REVISTA PRESEI - 11.04.2011

• ADEVĂRUL

• Antifraudă de ochii lui Traian Băsescu

Casa de Asigurări de Sănătate a blocat preţ de câteva ore aplicaţiile sistemului informatic, menit a preveni fraudele din Sănătate, pentru a fi funcţional în prezenţa preşedintelui Băsescu. Sistemul informatic al CNAS a funcţionat perfect la inaugurare pentru că era online doar funcţionarul care-i prezenta preşedintelui aplicaţia. Sistemul s-a prăbuşit după trei săptămâni. Conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate s-a îmbrăcat de sărbătoare în data de 20 decembrie 2010 pentru prezentarea noii versiuni a Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), care a costat peste 80 milioane de euro până în acest moment. La eveniment a fost prezent şeful statului, Traian Băsescu, reprezentanţi ai mass-media şi alte oficialităţi.

• Boc şi Blaga se bat, Paleologu îi distrează

Actualul şef al PDL, Emil Boc, secretarul general Vasile Blaga şi deputatul Theodor Paleologu îşi lansează oficial astăzi candidaturile pentru funcţia de preşedinte al PDL. Primul care va lua startul va fi premierul Boc,la ora 13.00, urmat de Blaga, la 14.30. La 15.30 va face anunţul oficial privind intrarea în cursă şi fostul ministru al Culturii, care a decis pe ultima sută de metri "să destindă atmosfera" şi să devină "candidatul care-l va consola pe cel înfrânt". Pentru a demonstra spiritul de echipă, democrat-liberalii au decis organizarea celor trei lansări în aceeaşi zi, la sediul central al partidului din Aleea Modrogan.

• USL Bucureşti, născută cu forcepsul

Marian Vanghelie (PSD) şi Andrei Chiliman (PNL) au semnat protocolul pe Capitală. Bucureştiul încheie seria înţelegerilor perfectate între PSD şi PNL la nivel local. O parte dintre aceste acorduri au fost "stimulate" de la centru. Protocolul USL pe Bucureşti a fost semnat, sâmbătă, de Marian Vanghelie, de Andrei Chiliman şi de Cristian Popescu-Piedone, la un hotel din Capitală. Evenimentul s-a desfăşurat departe de ochii presei, Vanghelie şi Chiliman preferând discreţia. Cei doi n-au avut de această dată interesul să fie mediatizaţi pentru că semnarea documentului echivalează pentru fiecare cu un pas înapoi.

• Statul închide linii ferate care puteau fi utile firmelor

Aproape 1.500 de kilometri de linii industriale şi de manevră vor fi desfiinţate, obligându-i pe industriaşi să-şi transporte mărfurile cu camioane în locul trenurilor. România este pe cale să repete greşeala Spaniei, care pierde anual miliarde de euro din cauză că şi-a desfiinţat liniile ferate industriale. Un proiect de hotărâre de guvern prevede închiderea a 1.474 de kilometri de cale ferată din motive de (ne)rentabilitate, dar şi pentru că "prin reutilizarea elementelor neexploatate şi excedentare se pot realiza economii importante". Din anexa proiectului normativ, obţinută exclusiv de "Adevărul", reise că vor fi afectate liniile şi echipamentele aferente din 129 de secţii feroviare şi din peste 500 de staţii de cale ferată. Mai exact, în majoritatea staţiilor vor fi închise acele linii numite "abătute", respectiv cele care sunt folosite ca refugiu pentru trenuri.

• Cum a schimbat criza faţa Uniunii Europene

Criza a venit şi, cel puţin tehnic, a trecut. În urmă au rămas însă noi taxe, impozite majorate, datorii uriaşe şi rate ale şomajului ajunse la cote record. În rubrica "Dosar" din această săptămână, "Adevărul" îţi prezintă cum s-a schimbat viaţa cetăţeanului de rând, a statelor comunitare şi a Uniunii Europene ca întreg. naliştii spun că această recesiune ne-a dus înapoi cu 10 ani. De la cel mai mic la cel mai mare, criza a schimbat din temelii modul de viaţă al europeanului, al statelor comunitare şi al Uniunii Europene.Perioada analizată este 2007-2010, cuprinzând astfel toate etapele crizei mondiale. Datele sunt îngrijorătoare. Rata şomajului a României ajungea, în 2007, la 4,1%. Până în 2010 s-a dublat. În acelaşi interval, datoria publică a ţării aproape că s-a triplat. Deficitul nostru bugetar a ajuns de la 2,6% la 6,6%, iar PIB/cap de locuitor a scăzut cu 2.100 de euro.

• Spak, milionarul care s-a sinucis de frica morţii

Unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din industria alimentară şi-a pus capăt zilelor de teamă să nu aibă iarăşi cancer, boală de care a suferit anul trecut. Moartea lui Constantin Spak (58 de ani) i-a şocat pe cunoscuţi. Afaceristul oltean a încheiat socotelile cu viaţa după ce şi-a înfipt de trei ori cuţitul în piept. Unul dintre cei mai bogaţi olteni şi-a pus capăt zilelor sâmbătă seara, chiar în sediul firmei din Valea Mare, judeţul Olt. Era împreună cu soţia sa, când i-a spus că merge la toaletă. Îngrijorată că bărbatul nu revenea, Olimpia Spak a mers după el şi l-a găsit fără suflare. "Nu există suspiciuni de omor. Rezultatul necropsiei indică trei plăgi penetrante semitorace, din care o plagă cardiacă, hemoragie internă şi externă", a declarat comisarul Claudia Radu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Olt.

• Japonezii returnează banii găsiţi printre ruine

Zeci de milioane de yeni şi seifuri descoperite în ruinele din nord-estul Japoniei, după tsunami-ul de la 11 martie, au fost predate poliţiei. "Bani lichizi şi alte obiecte de valoare sunt aduse în mod constant la posturile locale de poliţie" de către membrii echipelor de salvare şi de către cei care dau o mână de ajutor, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei din Miyagi, una dintre prefecturile cele mai afectate. Şi asta în condiţiile în care, potrivit legii japoneze, banii lichizi sau obiectele găsite pot fi păstrate, dacă proprietarul nu revendică nimic în decurs de trei luni. Deocamdată, doar 10% din obiectele şi banii returnaţi au putut fi înapoiaţi proprietarilor.

• Islandezii, răi de plată

Cetăţenii micii insule din Atlanticul de Nord refuză să ramburseze banii creditorilor internaţionali ai băncii Icesave, cu riscul de a supăra Uniunea Europeană. Islandezii au respins, prin referendum, sâmbătă, acordul privind rambursarea a 3,9 miliarde de euro cerute de Londra şi Haga după falimentul băncii Icesave, în 2008. Circa 230.000 de alegători au fost chemaţi să se pronunţe, pentru a doua oară în decurs de un an, în legătură cu acordul Icesave, banca online al cărui faliment a afectat aproape 340.000 de depunători britanici şi olandezi.

• Rusia vrea "buton roşu" antirachetă la Bruxelles

Un înalt oficial de la Kremlin a transmis Statelor Unite că Rusia va accepta să fie parte a scutului antirachetă construit de SUA în Europa numai dacă primeşte drepturi de "buton roşu", scrie cotidianul britanic "The Daily Telegraph". Acest lucru i-ar permite să influenţeze operaţiunile de zi cu zi ale scutului, care ar urma a avea unele părţi amplasate pe teritoriul României.

• Eurodeputaţii cer serviciu secret pentru UE

Deputaţi din cadrul Parlamentului European (PE) susţin înfiinţarea unui serviciu secret comun ţărilor Uniunii Europene, scrie revista economică germană "Wirtschaftswoche", în numărul său de astăzi, citat de AFP. Europa n-a "mirosit" ce se "coace" în Egipt. Pentru a demonstra utilitatea unui astfel de serviciu secret comun europarlamentarii au dat ca exempu o oarecare lipsa de anticipare din partea Uniunii Europene asupra evenimentelor din Africa de Nord, susţine Wirtschaftswoche. Presa europeană a scris că UE nu a "mirosit" nici ce se coace în Tunisia, nici în Egip şi nici în Libia, şi a întârziat în mod constant să reacţioneze, şi, chiar mai rău, a arătat diviziuni asupra modului de a reacţiona.

• Rebelii, ţinuţi pe loc de forţele lui Gaddafi

În ciuda intervenţiei NATO, insurgenţii nu reuşesc să obţină nicio victorie în conflictul cu armata lui Muammar Gaddafi. Diplomaţia internaţională se mobilizează pentru a obţine încetarea focului. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a apreciat că nu există "o soluţie militară" pentru acest conflict şi că e nevoie de una politică.

• Gaddafi a acceptat foaia de parcurs pentru pace a UA

Muammar Gaddafi a acceptat o foaie de parcurs pentru încetarea războiului civil din Libia, propusă de Uniunea Africană (UA), potrivit preşedintelui sud-african Jacob Zuma, aflat la Tripoli pentru negocieri privind pacea. "Am obţinut un angajament convingător din partea fratelui nostru Gaddafi. Delegaţia libiană a acceptat foaia de parcurs propusă de UA", a afirmat preşedintele sud-african într-o scurtă declaraţie în faţa jurnaliştilor la Tripoli, potrivit Reuters.

• Boc se roagă de Petrom să nu închidă Arpechim

Guvernul încearcă să convingă Petrom să nu închidă definitiv rafinăria Arpechim, dar nu are nicio pârghie legală pentru a obliga compania să ia anumite decizii. Potrivit contractului de privatizare a Petrom, rafinăria Arpechim nu este considerată activ strategic, prin urmare putea fi închisă şi vândută oricând. Guvernul a iniţiat discuţii cu OMV Petrom pentru a determina compania să repornească rafinăria Arpechim Piteşti, dar trebuie să accepte că decizia aparţine investitorului străin, în funcţie de interesele economice ale acestuia, potrivit unor surse oficiale citate de Mediafax.

• CURENTUL

• Voiculescu a luat boala lui Iliescu: obsesia maniacală a suspendării lui Băsescu

Ca o flaşnetă uzată, Voiculescu repetă obsesiv de când se ştie el un singur refren învăţat pe de rost de la Tataia Ilici: suspendare, suspendare, suspendare! În plus, dosarul ICA (despre care am mai scris în "Curentul" pe larg) finalizat, şi care îi poate aduce lui Voiculescu un interval de odihnă de vreo 13 ani, îl face să răbufnească disperat simţind cum i se apropie laţul judecăţii de jugulară. Pe lângă dosarul citat, la Parchetul General, s-au înregistrat deja mai multe plângeri penale împotriva senatorului conservator Dan Voiculescu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 10 martie, că acesta a colaborat cu fosta Securitate.

• Boc: Cele 9,84% din OMV Petrom nu vor fi vândute sub preţul din 2004 pentru întregul Petrom

Acţiunile OMV Petrom (SNP) pe care statul le va scoate la vânzare pe bursă vor fi vândute mai scump decât preţul încasat de Guvernul Năstase în 2004 din privatizarea companiei. "Din vânzarea celor 9,84% acţiuni vom obţine un preţ mai mare decât a obţinut Năstase pentru vânzarea întregului Petrom de atunci, 600 milioane de euro. Pe bursă poate veni oricine, dar nu va fi vândut, pachetul ăsta mic, de 9,84%, sub preţul de vânzare a Petrom-ului, de 600 milioane de euro. Dacă nu, nu se vinde! Pentru că nu accept şmecherii pe ceea ce înseamnă averea publică, pe ceea ce înseamnă avuţia noastră", a spus Boc, ieri, la o emisiune TV. La privatizare, în 2004, în mandatul Guvernului Năstase, întreaga companie Petrom a fost evaluată la 2,1 miliarde euro, având în vedere că OMV a plătit 699 milioane euro pentru 33,34% din acţiuni.

• Contractele pentru DN 79 Arad-Oradea şi finalizarea Autostrăzii Soarelui, reziliate din cauza întårzierilor

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, i-a avertizat, sâmbătă, pe reprezentanţii firmei italiene Astaldi că sunt în pericol să li se rezilieze contractul privind reabilitarea drumului naţional 79 Arad-Oradea, din cauza întârzierilor la executarea lucrării. Ministrul a vizitat şantierul DN 79 Arad-Oradea şi le-a dat un avertisment reprezentanţilor companiei Astaldi, care a câştigat în 2009 contractul de reabilitare a drumului. Ea le-a transmis italienilor că au realizat doar 24% din lucrarea care avea ca termen de finalizare martie 2011. Boagiu a anunţat compania că va primi o notificare care înseamnă "pericol de reziliere a contractului" şi a cerut ca muncitorii să se mobilizeze pentru ca şantierul să fie închis cât mai repede.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Petrom, esenţa mişcării... bugetului

Premierul Emil Boc vrea să încaseze minimum 2,5 mld. lei pe 9,84% din SNP, o sumă care reflectă cotaţia actuală din piaţă. Statul mai mizează pe impozitarea unui profit EBIT de 3 mld. lei la OMV Petrom, pe accize colectate în valoare de aproximativ 4 mld. lei şi pe taxe salariale şi TVA însumate de aproape 1,5 mld. Lei. În plus, Ministerul Economiei va primi în acest an de la compania petrolieră dividende brute de 207 mil. Lei.

• Cum am ajuns să importăm miei româneşti?

Frumosu: Carnea de miel face sute de km de la producătorii români şi până în supermarket, pentru că trece mai întâi pe la bulgari şi turci. "Aproximativ toţi mieii de export se întorc tot în magazinele din România, unde sunt mult mai scumpi, şi cu eticheta de import"". De ce s-a ajuns aici? Pentru că statul şi procesatorii dau prea puţin pe un kg de carne de miel, iar fermierilor automat nu le convine, că ei ies în pierdere pentru că statul nu le-a dat subvenţii, nutreţurile s-au scumpit. Astfel, mieii româneşti se duc la export unde preţurile sunt mult mai bune, iar de aici urmează traseul lung şi costisitor până ajunge tot pe masa românilor"", a declarat, pentru Curierul Naţional, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA).

• Poveste fără sfârşit: azi se reia circulaţia în zona Basarab. Nu pe pod, ci sub el

Oprescu: Circulaţia sub pod se reia integral de astăzi, cu excepţia tramvaielor. La cinci ani de la începerea construcţiilor, pasajul tot nu este gata, deşi s-a cheltuit de trei ori mai mult decât bugetul iniţial. Mult vestitul pasaj Basarab, proiectat să descongestioneze traficul din mult prea aglomerata Capitală, pare să nu fie gata prea curând. "De luni (astăzi - n.r.), întrega circulaţie de sub Pasajul Basarab va fi redeschisă traficului". Afirmaţia îi aparţine primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu. Aflat din nou în vizită de lucru la Pasajul Basarab, Sorin Oprescu a declarat, citat de mediafax.ro, că "deocamdată, luni (astăzi - n.r.), dăm drumul la toată circulaţia de sub pasaj. Pe tot traseul de sub pod se poate circula. Gara Basarab este accesibilă şi, mai mult decât atât, mai eliberăm şi din intersecţia Plevnei-Giuleşti".

• FMI va ajuta ANAF să controleze românii bogaţi

O echipă de experţi ai FMI efectuează, în perioada 7-20 aprilie, o misiune tehnică la sediul ANAF, pentru a acorda asistenţă în legătură cu metodele indirecte de control şi creşterea gradului de conformare în rândul persoanelor fizice cu venituri sau averi mari, a anunţat agenţia. "Misiunea FMI se desfăşoară în conformitate cu angajamentele asumate de Guvern în cuprinsul Scrisorii suplimentare de intenţie agreată cu Fondul la 10 martie. Această misiune are ca scop monitorizarea stadiului implementării recomandărilor formulate de experţii Fondului în cuprinsul raportului misiunii anterioare a FMI, pe aceeaşi temă, organizată la Bucureşti în perioada 24 ianuarie - 4 februarie 2011", se arată într-un comunicat al ANAF, remis Curierului Naţional.

• Cea mai ieftină locuinţă de la tIMOn este 30.000 de euro

Una dintre cele mai ieftine oferte de la târgul imobiliar tIMOn este reprezentată de o garsonieră nou construită în zona Militari, la preţul de numai 30.000 de euro, se arată într-un comunicat remis de compania organizatoare. La târg vor exista şi oferte de apartamente în care dezvoltatorul nu mai obligă cumpărătorul să plătească suprafeţele comune. tIMOn găzduieşte, ca la fiecare ediţie, şi locuinţele cele mai accesibile. De asemenea, în acest an, la tIMOn reapar locuinţele scumpe. Astfel, segmentul premium al pieţei imobiliare româneşti va fi foarte bine reprezentat la expoziţia din Piaţa Constutuţiei. În cadrul târgului va fi scos la vânzare un triplex într-o zonă centrală a Bucureştiului, la un preţ de peste 400.000 de euro. Preţurile medii ale apartamentelor prezente în oferta tIMOn variază între 30.000 şi 45.000 de euro pentru garsoniere, între 40.000 şi 70.000 de euro pentru apartamentele cu două camere şi între 70.000 şi 100.000 euro pentru cele cu trei camere.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Gravidă abandonată de medici în timpul avortului

O tânără însărcinată, internată la Maternitatea Giuleşti, a fost ajutată de soţ, după ce medicul a refuzat s-o asiste fiindcă nu-i permite religia. "A fost o scenă demnă de Auschwitz", zice soţul. O femeie de 39 de ani, din Bucureşti, a fost lăsată să avorteze singură, în miez de noapte, la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu", din Bucureşti, în urmă cu două săptămâni, după ce medicul de gardă a refuzat să o ajute, pe motiv că nu-i permite religia musulmană. Soţul femeii a fost cel care a adus pe lume copilul. Femeia, însărcinată în şase luni, fusese programată pentru întrerupere de sarcină, după ce aflase că fătul se va naşte cu sindromul Down. Motivul pentru care a aflat diagnosticul atât de târziu - medicii au refuzat să-i facă gratuit o analiză complexă, care este decontată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNSAS), trimiţând-o însă la clinicile private.

• Portretul elevului român: rasist şi dornic de dictatură

Majoritatea elevilor nu vor vecini homosexuali. O parte dintre tineri îi resping pe maghiari, musulmani, evrei şi romi şi nu prea agreează democraţia. Mare parte din elevi nu se simt mândri că sunt români şi nu vor să trăiască aproape de persoane de altă orientare sexuală sau bolnave de SIDA. De asemenea, o treime dintre ei resping persoanele de altă etnie sau religie, după cum arată rezultatele studiului "Implicarea civică şi politică a tinerilor", realizat de Fundaţia Soros România în urma chestionării a aproape 6.000 de tineri, din 86 de şcoli din ţară.

• Cum au otrăvit nitraţii pământurile şi apele României

Agricultura intensivă de dinainte de "90, lipsa canalizărilor şi bălegarul aruncat la întâmplare ne-au lăsat o moştenire cruntă: multe fântâni şi terenuri sunt poluate cu nitraţi. A sosit nota de plată pentru producţiile-record de dinainte de "89, pentru insuficienţa lucrărilor de infrastructură în domeniu şi pentru lipsa grijei la depozitarea gunoiului de grajd: românii de azi riscă să se îmbolnăvească de pe urma poluării "istorice". Resursele de apă ale României sunt "relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu", arată Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). O mare parte din apa subterană e poluată cu nitraţi şi nitriţi, iar peste jumătate din suprafaţa ţării e vulnerabilă la poluarea cu nitraţi, potrivit unei statistici întocmite de specialiştii ANAR în 2009.

• Francezii îşi retrag utilajele de pe autostrada spre litoral

Compania de drumuri a cerut firmei Colas să renunţe de bunăvoie la contractul pentru Cernavodă - Medgidia. Constructorul vrea să dea în judecată statul şi să plece din România. Compania franceză Colas, constructorul autostrăzii Cernavodă - Medgidia, a decis rezilierea contractului cu statul român şi, în această dimineaţă, îşi va retrage utilajele şi muncitorii de pe şantier.

• Boc: Cum să-mi dau demisia acum? Despre ce-am discutat noi între noi, pentru asta sunt memorii

Premierul Emil Boc susţine că nu intenţionează să-şi dea demisia de la Palatul Victoria, eschivându-se însă când vine vorba dacă preşedintele Traian Băsescu i-a cerut să facă acest lucru. "Cum să-mi dau demisia acum când îmi asum răspunderea în Parlament (pe legile salarizării profesorilor şi dialogului social - n.r.)?", a răspuns retoric Boc la întrebarea dacă are în intenţie să plece de la guvern. Premierul s-a ferit să spună tranşant dacă preşedintele Traian Băsescu i-a cerut sau nu demisia, preferând să expedieze subiectul la nivelul "dezbaterii publice". "A fost ce s-a dezbătut public, ideea de premier tehnocrat. În afară de dezbaterea publică, altă discuţie nu a fost", a susţinut Boc, la Pro tv.

• Principiul dominoului: va fi Spania următoarea victimă a crizei?

Oficialii europeni au încercat vineri să convingă pieţele financiare că, după Grecia şi Irlanda, Portugalia va fi ultima ţară din zona euro care va avea nevoie de un sprijin financiar extern şi au exclus ipoteza ca şi Spania să ajungă într-o situaţie similară. O eventuală intrare în incapacitate de plată a Spaniei, care are o economie de şase ori mai mare decât a Portugaliei, ar zgudui zona euro şi ar pune sub semnul întrebării supravieţuirea ei pe termen lung, cred unii analişti.

• FINANCIARUL

• Şantier nou pentru 32 km de autostradă. Lucrări vechi la alţi 350 km: blocate sau întârziate

Ministrul Transporturilor ameninţă cu rezilierea contractelor la proiectele cu termene depăşite. Un şantier se deschide, alte şapte se suspendă. Cam aşa poate fi catalogat ritmul în care se execută, în prezent, lucrările la tronsoane de autostradă sau drumuri naţionale, demarate cu ani în urmă şi ale căror termene de finalizare fie au expirat, fie nu vor putea fi atinse. Şi asta în condiţiile în care nu doar lipsa fondurilor este cauza, ci şi lipsa de seriozitate a constructorilor, care au beneficiat de clemenţa guvernanţilor ani la rând. Acum, ministrul Anca Boagiu ameninţă cu rezilierea contractelor. O măsură firească, în definitiv, dar care va duce oricum la prelungirea termenelor de finalizare.

• Constantin Roibu: "Oltchim este capabil să revină oricând din situaţia dificilă în care se află"

Sosit la redacţie la ora fixată, Constantin Roibu, directorul general al combinatului de stat Oltchim Rm.-Vâlcea, s-a arătat din start foarte interesat de modul cum va fi reflectat în ziar şi la TV interviul ce urmeazî sî i se ia. Apoi, timp de o oră, Roibu a adoptat o mină serioasă în care a justificat performanţele Oltchim, regresul actual generat de criza economică, dar şi planul de redresare a societăţii.

• 4.800 de magazine mici şi mijlocii s-au închis în ultimii doi ani

Comerţul cu căruciorul a preluat, în premieră, iniţiativa pe piaţa de retail din ţară. În ultimii doi ani, numărul magazinelor mari a crescut cu 13,6%, iar comerţul modern cu 12,5%. Mai mult de 4.800 de magazine cu produse de consum au fost închise în ţara noastră de la declanşarea crizei economice. Cele mai multe fac parte din categoria unităţilor comerciale de dimensiuni medii, urmate de magazinele tip chioşc şi de cele mici, de cartier, potrivit studiului Nielsen Retail Audit. Tendinţa s-a accentuat pe fondul schimbării comportamentului de consum al clienţilor, care deşi au redus bugetul alocat unei vizite la magazin, au mărit frecvenţa acestora.

• Statul vrea imposibilul: să ia pe 9,8% din acţiunile Petrom cât a luat la privatizarea din 2004

Statul va vinde pachetul minoritar de 9,84% de la Petrom pe Bursă şi va obţine un preţ mai mare de 600 mil. euro, cât a luat guvernul Năstase la privatizarea companiei, în 2004. Cel puţin aşa crede şeful Executivului. Atunci statul a vândut 33% din acţiuni şi a cedat controlul asupra societăţii grupului austriac OMV. Doar că declaraţiile publice sunt contrazise de cifre. Astfel, potrivit celui mai recent preţ de la Bursă, oferta secundară este estimată la 510 mil. euro, cu cel puţin 90 mil. euro mai mică decât a afirmat premierul şi cu aproape 190 mil. euro mai puţin faţă de valoarea reală a tranzacţiei din 2004. Dacă ţinem cont de valoarea minimă a acţiunilor Petrom la Bursă din ultimul an, de 0,25 lei pe acţiune, potrivit calculelor "Fin.ro", statul ar putea lua maximum 341 mil. euro.

• Doar cinci dintre cele nouă fonduri de pensii de pe Pilonul II au obţinut randamente peste inflaţie

Performanţele înregistrate în ultimul an se situează între 7,98% şi 9,02%. Activele nete ale celor nouă fonduri de pe segmentul pensiilor private obligatorii au crescut în martie cu 64,6% comparativ cu luna similară a anului trecut, până la un nivel de 4,884 miliarde de lei (1,19 miliarde de euro). Totodată, în primul trimestru din 2011, aproape 80.000 de persoane au intrat în sistemul Pilonului II de pensii private. Doar cinci dintre cele nouă fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au obţinut în ultimul an randamente peste rata inflaţiei estimată pentru luna martie, de 7,8%. Fondul de pensii private obligatorii administrat de Allianz-Ţiriac a înregistrat în ultimele 12 luni cel mai ridicat randament dintre cei nouă jucători prezenţi pe piaţa de profil, de 9,02%. Acesta este urmat de fondul de pensii Pilonul II deţinut de Aviva, care a obţinut o performanţă anuală de 8,86%.

• Centralele Borzeşti şi Doiceşti se vor închide definitiv pentru că merg în pierdere

Centralele electrice de la Borzeşti şi Doiceşti vor fi definitiv închise pentru că merg în pierdere, potrivit unor surse guvernamentale citate de agenţiile de presă. Cele două unităţi sunt sucursale ale producătorului de energie electrică şi termică Termoelectrica. Măsura închiderii unor active neviabile va fi luată după ce guvernul s-a angajat în faţa FMI să restructureze Termoelectrica, companie care are datorii la bugetul de stat de aproape 50 de milioane de lei. Celelalte filiale şi sucursale ale companiei vor dobândi personalitate juridică şi vor continua să funcţioneze. Reorganizarea sistemului energetic naţional este regândită de Ministerul Economiei după blocarea în instanţă a înfiinţării campionilor energetici - Electra şi Hidroenergetica.

• GÂNDUL

• Autostrada Soarelui a intrat în faza "taurului luat de coarne". Emil Boc transmite Ministerului Transporturilor "felicitări"

Emil Boc a declarat, în cadrul emisiunii "După 20 de ani" de la ProTV, că ministerul Transporturilor a decis să ia "taurul de coarne". "Se pare că Ministerul Transporturilor a luat taurul de coarne - şi pentru asta eu îi felicit, că nu mai stau în această lâncezeală, să negocieze la nesfârşit cu un constructor care nu îşi face treaba şi nu intră în termene - să rezilieze contractul. Şi atunci, probabil, că va fi o întârziere pe un anumit tronson din această autostradă", a spus premierul.

• La câte miliarde de euro a evaluat România tezaurul de la ruşi

Valoarea intrinsecă a monedelor şi lingourilor de aur trimise spre păstrare la Moscova în 1916 şi 1917 se ridică, potrivit estimării specialiştilor, la o valoare actuală de 2 miliarde de euro, a declarat Cristian Păunescu, consilierul guvernatorului BNR, la Antena 2. El a anunţat că marţi, 12 aprilie, va lansa o nouă ediţie a volumului său, "Tezaurul Băncii Naţionale a României de la Moscova", îmbogăţită cu noi documente. La acelaşi post tv, Mugur Isărescu a declarat că fiecare guvernator al BNR face, la instalarea in functie, un "legământ": că va depune toate eforturile pentru a încerca să repatrieze Tezaurul trimis la Moscova. El a prezentat, in premieră, dosarul Tezaurului, în care sunt incluse toate actele prin care 93,4 tone de aur fin, dar şi alte valori materiale şi culturale, au fost preluate de către autorităţile Rusiei, de la mai multe instituţii româneşti.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Document care atestă că "extratereştrii au aterizat la Roswell", publicat de FBI!

FBI a dat publicităţii un document în care se arată că trei OZN-uri s-ar fi prăbuşit în New Mexico înainte de anul 1950. Mai mult, se pare că în interiorul acestora s-au găsit fiinţe extraterestre, cu fizionomii asemănatoare oamenilor. Mii de documente digitale au fost postate pe site-ul oficial al Biroului Federal de Investigaţii, acestea putând fi accesate de public, informează Daily Mail. Printre aceste documente se află şi o notă a agentului FBI Guy Hottel, de la Washington Field Office, care a trimis directorului Biroului, în martie 1950, un raport cu privire la "farfuriile zburătoare" din New Mexico. Hottel raportează că "un investigator al Air Force a declarat că trei farfurii zburătoare au fost recuperate în New Mexico" şi că ele au fost descrise ca fiind de "formă circulară, de aproximativ 15 metri în diametru".

• Interceptările telefonice, patent american

Metodele poliţiei politice ale regimului Băsescu, dezvaluite de WikiLeaks. Interceptarea convorbirilor telefonice a fost mereu un subiect sensibil care a generat suspiciuni şi scandaluri, dar parcă acuzaţiile privind folosirea ilegală a acestei "tactici" nu au niciodată mai multe ca în ultimii 6 ani. De fiecare dată s-au lansat acuzaţii, s-au făcut anchete, pentru ca după scurt timp să se aşterne praful şi tăcerea. Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vântu, Claudiu Săftoiu, Sorin Roşca Stănescu, Constantin Bucur sunt doar câteva nume care se leagă de scandaluri privind interceptarea ilegală a telefoanelor. O cablogramă a ambasadei SUA datată noiembrie 2006 şi dezvăluită de Wikileaks, arată că autorităţile de la Bucureşti au avut, cel puţin de atunci, dacă nu cu mult inainte, spatele asigurat de americani în privinţa interceptărilor convorbirilor telefonice.

• Marcaje de lux pentru DN 1

DRDP Bucureşti a pompat 15.000 de euro în 300 de stâlpişori reflectorizanţi necesari "siguranţei" rutiere. Pe DN 1, investiţiile fanteziste nu mai contenesc. De curând, DRDP Bucureşti a constatat, împreună cu Poliţia Română, că accidentele sunt o problemă constantă pe drumul naţional care iese din Bucureşti. Astfel că o intervenţie rapidă era necesară. O intervenţie rapidă şi făcută cu cap. Cum să oferi un contract gene-ros fără să fii nevoit să organizezi o licitaţie publică? Simplu: te încadrezi în suma de 15.000 de euro. Banii au venit mănuşă pe nevoia stringentă de siguranţă rutieră pentru cei aproape 4 kilometri afectaţi de accidente. De aceşti bani, firma Vesta Investment SRL a montat, din cinci în cinci metri, stâlpişori reflectorizanţi - 300 la număr. Fiecare stâlp în parte a costat astfel 50 de euro! Nu de alta, dar în 15.000 de euro, cei 300 de stâlpi se încadrau perfect.

• NAŢIONAL

• Anastase face shopping pentru Boc

Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase achiziţionează mai nou sprijin pentru candidatul la preşedinţia PDL, Emil Boc. Ea promite fonduri colegilor de partid indecişi, în schimbul susţinerii actualului preşedinte-premier la congres. Ca de obicei, unii dintre aceştia au vorbit şi aşa s-a aflat că Roberta Anastase a demarat operaţiunea de convingere "om cu om". Respectiv îi cheamă la ea în birou pe pedeliştii din tabăra lui Vasile Blaga şi îi îndeamnă să scrie pe o hârtie cam ce proiecte doresc să finalizeze prin colegiile lor. Dacă respectivii îşi văd interesul şi votează cum trebuie la congres (adică în favoarea lui Boc), "zânul" cel bun al PDL-ului va mai găsi prin tainiţele bugetului nişte bănuţi pentru colegiile celor în cauză.

• Orientul Mijlociu dă în clocot

În Siria se trage asupra manifestanţilor, Egiptul pune armata pe revoluţionarii din Piaţa Tahrir, iar Israelul bombardează Gaza. Violenţele se escaladează pe zi ce trece. În Siria, cele mai fierbinţi momente par a fi înmormântările. Până acum, cele mai multe victime au rezultat în urma încleştării manifestanţilor, care asistau la înmormântarea altor protestatari, cu trupele de securitate. Preşedintele Bashar al-Assad a promis reforme şi cetăţenie pentru kurzi, declarând că nu a ordonat reprimarea revoltelor. Însă, trupele de securitate din Deraa, la graniţă cu Iordania, au recurs din nou la focuri de armă şi gaze lacrimogene pentru a dispersa miile de protestatari ce asistau la o înmormântare, peste 30 de oameni fiind ucişi.

• Antena 3 şi Cioran

Ereconfortant să afli că Antena 3 e un post preocupat de manuscrisele lui Cioran. Securiştii în costume scumpe sunt interesaţi de opera olografă a filozofului care peripatetiza, în Jardin du Luxembourg, îmbrăcat în pantaloni jerpeliţi de trening. La bursa artei, manuscrisele n-au valoarea tablourilor. Toate muzeele literaturii din lume nu fac cât o debara din Luvru. Valoarea unei cărţi e consfinţită de tipar, de receptarea şi de răspândirea ei. România are mai multă nevoie de asocierea cu numele lui Cioran decât de manuscrisele sale. Cioran demoniza la scară universală, iar nişte drăcuşori locali şi mercantili îi politizează posteritatea.

• PUTEREA

• Trei pe un loc. "Buldogul", "Cosaşul" şi "Pleaşcă" se bat pentru şefia PDL

Cei trei candidaţi la preşedinţia PDL, Emil Boc, Vasile Blaga şi Theodor Paleologu, îşi lansează astăzi, la sediul partidului din Aleea Modrogan, moţiunile pentru alegeri. De ce toţi în acelaşi loc? Pentru a da un mesaj simbolic de "unitate". Emil Boc va fi primul şi va avea o lansare mai amplă cu mulţi invitaţi. Vasile Blaga, susţinut de mare parte dintre senatorii PDL, va avea un eveniment sobru. Cât despre Theodor Paleologu, acesta ştie că nu are nici o şansă să câştige, dar vrea să aducă "o pată de culoare la Congres".

• Vasile Blaga şi Emil Boc, aleşi de parlamentarii fantomă. Voinţa poporului şi a lui Traian Băsescu trezeşte fiori în PDL

Favoriţii în bătălia pentru preşedinţia PDL, Vasile Blaga şi Emil Boc, susţin că vor respecta referendumul din 2009 şi voinţa lui Traian Băsescu privind Parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Cu toate acestea, ei aşteaptă ca moţiunile lor să fie votate la Congres de parlamentarii care riscă ca anul viitor să nu se mai regăsească în forul legislativ. În această situaţie sunt aproximativ 100 de aleşi ai poporului. Vasile Blaga a precizat că este prietenul lui Traian Băsescu şi are un proiect politic împreună cu acesta. Se declară chiar dator în faţa preşedintelui, pentru că nu a reuşit până acum să impună "acel mare proiect - reforma constituţională".

• Sărbători scumpe. Masa de Paşte depăşeşte valoarea salariului minim pe economie

O masă modestă de Paşte, pentru trei persoane, poate ajunge să coste cât salariul minim pe economie. Minimul necesar pentru masa de Paşte ajunge să coste între 230 şi 250 de lei, în timp ce persoanele care vor să se bucure de toate bunătăţile culinare tradiţionale vor trebui să scoată din buzunar aproximativ 450 - 500 de lei. Carnea de miel se vinde, momentan, cu 18 - 22 de lei kg, în supermarketuri, şi cu 11 lei/ kg, la ţărani, în viu. Preţurile sunt aşteptate să crească însă cu câteva zile înaintea zilei de Paşte. Pentru şase porţii de drob (0,5 măruntaie de miel; 2 sau 3 ouă - între 0,5 şi 0,6 lei bucata; două sau trei linguri de smântână - între 3 şi 4,5 lei borcanul; verdeaţă - 1 leu legătura; ulei - 6 lei sticla; sare şi piper), gospodinele vor fi nevoite să investească peste 15 lei. Stufatul de miel ar costa între 10 şi 25 de lei, în timp ce cârnaţii din carne de oaie costă între 11,99 şi 39,90 de lei kilogramul.

• Fuga lui Dinel putea fi evitată. Judecătoria Sectorului 2 a respins, în februarie, cererea DNA de a-i impune omului de afaceri craiovean interdicţia de a părăsi ţara

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au cerut impunerea interdicţiei de a părăsi ţara pentru Dinel Nuţu în 16 februarie, principalul motiv invocat fiind intenţia lui de a-şi schimba numele, însă nu au reuşit să-i convingă pe judecători că omul de afaceri, care nici nu se mai prezenta la proces, se pregăteşte să fugă din ţară. Cererea a fost formulată în procesul în care omul de afaceri este judecat pentru "asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni", dosar în care omul de afaceri este acuzat, alături de alte persoane, de prejudicierea Transgaz Mediaş. Dinel Nuţu a fost condamnat definitiv la şapte ani de închisoare în dosarul privind prejudicierea Băncii Internaţionale a Religiilor.

• Unul dintre fiii milionarului sinucis este cumătru cu Bercea Mondialu"

Unul dintre fiii milionarului oltean Constantin Şpak, care s-a sinucis sâmbătă, este cumătru cu Bercea Mondialu", deja celebru pentru înrudirile sale cu politicieni sau magistraţi. Iulius Dinu Şpak, consilier local în Slatina (iniţial în PDL, de curând în PRM, potrivit liderului organizaţiei judeţene Olt a PRM), a botezat, în luna octombrie a anului 2009, o nepoată a lui Bercea Mondialu", respectiv Maria, fetiţa fiului lui Bercea, Ambasador, şi a Isaurei.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Se întorc super-pensiile

"Până în prezent sunt 64 de persoane care au sentinţe definitive şi irevocabile de repunere în plată a pensiilor de serviciu. Sentinţele au fost menţinute şi la Curtea de Apel, deci sunt irevocabile. Numărul loc creşte de la o zi la alta, pe măsură ce se judecă în instanţe." Statul spera să obţină o economie de aproximativ 60 de milioane euro pe an din eliminarea pensiilor speciale. Anul trecut, Guvernul a convenit cu FMI reducerea fondului de salarii bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% şi desfiinţarea pensiilor de serviciu, urmată de recalculare după principiul contributivităţii. În luna iunie, prevederile legilor austerităţii au fost atacate la Curtea Constituţională, care a decis că reducerea pensiilor cu 15 la sută şi recalcularea pensiilor speciale ale magistraţilor sunt neconstituţionale. În schimb, magistraţii au stabilit că sunt constituţionale reducerea salariilor bugetarilor cu 25 la sută, precum şi recalcularea celorlalte pensii speciale.

• Război total Putin-Medvedev

Ultimele decizii luate de Kremlin relevă disensiuni în "tandemul" Dmitri Medvedev-Vladimir Putin. Experţii vorbesc despre o criză politică în Rusia şi despre apariţia unui "al treilea om", care să fure potul politic. Preşedintele rus a demis 22 de generali din ministerul de Interne, între care şeful biroului rus al Interpol şi a denunţat prezenţa miniştrilor sau vicepremierilor în funtea consiliilor de administraţie (CA) ale celor mai mari întreprinderi din Rusia, cerând plecarea lor. Consilierul lui economic, Arkadi Dvorkovici, preciza că mai mulţi miniştri vor părăsi aceste CA pentru a evita conflicte de interese. Observatorii şi analiştii susţin unanim că măsura Kremlinului vizează anturajul lui Putin şi în primul rând influentul Igor Secin, considerat una din eminenţele cenuşii ale premierului rus.

• O pictură-gigant românească pentru cartea recordurilor

"Prinţesa", lucrarea lui Alexandru Bunescu ce prezintă o locomotivă cu aburi în mărime naturală, este cea mai mare pictură scoasă vreodată la licitaţie şi ar putea intra în Cartea Recordurilor. Artistul Alexandru Bunescu si-a prezentat la sfârşitul săptămânii trecute tabloul-gigant "Prinţesa", cea mai mare pictură scoasă vreodată la vânzare printr-o casă de licitaţii. Opera pictorului român are în prim-plan o locomotivă cu aburi, de la începutul secolului XX, desenată la scara 1:1. Lucrarea măsoară 4,5 metri înălţime, 20 metri lungime şi este compusă din 32 de panouri a câte 1,12 m x 2,5 m, realizate în pastel pe pânză.

• O mistificare neguvernamentală

Unele ONG-uri au început să se molipsească de suficienţă. Sau chiar ajung să comită păcatul capital: să susţină cauze în dezacord flagrant cu interesul public, mizând pe faptul că nimeni nu va ţine partea unui stat care are în spate o lungă istorie de abuzare a propriilor cetăţeni. Rezultatul: confuzie totală şi intrarea societăţii civile în competiţia pentru iniţiative nefaste. Cel mai bun exemplu: asociaţiile care luptă împotriva eutanasierii câinilor fără stăpân. Prima observaţie este că România a ajuns să aibă sute de mii de câini fără stăpân şi mii de oameni sunt muşcaţi anual din cauza eşecului măsurilor susţinute de aceste ONG-uri. Nici sterilizarea nu a funcţionat, numărul maidanezilor crescând de la an la an, şi nici campaniile de încurajare a adopţiilor. Astăzi, organizaţiile pentru drepturile animalelor militează împotriva reintroducerii eutanasierii, propunere abandonată la insistenţele lor, în urmă cu nouă ani, oferind ca alternative aceleaşi soluţii care nu au funcţionat nici până acum: "sterilizarea şi returnarea câinilor blânzi în locul de unde au fost luaţi".

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Atacul speculativ asupra economiei

Ratele dobânzilor interbancare de la sfârşitul anului 2008 - rezultatul unui atac sau al ieşirilor de capital din economiile emergente? Atac speculativ asupra leului, simplu "atac pe leu", după care iar "atac speculativ" - este retorica cu care sunt descrise evenimentele din luna octombrie 2008 care au dus la majorarea dobânzilor pe piaţa interbancară la peste 80% pe an. Şi care au condus la o criză de încredere pe această piaţă şi la blocarea creditării sectorului privat. Presa a fost prima care a descris fenomenele din octombrie 2008 drept atac speculativ, presă care apoi a fost corectată de guvernatorul Mugur Isărescu, prin afirmaţia că nu a folosit niciodată acest termen, ci pe cel de "atac pe leu". În cele din urmă, săptămâna trecută, guvernatorul a fost la rândul său corectat de consilierul său, care a publicat în nume personal pe site-ul BNR un studiu numit "Lichiditatea, atacul speculativ asupra leului din octombrie 2008 şi credibilitatea băncii centrale"

• Aurul nu s-a scumpit, ci puterea de cumpărare a banilor a scăzut. Interviu cu Ronald Stöferle, analist internaţional equities Erste Group

La ora actuală, numai creşterile masive ale dobânzilor ar putea slăbi preţul aurului, susţine analistul Erste Group, Ronald-Peter Stöferle, care adaugă însă că, în contrast cu situaţia de la sfârşitul anilor 1970, o astfel de perspectivă e puţin probabilă. În urmă cu trei decenii, preşedintele Fed, Paul Volcker, mărea ratele de împrumut la 20% pentru a combate in-flaţia ridicată, dar la acel moment Statele Unite erau unul dintre cei mai mari creditori la nivel mondial şi aveau ba-lanţă comercială pozitivă. Mai mult, industria financiară era mult mai mică în raport cu PIB-ul, iar datoria excesivă nu era o problemă nici în sectorul privat, nici în cel public. Stöferle atrage atenţia că preţul aurului este stabil, doar puterea de cumpărare a majorităţii monedelor de hârtie a scăzut, ceea ce înseamnă că e nevoie de mai multe unităţi monetare ale dolarului, euro etc. pentru a cumpăra o uncie de aur.

• Marea păcăleală a plafonării salariilor în firmele de stat

Reducerea veniturilor în companiile statului a fost doar o măsură populistă, adjuncţii încasând liniştiţi de 3 ori mai mult decât şefii lor. În cadrul companiilor şi regiilor de stat au apărut situaţii de neimaginat în mediul privat, directorii generali fiind "umiliţi" de subordonaţi în ziua de salariu. Dacă un şef de unitate nu poate încasa lunar mai mult de 4.800 de lei brut, un adjunct primeşte sume care depăşesc şi 15.000 de lei. Plafonarea operată de guvernul Boc la nivelul lefurilor plătite directorilor generali ai societăţilor subordonate statului nu a fost decât un exerciţiu de imagine, menit să arate cât de solidari sunt oamenii numiţi de partid cu masele, acceptând să muncească pe venituri mult diminuate. În realitate însă, în spatele directorilor generali există o armată de persoane cu putere de decizie, venite în structură pe linie politică şi pentru care se achită în continuare lefuri cu multe zerouri.

• 6 ani de "reformă" şi ţintire a inflaţiei ne-au înjumătăţit valoarea banilor

România a avut o inflaţie cumulată de peste 48% în perioada decembrie 2004-februarie 2011, interval în care masa monetară în sens larg (M3) s-a triplat. Inflaţia din ultimii doi ani este de natură fiscală, a declarat săptămâna trecută guvernatorul BNR Mugur Isărescu, într-un interviu acordat Mediafax. Însă orice guvern va avea tendinţa de a amâna reformele necesare, câtă vreme politica monetară a băncii centrale îi va asigura finanţarea prin împrumuturi. Iar amânarea reformelor menţine nivelul înalt sau chiar majorează povara fiscală şi inflaţia, ceea ce descurajează economisirea şi creşterea economică sănătoasă. Începând cu luna august a anului 2005, Banca Naţională a României (BNR) a adoptat politica de ţintire directă a inflaţiei. De atunci, indicele preţurilor de consum s-a încadrat o singură dată, şi anume în 2006, în limitele vizate de banca centrală.

• Cei mai mari angajatori după T1 2011

Petrom, BCR şi RATB domină clasamentul companiilor cu cele mai multe contracte de muncă înregistrate. "Săptămâna Financiară" vă prezintă topul celor mai mari angajatori din România, întocmit în funcţie de numărul de contracte de muncă înregistrate oficial. Statistica are la bază datele furnizate de Inspecţia Muncii. Pe listă regăsim o companie din domeniul energetic, trei bănci, două lanţuri de magazine, o regie de transport local, un combinat siderurgic şi un producător pentru industria auto. Urmărind evoluţia gradului de ocupare în aceste firme se pot vedea efectele crizei asupra pieţei muncii în general. Pentru prima dată un astfel de clasament nu mai este dominat de angajatori firme de stat, ci de mediul privat, din top 10 dispărând CFR, Poşta Română sau Romsilva. Angajatorul cel mai puternic din România este OMV Petrom, compania având, la 31 martie 2011, 22.515 contracte de muncă active. De altfel, este fir-ma care în 2010, an de criză, a înregistrat un profit-record de peste 520 de milioane de euro.

• ZIARUL FINANCIAR

• Barilul explodează pe pieţele externe. Benzina trece de 6 lei în două reţele

Preţul barilului de petrol a trecut de 124 de dolari pe bursele externe în condiţiile în care tensiunile din lumea arabă se acutizează. În România, Petrom şi Rompetrol au deja pe piaţă benzină la 6 lei pe litru (1,5 euro). Prognozele nu sunt optimiste nici pe termen lung, un raport al Fondului Monetar Internaţional publicat la sfâr-şitul săptămânii trecute ară-tând că economia globală intră într-o perioadă în care petrolul va fi tot mai greu de găsit, marcată de noi creşteri ale preţurilor. Estimările FMI nu sunt unice. Ana-liştii de la Erste au spus recent că barilul de petrol poate ajunge anul acesta la 150 de dolari, iar pragul de 200 de dolari nu este exclus dacă şi Arabia Saudită, al doilea producător global de petrol, va fi cuprinsă de febra revoltelor. Barilul Brent s-a scumpit cu 3,5% vineri şi cu 49% într-un an. Între timp, violenţele continuă în Libia, ţară aflată în top 20 producători de petrol la nivel mondial.

• Francezii de la BNP Paribas aruncă în derizoriu planul României de a trece la euro

Gigantul financiar BNP Paribas aruncă în derizoriu planul de convergenţă al autorităţilor române privind adoptarea euro în 2015, indicând posibilitatea trecerii la euro abia în 2024, cu nouă ani mai târziu. Aceasta este cea mai pesimistă prognoză a unui grup financiar privind adoptarea euro, venind pe fondul tensiunilor diplomatice dintre România şi Franţa. Practic, este o nouă lovitură trimisă de francezi, după ce Executivul de la Paris a blocat aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Francezii de la BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci din lume după activele deţinute, trimit practic direct în coşul de gunoi planul de convergenţă al autorităţilor române, un termen de 13 ani fiind o perspectivă prea îndelungată pentru a mai putea construi o strategie credibilă.

• Încă un peţitor pentru Oltchim: cine sunt britanicii care au luat 12% din companie?

Fondul britanic Carlson Ventures International Ltd. a ajuns să deţină 12% din acţiunile combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) şi ar putea intra în cursa pentru privatizarea companiei, de care e interesat şi grupul german PCC. Carlson Ventures a preluat săptămâna trecută circa 9,2% din acţiunile Oltchim prin intermediul unei firme înregistrate în Cipru, Nachbar Services, în urma unor tranzacţii de 3,3 mil. euro, ajungând la 12% din companie. Acţiunile Oltchim au crescut puternic înainte de achiziţiile de săptămâna trecută, dublându-şi preţul în circa o lună şi jumătate. Vineri titlurile Oltchim au închis la 0,43 lei, capitalizarea companiei fiind de 35,8 milioane de euro.

• Cel mai bine plătit executiv american a câştigat în 2010 84 mil. $

În 2010, pachetele salariale ale executivilor americani au crescut semnificativ în comparaţie cu anii de criză 2008-2009, dar niciun bancher american nu figurează în primii zece cel mai bine plătiţi directori de companii listate la bursă din SUA, conform unui studiu realizat de The New York Times şi compania de consultanţă Equilar. Veniturile medii înregistrate de cel mai bine plătiţi executivi de la 200 de companii listate pe bursă din SUA a fost de 9,6 milioane de dolari (6,66 milioane de euro) în 2010, în creştere cu 12% faţă de anul 2009. În timp ce milioane de americani depun eforturi pentru a nu-şi pierde casele sau locurile de muncă, directorii executivi de la corporaţii precum 3M, General Electric şi Cisco Systems au înregistrat în anul 2010 venituri mai mari decât cele obţinute înainte de recesiune, comentează The New York Times.

• Brăiloiu: Nu am ştiut că statul licitează pentru manuscrisele lui Cioran

George Brăiloiu, proprietarul KDF Energy, companie care se ocupă cu tranzacţionarea certi-ficatelor verzi, spune că, în momentul în care, joia trecută, s-a decis să participe la licitaţia de la Paris pentru manuscrisele lui Emil Cioran nu ştia că în competiţie se află şi instituţii ale statului român - Televiziunea publică (TVR) şi Biblioteca Centrală Universitară (BCU). "Ce am ştiut a fost că Ministerul Culturii nu participă, că Academia Română nu participă. Am aflat că statul român nu participă de la RFI (Radio France International - n.n.). Că au participat (TVR şi BCU - n. n.) am aflat abia după licitaţie. Nici eu nu am ştiut că ei participă, nici ei nu au ştiut că eu particip", spune omul de afaceri.

• Ţepeş a luat acţiuni Sibex de un milion de lei

Firma de brokeraj HTI Valori Mobiliare, controlată de Daniel Ţepeş, a cumpărat 2% din acţiunile Bursei din Sibiu (Sibex) în ultimele două săptămâni, pentru 1,04 mil. lei (255.000 de euro), potrivit raportărilor operatorului de piaţă. HTI este unul dintre principalii acţionari ai Sibex, având un reprezentant în Consiliul de Administraţie al societăţii. Achiziţiile au început pe 25 martie, când Ţepeş şi-a dat demisia din Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB). El şi-a vândut în ultimele luni aproape toate acţiunile deţinute la BVB.

• Producţia industrială a accelerat în februarie faţă de anul trecut, dar ritmul a încetinit faţă de ianuarie

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a accelerat în februarie, susţi-nută de cererea externă, înregistrând o creştere de 12,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia ascendentă a confirmat aşteptările analiştilor, continuând trendul de anul trecut. În ianuarie, creşterea producţiei industriale a fost de 10,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2010.