorilor pentru acest sector.

• JURNALUL NATIONAL

• Rusia proiectează o injecţie de gaze in Europa prin Grecia

Rusia propune Greciei sa devina un centru important de distribuţie a gazelor pe continent. Proiectul a fost prezentat de Vladimir Putin după întâlnirea de la Kremlin cu premierul Greciei la Moscova. Putin a spus ca prin Turkish Stream gazele ruseşti vor ajunge la graniţa europeana a Turciei, de aici putând fi preluate de Grecia si distribuita spre Balcani, Italia si Europa Centrala. Acest proiect, discutat si in cadrul întâlnirii recente Putin - Erdogan ar reprezenta o varianta la South Stream, lucrare abandonata după opoziţia Uniunii Europene. Premierul Tsipras nu s-a referit explicit in cadrul conferinţei de presa comune cu preşedintele rus la propunerea făcută de Putin. Grecia îşi asigura 2/3 din necesarul de gaze prin import din Rusia. UE a lansat in dezbatere proiectul Uniunii Energetice care pune cu prioritate obiectivul diversificării surselor de aprovizionare. La dezbaterea organizata la Bucureşti de Parlamentul European, Victor Bostinaru a declarat ca dependenta de gazul din Rusia reprezintă un element de insecuritate.

• Magistraţii care vor greşi, vor plăti

Judecătorii şi procurorii care fac vinovaţi de erori judiciare vor fi obligaţi să plătească daune, faţă de stat sau faţă de persoanele care au fost vătămate de respectiva eroare judiciară. Un proiect de lege aflat în dezbatere publică la Senat spune că în cazul unei erori săvârşite de un magistrat "statul se va îndrepta deîndată cu acţiune în despăgubiri împotriva procurorului sau judecătorului care cu rea credinţă sau gravă neglijenţă a săvîrşit eroarea judiciară". Legea aflată în vigoare dă această posibilitate statului însă nu îl obligă. Modificarea introdusă de proiectul iniţiat de un grup de parlamentari PSD, PNL şi UNPR forţează însă autorităţile să ia măsuri imediate în cazul unor greşeli săvîrşite în instanţe. De asemenea, proiectul de lege le dă dreptul cetăţenilor afectaţi de sentinţe eronate să ceară despăgubiri de la magistraţi. Persoanele vătămate pot să ceară daune după ce au uzat de toate căile de atac împotriva sentinţei considerată a fi greşită. În acest moment, o persoană poate cere daune de la un magistrat doar în cazul în care există o sentinţă definitivă împotriva magistratului.

• NATIONAL

• Matematica lui Banicioiu face nevazute 13 milioane de euro!

La Ministerul Sanatatii se coace o licitatie care s-ar putea lasa cu "marfa proaspata" in galantarele DNA. Este vorba despre implementarea unui sistem informatic de telemedicina pentru zonele rurale care nu au acces la servicii specializate de ingrijire medicala. Ideea desigur ca este foarte binevenita, mai ales la halul in care se afla sistemul sanitar prin satele patriei. Insa nu proiectul in sine a ridicat deja suspiciuni, ci suma de-a dreptul fabuloasa pusa la dispozitie de catre Ministerul Sanatatii, de la bugetul de stat, pentru implementarea sistemului IT. Adica nu mai putin de 17,6 milioane de euro, in conditiile in care specialistii din domeniu sustin nu numai ca softurile care ar trebui achizitionate deja exista, dar mai ales ca, oricum ai lua-o si oricat de generosi ar fi coordonatorii proiectului, pretul total tot nu ar avea cum sa sara de cel mult 4 -5 milioane de euro.

• Liberalii o abandonează pe Alina Gorghiu

Penelistii nu cred in anticipatele propavaduite de sefa lor. "Nu au cum sa aiba loc", afirma răspicat Puiu Hasotti. Fiind clar pentru toata lumea ca premierul Victor Ponta nu se va da dus din funcţie de bunăvoie, Alina Gorghiu a ameninţat cu alegeri anticipate, dar perspectiva i-a lăsat reci pesediştii. Si asta pentru anticipatele nu-si au loc pe scena noastra politica, dupa cum explica chiar un liberal, Puiu Hasotti: "Alegerile anticipate nu au cum sa aiba loc. In primul rand, sunt foarte multi parlamentari, aproape sase sute, care stiu ca in cazul unor alegeri parlamentare, foarte multi dintre ei si de la Putere, dar si de la Opozitie nu vor mai ajunge in Parlament. Alegerile parlamentare anticipate nu prea stau in cultura noastra politica. In al doilea rand, noi vorbim de alegeri anticipate, dar nu avem inca modificata legea alegerilor parlamentare. Or daca mergem pe actuala lege, iar vom avea un Parlament format din sase sute de oameni".

• PUTEREA

• Astra Asigurări, executată silit de CNADNR

Astra Asigurări va plăti CNADNR în perioada următoare suma de 95 milioane de lei, în baza executării unei poliţe. Marţi, toate conturile asigurătorului au fost blocate în urma declanşării procedurii de executare silită prin înfiinţarea popririi asupra acestora. În februarie 2014, ASF a instituit procedura de redresare financiară prin administrare specială la Astra Asigurări, a suspendat dreptul de vot al acţionarilor şi conducerea şi a numit KPMG Advisory ca administrator special. La finele anului 2013, compania ocupa primul loc pe piaţa asigurărilor din România, cu subscrieri de 921,5 milioane de lei şi pierderi de 917,3 milioane de lei.

• Ponta şi prietenia sa cu Rompetrol

Bursa Zvonurilor preia o întrebare pusă de un amic al său, cunoscător în materie. Oare este adevărat că Victor Ponta a impus agenţia de publicitate condusă şi deţinută de către consilierul său, Radu Florescu, în Rompetrol? Traian Băsescu declara, în 2013, la Adevărul Live: "Ponta a renunţat la 400 de milioane de dolari de la Rompetrol şi acum nu are bani pentru metroul din Drumul Taberei". Una dintre cele mai mari companii de comunicare, cu o experienţă de peste 20 de ani în România, agenţia Centrade Saatchi & Saatchi a încheiat la sfârşitul anului 2014 mandatul de reprezentare al Saatchi & Saatchi. De la începutul anului 2015, agenţia fondată de Radu Florescu a rămas cu echipa şi clienţii pe care compania îi avea. "Printre clienţii Centrade Saatchi & Saatchi se numără P&G, Rompetrol, Raiffeisen, Mondelez, Sensiblu, Hochland, Chio, Enel, Toyota, Visa, Tuborg, Novartis, BASF, Metro, Astra Zeneca, Kaufland, PMI, Euralis", afirmau pentru adplayers oficialii de comunicare ai agenţiei.

• ROMANIA LIBERA

• Ce ascunde atacul rus la adresa României

Moscova a indicat că este pregătită să acuze SUA şi NATO de încălcarea Tratatului NATO-Rusia din 1997 prin intermediul "României oportuniste". Declaraţia de miercuri a purtătorului de cuvânt al lui Serghei Lavrov a fost scurtă, dar a conţi­nut, pe puncte, esenţa abordării politice a Rusiei în relaţia cu România, precum şi un avertisment adresat SUA şi NATO, care nu a scăpat celor de la Bruxelles. Aleksandr Lukaşevici a afirmat că: - "actualii" lideri politici de la Bucureşti "transformă România într-un cap de pod al Statelor Unite şi NATO în apropierea graniţelor Rusiei"; - "din raţiuni oportuniste sunt gata să sacrifice interesele de a menţine stabilitatea în regiunea Mării Negre"; - liderii români nu doresc decât "să-şi îmbunătăţească imaginea în ochii decidenţilor politici de peste Ocean", care "neglijează în mod deschis angajamentele lor din Tratatul NATO-Rusia din 1997 de neamplasare a unor «forţe substanţiale de luptă» pe teritoriul noilor membri ai Alianţei" deşi "este evident că Rusia nu reprezintă o ameninţare nici pentru România şi nici pentru o altă ţară".

• Criza financiară ar putea reveni. Mult mai violentă

Să presupunem următorul scenariu, unul care s-a mai jucat în ţările cu pieţe emergente. Băncile şi firmele locale fac împrumuturi peste împrumuturi şi adună datorie în dolari - datorie pe care specialiştii o consideră perfect sustenabilă, atâta vreme cât moneda locală e puternică. Dintr-o dată, ceva (o creştere a ratei dobânzilor în SUA, o scădere în preţul mărfurilor, un conflict politic intern) face ca valoarea monedei locale să scadă în raport cu dolarul. Povara datoriei, calculată în moneda locală, este acum mult mai mare. Unii debitori nu mai plătesc ratele, alţii sunt incapabili să rostogolească creditul. Rezultă haosul financiar. Aşa s-au desfăşurat criza datoriilor din America Latină din 1980, criza mexicană Tequila din 1994, criza datoriilor din Asia din 1997 şi criza rusească din 1998. Tot astfel s-a transmis criza financiară din 2008-2009 către pieţele emergente.

• Transgaz, trasă de urechi de UE că nu divulgă date confidenţiale din contractul cu Gazprom

După cazul fraţilor Micula, România este implicată într-o nouă dispută cu UE, de această dată ţara noastră fiind prinsă între Comunitatea Europeană şi Rusia. Transgaz este acuzată că nu respectă legislaţia comunitară şi nu face publice informaţii din contractul cu Gazprom, încheiat înaintea aderării la UE. Compania Transgaz este acuzată de Comunitatea Energiei că nu respectă reglementările UE şi nu face publice date din contractul încheiat cu Gazprom. Surse oficiale apropiate discuţiilor ne-au explicat că acest contract cu gigantul rus a fost semnat înaintea aderării României la UE, iar legislaţia europeană nu se poate aplica retroactiv. Pe de altă parte, documentul stipulează că, dacă una din părţi divulgă informaţii contractuale, cealaltă parte poate solicita despăgubiri consistente.

• ZIARUL FINANCIAR

• Se reduce TVA. Nu ar fi mai bine să fie redusă semnificativ CAS pentru salariile mici?

Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, aflat miercuri la Bucureşti, a amendat intenţia guvernului Ponta de a reduce TVA la produsele agroalimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică dintr-un unghi mai puţin obişnuit. El a subliniat că politica guvernului de la Bucureşti se abate de la linia pe care Comisia Europeană încearcă să o impună în UE, anume: dacă un guvern se decide să reducă o taxă, atunci să reducă taxa pe muncă, nu pe consum. În România, salariile reprezintă numai 30% din PIB faţă de peste 50% în zona euro.

• Românii lasă de Paşte jumătate de miliard de euro în magazine

Scăderea dobânzilor şi creşterea reală a salariilor cu 6% majorează consumul în 2015. Paştele, a doua cea mai importantă perioadă din an pentru consum după sărbătorile de iarnă, urcă vânzările marilor magazine faţă de o perioadă obişnuită din an, ast­fel că românii lasă înaintea Paştelui în jur de 500 de milioane de euro în hipermarketuri şi supermarketuri, conform unei analize a ZF. Perioada de dinaintea Paştelui reprezintă în jur de 5% din comerţul înregistrat într-un an, mai puţin decât decembrie, care reprezintă 10-15% din totalul consumului din comerţul modern, care se ridică la circa 9 mld. euro. Primele date furnizate de retaileri arată că în acest an vânzările de Paşte au fost similare sau au crescut uşor faţă de perioada similară a anului trecut, semn că vestea scăderii TVA la alimente de la 1 iunie nu i-a încurajat pe români să consume mai mult.