• ADEVARUL
• Ardealul şi Banatul luptă singure pentru democraţia din România
Mai multe proteste au fost anunţate, în acest weekend, în ţară, pentru susţinerea dreptului la vot în diaspora. Românii din ţară s-au solidarizat, în acest fel, cu românii de peste hotare, care, în primul tur al prezidenţialelor, din 2 noiembrie, i-au criticat dur pe politicienii de la Bucureşti pentru proasta organizare a alegerilor. Din acest motiv, mii de români din străinătate nu au mai putut vota. Proteste ample de susţinere a diasporei au fost la Cluj şi Timişoara, iar în restul ţării fie au ieşit în stradă câteva sute de oameni, fie mitingurile au fost anulate. De ce doar Transilvania şi Banatul s-au mobilizat? "Atitudinea civică dezvoltată, modelele occidentale fac ca Transilvania şi Banatul să fie diferite de restul ţării. Indicatorii pe care îi avem în Banat, în general, dar în Timiş, în special, ne arată un contractualism, adică respectarea cuvântului dat. Aici, există un angajament civic şi comunitar, prin numărul mare de ONG-uri şi calitatea lor, cu implicarea populaţie în decizia publică la nivel de Consiliu Local Alin Gavreliuc, sociolog
• Klaus Iohannis, interviu din curtea Primăriei Sibiu: Prim-ministrul a rămas ca fraierul cu banii în buzunar
Klaus Iohannis, candidatul ACL la alegerile prezidenţiale, a vorbit, duminică seară la B1 TV, din curtea Primăriei Sibiu, despre principalele aspecte ale campaniei electorale, relaţia cu liberalul Crin Antonescu şi necesitatea dezbaterii cu Victor Ponta, contracandidatul său în turul doi. "România mea este o ţară în care lucrurile sunt puse la punct. România lucrului bine făcut este o ţară în care investiţiile se finalizează, proiectele sunt duse până la capăt. Prim-ministrul a rămas ca fraierul cu banii în buzunar şi se duce la televizor şi se laudă că termină anul cu excedent buzunar. Nu este România în care vreau să trăiesc eu. Avem un Guvern care promite pomeni electorale peste pomeni electorale. Aş fi pregătit bugetul pentru 2015 în august, înainte de campanie electorală, aş fi negociat cu FMI în aşa fel încât să fie ceva realist, aş fi venit în Parlament. Aşa se face o campanie electorală când eşti cu bugetul în pregătire. Habar nu are ce vrea să facă în 2015. Probabil se renunţă la cota unică în 2015."
• Ponta: "Se pare că nu avem gaze de şist. Nu pot să spun mai mult, dar ne-am bătut pe ceva ce nu avem"
Candidatul PSD-UNPR-PC la alegerile prezidenţiale, Victor Ponta, a vorbit, la Antena 3, despre situaţia românilor din diasporă care nu au apucat să voteze în turul I, despre relaţia cu Federaţia Rusă, despre explorarea resurselor minerale, dar şi despre avantajele sale în faţa contracandidatului său, Klaus Iohannis. . "Eu am spus şi în întâlnirile oficiale: principalele arme ale Federaţiei Ruse împotriva României o reprezintă gazele. România trebuie să devină independentă energetic. Trebuie să avem resursele noastre, toate stimulentele pentru companiile care investesc la noi. Se pare că nu avem gaze de şist. Nu pot să spun mai mult, dar ne-am bătut pe ce nu avem."
• MAE calcă pe BEC: Corlăţean minte prin omisiune
Ministerul Afacerilor Externe (MAE), condus de Titus Corlăţean, sfidează o decizie luată de Biroul Electoral Central (BEC), conform căreia există baza legală ca să se înfiinţeze noi secţii de votare în străinătate pentru turul al doilea al prezidenţialelor. Iată firul evenimentelor. A treia zi după alegeri, în data de 4 noiembrie, o delegaţie a MAE, condusă de Titus Corlăţean, a avut o întâlnire cu conducerea BEC. La această întâlnire, "pentru fluidizarea procesului de vot", MAE s-a angajat să posteze online declaraţia pe proprie răspundere pentru românii din străinătate care vor să voteze şi să suplimenteze numărul ştampilelor din secţiile de votare. Însă nu s-a angajat să suplimenteze numărul de secţii de votare, o decizie care ar fi putut rezolva foarte simplu problema cozilor din diaspora. La acea întâlnire, MAE a încercat să arunce responsabilitatea în cârca BEC. BEC a reacţionat imediat printr-un comunicat de presă. "BEC subliniază faptul că, în conformitate cu dispoziţiile articolului 12 din Legea pentru alegerea preşedintelui, nu are atribuţii legale cu privire la organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate, acestea fiind în competenţa exclusivă a MAE", arată BEC.
• Primarii din Italia au oferit României spaţiu pentru a deschide mai multe secţii de vot. MAE i-a refuzat
Diplomaţii români din Italia au cerut ajutor autorităţilor locale din Italia pentru deschiderea de secţii de vot în două oraşe cu mari comunităţi de români. Primăriile din Italia au răspuns pozitiv cererii diplomaţilor români din Peninsulă, însă MAE a refuzat ofertele, arată jurnaliştii de la hotnews.ro. Două documente oficiale ale primariilor din Riano şi Verbania, puse la dispoziţia HotNews.ro de consilieri locali, arată că oficialii italieni au fost pregătiti să ofere ajutor Minitserului de Externe pentru amplasarea de secţii de vot încă dinaintea turul 1 al prezidenţialelor, dar MAE nu a răspuns ofertelor.
• BANCHERUL
• Restantele nu se opresc din crestere. BCR si BRD, au facut pierderi record de 2,52 miliarde lei in trimestrul 3
Bancile si-au majorat semnificativ, in luna septembrie, volumul de credite neperformante scoase in afara bilanturilor, ca urmare a masurilor luate recent de BNR in vederea curatirii portofoliilor bancare, astfel incat rata de neperformanta, la care suntem campioni in Europa, sa mai scada. In consecinta, rata creditelor neperformante din sectorul bancar a scazut in august, pentru a sasea luna consecutiv, la 17,23%, dupa varful atins in februarie, de 22,52%, arata datele BNR. Initiativa BNR de a determina bancile sa-si recunoasca neperformanta (prin constituirea de provizioane) si sa scape de ea a provocat bancilor mari pierderi record in trimestrul trei din acest an. Primele doua banci din sistem au raportat pierderi cumulate de 2,52 miliarde lei, cele mai multe fiind in dreptul BCR. Astfel, BCR a scos din dulapul cu schelete credite neperformante de 3,2 miliarde lei in trimestrul trei, dar mai are "mosteniri istorice" de 9,7 miliarde lei. Pretul platit: pierderi record de 2,4 miliarde lei.
• Marius Dunca, seful ANPC: Ordinul privind afisarea comisioanelor la bancomate va fi implementat gradual
Marius Dunca, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), spune ca Ordinul publicat recent in Monitorul Oficial privind afisarea la bancomate a comisioanelor pentru operatiunile cu carduri va fi implementat gradual, astfel incat bancile sa aiba suficient timp la dispozitie pentru operarea modificarilor tehnice necesare, pentru se a evita cresterea comisioanelor si transferarea costurilor catre consumatori. ANPC a anuntat initial ca va obliga bancile sa prezinte la bancomate comisioanele in suma fixa, nu sub forma de procent, pentru operatiunile cu cardul, insa in Ordinul publicat in Monitorul Oficial se prevede afisarea sub forma de procent. "Pentru a evita ca acest Ordin să implice costuri care pot fi transferate către consumatori, am preferat să le acordăm băncilor un termen de 120 de zile pentru a putea implementa Ordinul în forma aceasta. După ce vor fi implementate aceste reglementări, ne vom consulta cu reprezentanţii băncilor şi vom identifica soluţii şi termene realizabile în aşa fel încât consumatorii să fie informaţi complet, corect şi precis, adică comisioanele să fie afişate în sumă fixă", spune Marius Dunca, pentru Bancherul.ro.
• CAPITAL
• Impuls nou pentru ieftinirea creditelor, prag de alarmă la depozite
RISC Banca Naţională a redus dobânda de politică monetară la un nou minim istoric, 2,75%. Decizia, care va conduce la ieftinirea creditelor în lei, a trebuit să fie însoţită de o măsură pentru evitarea unor dobânzi de 0% la depozite. Reducerile anterioare de dobândă decise de BNR îşi transmiseseră deja efecte în costul creditelor. Rata interbancară Robor la 3 luni, indicatorul utilizat de bănci pentru calculul dobânzilor la creditele de retail în lei, a scăzut cu un punct procentual în ultima lună şi a ajuns aproape de 2%, un minim al ultimelor două luni şi jumătate. Scăderea influenţează, deocamdată, doar costul creditelor noi. Concomitent cu ieftinirea creditelor în monedă naţională, bancherii au redus, chiar mai puternic, bonificaţiile oferite deponenţilor, până la niveluri care nu mai permit obţinerea unor câştiguri în termeni reali. Decizia de reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale risca să descurajeze şi mai mult economisirea.
• MAE a pus la dispoziţie aproximativ 800 de persoane pentru secţiile de votare în al doilea tur de scrutin
Ministerul Afacerilor Externe informează că, în baza articolului 2 al deciziei Biroului Electoral Central/ BEC nr. 125D din 04.11.2014 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare al celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României din 2014 la secţiile de votare din străinătate, a transmis, în termenul prevăzut de decizia menţionată, Biroului Electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate lista cu propuneri de personal, pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, se arată în comunicat. Potrivit Ministerului, pe lângă cele 800 de persoane puse la dispoziţie din cadrul centralei MAE şi al misiunilor diplomatice şi consulare, Biroul Electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate urmează să decidă completarea birourilor electorale cu personalul necesar.
• Europa se încălzeşte! Criza gazelor a trecut
PACT Acordul dintre Rusia şi Ucraina a fost semnat, toată lumea răsuflă uşurată. Ochii tuturor privesc acum spre cele două părţi, care trebuie doar să respecte angajamentele reciproc asumate: Kievul să plătească, iar Gazpromul să livreze gazul promis. Pentru europeni este un succes, în timp ce Rusia îşi reafirmă statutul de partener de încredere. Presiunea gazului a scăzut, politic vorbind. La propriu, ea va creşte considerabil în toate conductele ucrainene şi europene în următoarea perioadă, în urma rezolvării celui mai mare conflict al gazelor din ultimii ani. Pe fondul tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia şi în contextul confruntărilor militare din estul ucrainean, cele două ţări s-au înţeles totuşi, spre binele tuturor şi au semnat un acord temporar privind furnizarea de gaze naturale până în luna martie. Pemierul rus Dmitri Medvedev a şi semnat un decret care stabileşte un preţ de 378,22 dolari pentru mia de metri cubi.
• Ministrul Finanţelor, despre legalizarea prostituţiei: "Orice bani în plus la buget contează"
Ministrul Finanţelor susţine legalizarea prostituţiei. Ioana Petrescu a declarat că măsura ar fi bună pentru bugetul ţării, pentru că ar aduce bani în plus. "Deocamdată, prostituţia este ilegală. Dacă prostituţia devine legală, atunci va deveni o activitate economică legală, generatoare de profit. (...) Orice bani în plus la buget contează", a spus ministrul finanţelor. Ioana Petrescu nu este însă de acord cu impozitarea Bisericii, şi asta pentru că aceasta este "o organizaţie non-profit". Eurostat a cerut statelor din Uniunea Europeană să integreze în statisticile naţionale şi activităţile ilegale ce aduc venituri. Şi asta pentru că este vorba despre tranzacţii comerciale aprobate în mod liber de participanţi. Potrivit unor calcule ale Institutului Naţional de Statistică, veniturile din prostituţie ar mări produsul Intern Brut al României cu 180 de milioane de lei, adică 0,03%.
• CURENTUL
• MAE poate multiplica imediat numărul de secţii după modelul Haga dar nu vrea
În Olanda, la turul I au fost deschise două secţii de votare: Haga 1 şi Haga2, ambele chiar în sediul ambasadei României la Haga, în încăperi diferite, la adresa Catsheuvel 55, 2517KA, Haga. Incompetentul Titus Corlăţean care, conform unui comunicat al MAE "se află într-un proces intern de evaluare consolidată pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor, deciziilor, adreselor şi comunicatelor emise de BEC" explica vineri că pentru "înfiinţarea unei noi secţii e necesară o întreagă procedură plecând de la solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, de la toate chestiunile de ordin logistic, măsurile de ordin practic, personal, inclusiv securizarea sediului respectiv".
• Dezbaterea - de Tia Şerbănescu
Ce om normal ar vrea să-l întâlnească pe Ponta patru seri la rând? O singură dezbatere era de-ajuns: avea dramatismul necesar unei finale naţionale şi nu aerul unui turneu manelist la patru nunţi. Programul impus de Ponta l-a silit (aşa cum s-a şi dorit) pe Iohannis să refuze schimbarea regulilor în timpul jocului (specialitatea lui Ponta) şi să propună revenirea la cutumă: o singură dezbatere într-un spaţiu public (Universităţi, Parlament) cu accesul tuturor televiziunilor. Întâlnirea celor două staffuri, produsă după lansarea ofertelor, a eşuat. Dragnea n-a vrut decît cele patru ieşiri tv aranjate de Ponta (pe care ACL le-a considerat inacceptabile) - după care a acuzat: "Iohannis fuge de Ponta". Sincer, multă lume fuge de Ponta. Dar la Iohannis nu e cazul: în interviul la Digi24 Iohannis s-a prezentat impecabil dovedind că n-are motive să se teamă de incontinenţa verbală şi de incompetenţa universală a lui Ponta care ştie din toate câte nimic - potrivindu-se cu D.D. pe care Dragnea l-a indicat ca "ofertă foarte serioasă de moderator". Din tomberon.
• CURIERUL NATIONAL
• Ce stă în spatele întăririi dolarului
Dolarul a atins un maxim al ultimilor 7 ani în raport cu yen-ul japonez, întărindu-se în acelaşi timp cu euro, francul elveţian, rubla, aurul şi petrolul brut. Dacă analişti din piaţă pun acest lucru pe seama robusteţii economiei americane, Robert Prechter, investitor cu experienţă în pieţele internaţionale, spune că este vorba de contracţia deflaţionistă a creditului. "Dolarul este cea mai inflamată prin credit monedă de pe faţa pământului; cel mai mare ocean de credit este denominat în dolari şi aceste promisiuni de plată intră în colaps". Dolarul se întăreşte către cea mai solidă valoare a sa din iunie 2010, explicaţia adesea folosită în pieţe fiind aceea a revigorării consumului în cea mai mare economie din lume, relatează Bloomberg.
• Autorităţile blochează salariaţii din străinătate
"Angajatorii care ar trebui să le plătească cazarea şi transportul către casă au conturile blocate încă din luna august. Ministerul Finanţelor se spală pe mâini plasând răspunderea în curtea ANAF, care a dispus această măsură. Memoriile trimise ministerelor şi Guvernului de către asociaţiile care-i reprezintă au rămas fără răspuns.
• Un nou paradis fiscal? Taxa olandeză, copie fidelă a schemei Luxemburg
Dividende, plăţi, dobânzi şi redevenţe ale companiilor au trecut prin Olanda, pentru a evita impozitarea - care a crescut substanţial în ultimul deceniu, potrivit Curţii de Conturi a Olandei. Într-un raport publicat joi (6 noiembrie), instanţa scrie că legislaţia fiscală şi tratatele au fost menite iniţial pentru a evita ca o companie să plătească aceeaşi taxă de două ori - acest lucru reuşind să creeze din Olanda un climat "favorabil pentru multinaţionale". Tonul raportului nu este unul foarte agresiv, iar cuvântul "paradis fiscal" nu apare specificat în el, dar cele două partide politice de stânga care au solicitat investigaţia, spune raportul, arată că ceva trebuie făcut în această privinţă. Ei doresc mai multă transparenţă cu privire la acordurile multinaţionale realizate cu biroul fiscal. Curtea scrie că climatul fiscal olandez pentru multinaţionale "nu se abate de la schemele folosite de ţările europene " - altele, cum ar fi Marea Britanie, Elveţia şi Luxemburg.
• ASF asimilează brokerii din asigurări IFN-urilor
În Nota de fundamentare a proiectului privind funcţionarea brokerilor, ASF spune că majorarea capitalului social de 10 ori se impune pentru că aşa au şi IFN-urile. În replică, UNSICAR arată că brokerii nu sunt nici IFN şi nici SSIF, cerând majorarea capitalului social în funcţie de densitatea asigurărilor sau PIB/locuitor. În urma solicitării Curierului Naţional, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASG) a postat pe site-ul său şi nota de fundamentare a proiectului de normă privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare (despre care prim-vicepreşedintele ASF, Cornel Coca Constantinescu, afirmase că nu a fost făcută publică "dintr-o eroare"), în aceasta fiind invocat faptul că brokerii ar trebui să îşi majoreze capitalul social de 10 ori, pentru că şi IFN-urile şi SSIF-urile au un capital social de 50.000 euro.
• Ce are de gând să facă Germania pentru a susţine creşterea economică în Europa
Guvernul Germaniei a decis să suplimenteze cu 10 miliarde euro investiţiile publice din ţară, pentru perioada 2016-2018, măsură care va contribui la susţinerea creşterii economice în Europa, a declarat joi ministrul de Finanţe Wolfgang Schauble, potrivit EUobserver. "Voi propune Guvernului de coaliţie ca, la planificarea bugetului pentru 2016, să alocăm fonduri cu o valoare de 10 miliarde de euro pentru investiţii suplimentare până în 2018", spune Schauble. Partenerii europeni şi instituţiile internaţionale exercită presiuni asupra cancelarului Angela Merkel să crească cheltuielile, pentru ca Germania să contribuie mai mult la susţinerea economiei comunitare. Schaeuble a spus că măsura a fost aprobată de către cancelarul Angela Merkel, iar detaliile vor fi stabilite în timpul redactării proiectului de buget pentru 2016.
• EVENIMENTUL ZILEI
• "Evenimentul zilei" solicită BEC să rezolve urgent situaţia secţiilor de votare suplimentare!
Evenimentul Zilei" face un apel public către reprezentanţii Biroului Electoral Central (BEC) prin care le solicită îndeplinirea îndatoririlor legale şi rezolvarea, fără echivoc, a situaţiei secţiilor de votare suplimentare. Mii de oameni au ieşit în stradă cerând un vot lipsit de dificultăţi pentru românii aflaţi în afara graniţelor. O analiză a documentelor demonstrează existenţa unei situaţii ambigue, determinată de inexactitatea deciziei BEC. Mai mult, am constatat o diferenţă importantă între decizia BEC şi comunicatul de presă, ceea ce a determinat o confuzie în privinţa bazei legale. BEC trebuie să-şi asume printr-o decizie sau hotărâre, nu printr-un simplu comunicat de presă, faptul că MAE poate deschide noi secţii de votare în străinătate.
• Cele mai profitabile zece firme din agricultura românească
În total, anul trecut, 8.639 de companii autohtone au înregistrat un profit total brut cumulat în valoare de 2,43 miliarde lei (aproape 551 milioane euro). Primele zece din listă, cu 4.459 angajaţi şi cu un profit brut total de circa 378 milioane lei, au produs, în 2013, peste 15% din câştigul din agricultură, arată cifrele furnizate EVZ de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Cel mai profitabil business din agricultura românească este Smithfield Ferme din Timişoara. Creşterea porcinelor i-a adus companiei cu acţionariat străin, americanii de la Smithfield fiind cumpăraţi, anul trecut, de chinezi, un profit net de aproximativ 105 milioane lei, în creştere cu 17% faţă de 2012. Pe locul al doilea în topul profitabilităţii de anul trecut se află Interagro, compania din Zimnicea deţinută de miliardarul Ioan Niculae, care a raportat în 2013, un profit net de circa 50 milioane lei. A treia cea mai profitabilă firmă din domeniu este Transavia din Oiejdea, judeţul Alba, care se ocupă cu creşterea păsărilor, contabilizând, anul trecut, peste 46 milioane lei profit net.
• JURNALUL NATIONAL
• Băse bătea copii, Iohannis cafteşte bunici
Iohannis a bruscat-o şi a injurat-o pe bunica celor trei copii, traficaţi din Sibiu, prin intermediul profesorilor pe atunci, Klaus şi Carmen. Fiica acesteia a povestit la Antena 3 cum soţii Iohannis i-au presat pe bunicii copiilor rămaşi orfani, din Răşinari, să accepte adopţia lor de o familie din Canada. Argumentul forte, pentru a-i convige pe bunicii copiilor din Răşinari să accepte adopţia nepoţilor spre Canada, a fost o minciună de un cinism infiorător. Îmi dau şi eu fetiţa în Canada, cum crezi că aş da fetişa de lângă mine dacă nu i-ar fi bine? Copii vor veni de două ori pe an în România, în vacanţe, aşa că nu le va fi dor de nepoţi. Iohannis a răspuns la întrebările de la B1, că de copiii plecaţi în Canada nu trebuia să se intereseze el ci autorităţile.
• Crin Antonescu reafirmă că nu-l sprijină pe Iohannis în campania electorală
Crin Antonescu a declarat că niciunul dintre cei doi candidaţi angajaţi în campanie electorală nu beneficiază de sprijinul său, "sunt independent ca un preşedinte", a declarat fostul lider liberal pentru stiripesurse.ro. Antonescu a recunoscut că a schimbat mesaje cu ambii candidaţi, dar că niciunul dintre ei nu se va bucura de sprijinul său public. "Am schimbat două vorbe, aşa, care mai e treaba. Am comentat neutru, deci, nu e nicio chestie. Nici Iohannis şi nici nimeni altcineva nu se poate baza pe sprijinul meu. Pur şi simplu: Ponta m-a sunat şi am vorbit mai mult glume de astea politice, ce comenta el de alegeri, chestia aia că au venit Iohannis şi cu Blaga în sediul unde s-a făcut USL, dar au fost pur şi simplu nişte chestii de discuţie politică. Cu Iohannis am avut un schimb de mesaje şi atât", a spus Antonescu.
• Guvernul are finanţare pentru două autostrăzi transcarpatice
Master Planul de Transporturi al României prevede ca fiecare oraş reşedinţă de judeţ să aibă şosea de centură, a declarat Ioan Rus. Anul 2018 poate fi cel în care România va avea două autostrăzi transcarpatice, una care să lege sudul ţării de nord şi una estul de vest, a declarat ministrul Transporturilor, Ioan Rus. "Până în 2018, prioritate zero în acest Master Plan de Transport al României, dincolo de toate reţelele care să asigure interconectivitate între diverse localităţi, regiuni etc., se găsesc două lucruri esenţiale: două transcarpatice sud-nord, prin Piteşti şi prin Braşov, şi două transcarpatice una Bacău - Braşov şi una de la Târgu Neamţ, pe la Poiana Largului, care să coboare, de asemenea, în Transilvania. Pe finanţarea existentă azi, pe disponibilităţile pe care le avem, 2018 poate fi anul în care să avem două (autostrăzi transcarpatice - n. r.), deci cel puţin câte o transcarpatică sud-nord şi est-vest", a spus Rus.
• NATIONAL
• PSD pregateste convertirea euro in ruble!
Pentru ca pesedistii care nu concep nici in ruptul capului ca partidul sa ajunga pe mainile "groparului" Liviu Dragnea si a "baronilor" care il sustin neconditionat pe acesta au conceput un plan prin care sa dea o lovitura de imagine de proportii, prin aducerea la conducerea celei mai mari formatiuni politice de la noi a "independentului" Sorin Oprescu. Care ar avea nu doar sprijinul tacit al lui Victor Ponta, dar si pe cel al presedintelui de onoare Ion Iliescu. Mai mult, dupa cum a aflat cu ingrijorare reprezentantul "baronilor", candidatura actualului primar general al Capitalei va avea si sprijinul financiar necesar, existand informatii ca importante grupuri de lobby rusesti vor contribui serios la campania lui Oprescu.
• Iohannis, pus in colectia de papusi a lui Basescu
Desi se lauda cu scorul exceptional pe care l-au obtinut in primul tur al prezidentialelor, social-democratii nu-l slabesc nicio secunda pe candidatul ACL. Iar cea mai buna cale de a-l distruge definitiv pe Klaus Iohannis este sa-i lipeasca eticheta de "basist" pe frunte. Atunci cand nu vinde Ardealul si nu cauta sa-i dezbine pe romani, Iohannis merge "sa ia lumina" de la actualul presedinte, sustin pesedistii. Mai mult, acestia atrag atentia alegatorilor ca un vot pentru candidatului ACLeste egal cu un vot pentru Traian Basescu. Printre cei insarcinati cu lansarea acestei teorii se numara si ministrul Muncii, social-democrata Rovana Plumb, aceasta afirmand din capul locului ca Iohannis este doar o marioneta a sefului statului.
• Acuzatii de mita la adresa premierului Ponta
Pe ultima suta de metri a campaniei electorale, prim-vicepresedintele PDL Catalin Predoiu arunca o bomba in curtea PSD. Concret, democrat-liberalul ii cere candidatului Victor Ponta sa marturiseasca public daca a luat bani de la compania KazMunaiGaz. Odata cu semnarea memorandumului, KazMunaiGaz a primit din partea Guvernului Ponta un cadou de sute de milioane de euro, a afirmat Catalin Predoiu. In context, acesta a sustinut ca, in cadrul negocierilor, premierul a avut grija sa-si faca parte, obtinand o suma frumusica din partea companiei petroliere. . Convins de veridicitatea informatiilor pe care le detine, Predoiu i-a solicitat candidatului PSD sa dea explicatii pe aceasta tema.
• PUTEREA
• Bătălia pentru votul din străinătate se dă în stradă
De sâmbătă au început în mai multe oraşe din ţară mitinguri de solidaritate cu românii din afara ţării care nu pot să îşi folosească dreptul la vot şi împotriva Guvernului Ponta care nu ia măsurile necesare pentru ca situaţia din primul tur al alegerilor prezidenţiale să nu se mai repete. Din păcate, PSD s-a gândit că e cazul să organizeze o contramanifestaţie "spontană" la Braşov şi au avut loc altercaţii între participanţii din cele două tabere, dar şi cu jandarmii. Mai mult, un vicepreşedinte PSD, Lia Olguţa Vasilescu, a ameninţat cu războiul civil, probabil amintindu-şi de vremea când era în PRM şi Corneliu Vadim Tudor promitea că dacă ajunge preşedinte va face "dreptate" cu mitraliera.
• SUA. Restructurarea FMI
Victoria republicanilor în alegerile care au avut loc în Statele Unite riscă să dea o lovitură fatală reformării FMI, iar directorul general al instituţiei, Christine Lagarde, a declarat recent că va trebui din acest motiv să îşi dovedească talentul de contorsionist. Lagarde se referea la încercarea ei de a convinge Congresul SUA să ratifice reformarea conducerii FMI, votată în 2010 de statele membre ale instituţiei, dar care nu poate intra în vigoare în lipsa acordului american. Republicanii au obţinut marţi majoritatea în Senat, iar din ianuarie vor controla ambele camere ale Congresului. Încă din 2012, administraţia Obama a încercat să convingă republicanii să adopte această reformă, care măreşte influenţa statelor emergente în FMI şi dublează resursele permanente. Două tentative care au avut loc în acest an s-au soldat însă cu un eşec.
• În ciuda interzicerii unui referendum, la Barcelona s-a votat duminică
Separatiştii din Catalonia au organizat duminică o consultare "simbolică", fără valoare legală, privind independenţa acestei regiuni a Spaniei. Secţiile de votare amenajate la Barcelona şi în alte localităţi au fost deschise la ora locală 9.00. La unele dintre acestea, votanţii care erau deja prezenţi acolo au aplaudat începerea consultării în care sunt chemaţi să răspundă la două întrebări, şi anume "Vreţi Catalonia să fie stat?", iar dacă da, "Vreţi să fie independent?". Sondajele arată că jumătate dintre locuitorii acestei regiuni muntoase bogate din nord-estul Spaniei doresc independenţa. Catalonia are 7,5 dintre cele 47 de milioane de locuitori ai Spaniei.
• ROMANIA LIBERA
• Pensionarii susţinători ai lui Ponta şi Gâdea au boicotat protestul din Bucureşti
Zona din faţa Teatrului Naţional Bucureşti a fost, duminică seara, scena unor noi manifestări pentru alegeri libere şi respectarea dreptului la vor pentru toţi cetăţenii, inclusiv cei din diaspora. Mitingul a fost bulversat de câţiva zeci de pensionari care îi lăudau pe premierul Victor Ponta şi şeful Antena 3, Mihai Gâdea. Protestatarii care au decis să iasă în stradă şi duminică pentru a cere Guvernului şi Ministerului Afacerilor Externe respectarea dreptului la vot şi organizarea de alegeri libere au început să se adune în faţa Teatrului Naţional (TNB) în jurul orei 17.00. După numai o oră însă, timp în care cei aproape 200 de protestatari au scandat lozinci precum "Ponta nesimţit / Pe români i-ai umilit", sau "Jos Ponta, jos / Eşti un mincinos", în acelaşi loc a apărut şi un grup format din aproximativ 10 pensionari care au început să se plimbe prin mulţime fluturând drapelul şi aclamându-i pe Victor Ponta şi... Mihai Gâdea.
• ZIARUL FINANCIAR
• Ponta şi Iohannis ne cer să le dăm un credit pe 5 ani
În această campanie electorală pentru Palatul Cotroceni am aflat de toate - că Ponta e mincinos, că Iohannis nu e român şi nu e ortodox - mai puţin cum cei doi pretendenţi ne vor plăti creditul pe care îl vom acorda celui care pentru următorii cinci ani va fi preşedintele fiecăruia dintre noi. Fiecare dintre cei doi a scris pe dosarul de creditare - "Mândri că suntem români", sloganul lui Ponta, sau "România lucrului bine făcut", al lui Klaus Iohannis. Dar cum se traduc cele două sloganuri din punct de vedere economic? Sunt mândru că sunt român, dar în cei cinci ani cum va creşte salariul mediu (1.700 de lei net în acest moment) şi până la ce nivel? E bine că România îşi propune să facă lucruri bune, dar la finalul celor cinci ani cât va fi PIB-ul (de la 150 de miliarde de euro acum)?
• Electrica a fost inclusă în indicele pieţelor de frontieră şi ar putea câştiga investiţii de 120 mil. dolari
Grupul Electrica (EL), cea mai mare companie de distribuţie şi furnizare a energiei din România, a intrat în indicele MSCI al pieţelor de frontieră urmărit de fonduri cu active de 12,4 mld. dolari. Graţie calificării, compania ar putea atrage fluxuri suplimentare de capital de până la 120 mil. dolari, potrivit calculelor ZF. Compania americană de indici Morgan Stanley Capital International (MSCI) a anunţat că va include începând din 25 noiembrie două noi companii în indicele pieţelor de frontieră: grupul de distribuţie Electrica din România şi grupul de panificaţie Kinhdo Corp din Vietnam. Electrica, grup cu venituri de 5,1 mld. lei în 2013 şi o capitalizare de 4,1 mld. lei, s-a listat la bursa de la Bucureşti şi la cea de la Londra pe 4 iulie.
• Zidul Berlinului nu a căzut şi în România. Cât ar costa integrarea Republicii Moldova?
Pe 9 noiembrie 1989 cădea Zidul Berlinului şi începea reunificarea Germaniei, care avea să coste 2.000 de miliarde de dolari timp de 25 de ani. Politic, pentru România, zidul de pe Prut încă nu a căzut. Cât ar costa reunificarea dacă s-ar face? Pentru România, aflată în aceeaşi situaţie cu Republica Moldova ca Germania de Vest cu cea de Est în urmă cu 25 de ani, zidul de pe Prut nu a căzut. Germania de Est reprezenta cam un sfert din Germania de Vest ca populaţie şi a 25-a parte ca PIB. Este interesant că astăzi, în 2014, Republica Moldova reprezintă circa 20% din populaţia României (respectiv 3,6 milioane faţă de 20 de milioane) şi la nivelul PIB-ului total tot cam a 25-a parte. România are un PIB de circa 147 mld. euro, iar Moldova un PIB de circa 6 mld. euro. Astfel, datele arată că pe nemţii din vest reunificarea i-a costat aproximativ de 1,5 ori PIB-ul anului 1990, bani cheltuiţi în ultimii 25 de ani şi care urmează încă să fie cheltuiţi până în 2019. Extrapolând, pentru România costul ar fi de 1,5 ori PIB-ul anului 2014, adică un necesar de circa 200 mld. euro pentru următorii 25-30 de ani.