REVISTA PRESEI 11.05.2013

• ADEVARUL

• BERD anticipează pentru România o creştere economică de 1,4% în acest an

Economia României va creşte anul viitor cu 2,2% din PIB, după un avans de 1,4% în acest an, estimează Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în contextul efectelor negative ale crizei din zona euro asupra regiuni Europei de Sud-Est, în special în privinţa exporturilor. BERD a confirmat prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 1,4%. Creşterea economică a României ar trebui să se consolideze în acest an datorită unei "reveniri modeste" a cererii interne şi a încrederii, consideră analiştii instituţiei internaţionale. Prognozele înaintate de Guvern, FMI şi Comisia Europeană privind creşterea economică a României pentru acest an sunt similare, de plus 1,6%.

• Consilier al premierului Ponta, numit membru în Consiliul de Administraţie al EximBank

Dragoş Andrei (51 de ani), consilier de stat în cadrul cancelariei premierului Victor Ponta, a fost numit membru în Consiliul de Administraţie al băncii de stat EximBank. El a intrat în echipa primului ministru la începutul acestui an. Până în 1999, când şi-a înfiinţat firma de consultanţă financiară Valsa Consulting, Dragoş Andrei a deţinut o serie de funcţii relevante în sectorul bancar - director de operaţiuni şi director general al fostei Banca Franco-Română, sucursala Bucureşti, vicepreşedinte al ABN AMRO România (actuala RBS) şi prim-vicepreşedinte coordonator corporate&retail la Bancorex. În timpul cabinetului Năstase, Andrei a fost secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor. Potrivit declaraţiei de avere depuse la intrarea în cancelaria lui Victor Ponta, Dragoş Andrei a încasat în 2012 câştiguri totale de 60.000 de lei de la Ministerul Apărării Naţionale, alături de cele 304.000 de lei ca dividende de la Valsa.

• Afacerile retailerului Auchan în România au crescut anul trecut cu peste 20%

Cifra de afaceri brută, incluzând TVA, a retailerului francez Auchan în România a ajuns anul trecut la 2,353 miliarde de lei (528 de milioane de euro), potrivit datelor companiei care operează o reţea de 11 hipermarketuri la nivel naţional. Scăzând TVA-ul de 24%, valoarea netă este de 1,897 miliarde de lei, care raportată la cifra de afaceri netă (fără TVA) din 2011 de pe site-ul Ministerului Finanţelor, de 1,578 miliarde lei, rezultă un avans de puţin peste 20%, potrivit calculelor Mediafax. Magazinele Auchan au 1.100 de furnizori, din care 90% sunt din România, şi au vândut anul trecut 465 de milioane de articole. În 2012, compania a inaugurat un nou format de magazin, în Bucureşti şi Iaşi, Auchan City, cu o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi, predominant alimentară. Numărul locurilor de muncă noi create anul trecut a fost de 1.785.

• Borza: "Big 4 şi Google ar fi invidioase pe numărul mare de economişti şi IT-işti de la Hidroelectrica"

Administratorul judiciar al Hidroelectrica Remus Borza sustine ca furnizorul de energie are o organigrama supradimensionata, cu 434 de economisti si 136 de IT-isti, personal care "i-ar face invidiosi" pe cei din Big Four (Ernst&Young, KPMG, PwC, Deloitte) si pe marile companii de IT, Google sau Microsoft. "Lipsa de competitivitate lipseste in Romania, pentru ca noi incarcam foarte mult organigramele. Energia hidro este cea mai ieftina din lume, insa in Romania este foarte scumpa, pentru ca de exemplu la Hidroelectrica erau 7.500 de salariati, in timp ce la Verbund, in Austria, sunt 500 de angajati. Avem 434 de economisti, care i-ar uimi chiar si cei din Big Four, insa care nu stiu sa rezolve nici cea mai mica problema si peste 136 de IT-isti, care i-ar face chiar si pe cei de la Google sau Microsoft sa isi muste buzele", a explicat Remus Borza, la Forumul Pietei de Capital.

• Consumul de energie a scăzut cu 4,5% în primul trimestru. Hidroelectrica a scăpat de secetă dar Complexul Oltenia are probleme mari

Consumul final de energie a fost de 13 TWh în primele trei luni, cu 4,5% mai mic decât perioada corespunzătoare a anului 2012, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Datele vin pe măsură ce Hidroelectrica a scăpat de secetă iar complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara au fost afectate de producţia tot mai mare înregistrată de către producătorii de energie regenerabilă. Laurenţiu Ciurel, managerul privat al CE Oltenia, declara ieri că 14.000 din cei 19.000 de angajaţi ai companiei se află în concediu forţat din cauza consumului scăzut de energie bazată pe cărbune.

• Statele Unite susţin că au dovada clară a folosirii armelor chimice în Siria: "Al-Assad a făcut o alegere îngrozitoare"

Secretarul de stat american, John Kerry, a declarat vineri că Statele Unite deţin "dovada solidă" a folosirii armelor chimice de către regimul sirian. Potrivit agenţiei France Presse, Kerry a arătat, în cursul unui dialog cu internauţii organizat de Google, postul de televiziune NBC şi Departamentul de Stat, că regimul sirian a făcut "alegerea îngrozitoare" de a ucide între 70.000 şi 100.000 de cetăţeni. Kerry a vorbit despre "masacrul" îndreptat asupra poporului sirian şi a denunţat ipocrizia preşedintelui Bashar al-Assad, care "s-a prefăcut că este o problemă externă, când de fapt poporul luptă pentru un viitor diferit". Kerry a subliniat că liderii politici doresc să ajungă la un compromis cu privire la criza din Siria.

• Dinu Patriciu este executat silit. Poliţia şi executorii judecătoreşti au intrat în locuinţa omului de afaceri

Executorii judecătoreşti au intrat în ieri dimineaţă în reşedinţa lui Dinu Patriciu, ei fiind însoţiţi de poliţie. Patriciu va fi executat silit, după ce a pierdut procesul atât cu fiul său vitreg, cât şi cu Peter Imre, căruia i-ar datora suma de 80.000 de euro. Potrivit Realitatea.net, Peter Imre i-a cerut lui Dinu Patriciu 80.000 de euro pe 23 ianuarie 2013, după cum se arată într-un dosar înregistrat la judecătoria Sectorului 1. Instanţa a decis executarea silită. Dinu Patriciu l-a numit pe 1 aprilie 2010 în funcţia de Director General al Adevarul Holding pe Peter L. Imre, după ce acesta fusese îndepărtat din funcţia de Corporate Affairs Manager la compania Philip Morris, mai arată realitatea.net.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cei peste 100 de mineri de la Paroşeni, blocaţi în subteran, au ieşit la suprafaţă

Minerii din schimbul II de la Mina Paroşeni, care s-au blocat, vineri seară, în subteran la terminarea programului, au decis să iasă la suprafaţă după ce au primit asigurări de la Ministerul Energiei că începând de luni va fi preluată cantitatea de cărbune extrasă de la unităţile miniere. Potrivit directorului general al Societăţii Naţionale de Închidere a Minelor din Valea Jiului (SNIMVJ), Petre Drăgoescu, Ministerul Energiei a dat asigurări că, începând de luni, va fi preluată cantitatea de cărbune extrasă de la unităţile miniere din cadrul societăţii. "Minerii din schimbul II au decis să renunţe la acţiunea de protest şi vor ieşi din subteran. Aceştia ne-au avertizat că dacă luni se va demonstra că promisiunea nu este onorată vor relua protestul", a spus Drăgoescu.

• Proiectele din bani europeni sunt în blocaj financiar major

Aproximativ 60% din autorităţile locale nu au bani să co-finanţeze proiectele derulate prin fonduri europene, iar fondurile de la Bucureşti vin cu greu sau mai deloc. Această situaţie a dus la imposibilitatea demarării de lucrări de infrastructură, pentru că edilii nu au avut bani să angajeze firme. Mulţi beneficiari privaţi, fie că vorbim de firme sau ONG-uri, sunt la limita supravieţuirii pentru că au derulat proiecte şi nu şi-au încasat banii. Beneficiarii care s-au înglodat în datorii, în acest exerciţiu bugetar, nu vor mai depune dosare pentru perioada 2014- 2020. Motivul: mai marii de la Bucureşti au schimbat regulile şi au devansat termenele de plată, astfel că aceştia nu şi-au mai încasat banii, iar primăriile sau pur şi simplu nu s-au mai făcut plăţi, deşi cererile de decontare erau avizate de Autorităţile de Managemnt din cauza lipsei banilor.

• Fapt incredibil. În anul 2013, politicienii locali evacuează ziariştii din redacţia celui mai important cotidian din nordul ţării

Ziariştii cotidianului Gazeta de Nord-Vest au fost bruscaţi şi evacuaţi din sediul redacţiei şi riscă să-şi piardă locurile de muncă din cauza politicienilor locali. De peste o lună aceştia se luptă între ei, iar acum au ajuns la faza arogării dreptului de proprietate asupra celui mai cunoscut şi critic ziar din judeţul Satu-Mare. Vineri, ziarul a apărut în 4 pagini, redactat şi paginat în condiţii de clandestinitate , după ce 10 bodyguarzi şi cei ai importanţi politicieni locali - primarul, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare au intrat în forţă în birourile Gazetei de Nord-Vest. Directoarea ziarului, jurnalista Crina Dunca a făcut tot posibilul ca ziarul să apară în 4 pagini, ediţia de vineri aducând la cunoştinţa publicului abuzurile comise de autorităţile oraşului, aflate în război cu senatorul PSD Valer Marian, după ce acesta a avut tot felul de intervenţii critice la adresa lui Victor Ponta şi a altor persoane din USL.

• ANALIZĂ EVZ. Bilele albe ale guvernării

După ce v-a prezentat rateurile USL în ultimul an de când este la putere, EVZ publică astăzi bilanţul pozitiv al Cabinetului Ponta. Stabilitatea macroeconomică a fost, pe întreaga perioadă, pe primul loc în rândul realizărilor economice. Evoluţia bună a deficitelor au permis României să aibă un cost mai bun pentru finanţările externe şi monedei naţionale să crească, în 2013, în raport cu principalele valute. Pe lângă aceste puncte pozitive, guvernarea USL se poate lăuda şi cu creşterea indemnizaţiilor pentru mame de la 1 octombrie 2012, de la 75% la 85% din venitul net. O măsură apreciată de pensionari a fost indexarea pensiilor cu 4%, începând cu ianuarie 2013. Sectorul IT se dezvoltă de la an la an şi este văzut ca un motor de creştere economică. De aceea, pentru companiile din IT care creează mai mult de 200 de locuri de muncă, Executivul a aprobat un ajutor de stat.

• REZULTATELE SURPRINZĂTOARE ale controversatului program de evaluare a sănătăţii. Eugen Nicolăescu vrea să îl reia!

Ministrul a avut nevoie de 170 de milioane de euro ca să afle că riscul de deces creşte cu vârsta şi că alcoolul dăunează ficatului. Mulţumit de rezultate, se gândeşte deja la un alt program de analize pentru popor. Atât de mulţumit e Eugen Nicolăescu de Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei, pe care l-a demarat în 2007, încât mai vrea unul. Anunţul a fost făcut, ieri, la conferinţa organizată în parteneriat cu Trustul Intact, la Parlament, în care a prezentat rezultatele mult criticatului program. Multe dintre informaţiile obţinute în urma centralizării, care vor declanşa reforma în sănătate, nu sunt nişte noutăţi.

• PDL a pierdut la Curte. Legea retrocedărilor, CONSTITUŢIONALĂ

Curtea Constituţională a discutat ieri sesizarea PDL referitoare la legea privind restituirea proprietăţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.Judecătorii CCR au decis că legea este constituţională. Prim-vicepreşedintele PDL Liviu Negoiţă a anunţat pe 22 aprilie că PDL atacă legea la CCR din motive atât procedurale, cât şi de fond. "Prin această asumare, noi spunem că se încalcă Decizia 1431/3.11.2010 a CCR şi anume: angajarea răspunderii de către Guvern în fata Parlamentului în temeiul art. 114 din Constituţie este neconstituţională, întrucât proiectul se afla în proces de legiferare la Senat", declara Negoiţă. Acesta a mai invocat o altă decizie a CCR, potrivit căreia transformarea Guvernului, prin asumare de răspundere, în autoritate legiuitoare, concurenta Parlamentului, încalcă dispoziţiile art. 1, alineat 4 şi art. 61 alineat 1 din Constituţie.

• DEUTSCHE WELLE: Criza Slovenia-UE

Munţi înalţi, o fâşie de litoral, peşteri misterioase şi o bucătărie delicioasă transformă Slovenia într-un paradis pentru turişti. Sub această idilă se ascunde însă mânia în clocot a cetăţenilor. Ei cer guvernului să acţioneze, fiindcă situaţia economiei se aseamănă cu o bombă cu ceas. Creşterea economică scade continuu de câţiva ani iar şomajul s-a dublat comparativ cu anul 2008. Principalele bănci ale ţării se află în pragul falimentului. Este o stare pe care Slovenia nu a mai cunoscut-o până acum, fiindcă ţara era privită ca un elev-model între noii membri ai UE. Problemele Sloveniei au apărut o dată cu creditele avantajoase oferite ţării. În primii ani de la aderarea la UE, întreprinderile slovene s-au îndatorat masiv, oferind drept gaj participaţiuni la propriile întreprinderi. Băncile slovene au împrumutat din străinătate în aceste condiţii şase miliarde de euro.

• JURNALUL NATIONAL

• Preşedintele Băsescu l-a trecut în rezervă pe şeful Statului Major al Forţelor Terestre

Preşedintele Traian Băsescu l-a trecut în rezervă, vineri, pe şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul-locotenent Ioan Sorin, iar conform regulamentelor militare, până la numirea unui nou şef, atribuţiile acestuia sunt preluate de către locţiitorul său, general maior Mircea Savu. "Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat vineri, 10 mai a.c., Decretul privind înaintarea în gradul de general cu patru stele, la trecerea în rezervă, a domnului general-locotenent cu trei stele Ioan Sorin din Ministerul Apărării Naţionale", informează un comunicat al Administraţiei prezidenţiale remis vineri, agenţiei Mediafax. Preşedinţia nu face nicio altă precizare. Conform regulamentelor militare, odată cu trecerea în rezervă a generalului Ioan, atribuţiile acestuia de şef al SMFT sunt preluate de către locţiitorul său, generalul maior Mircea Savu, până la numirea noului conducător al Statului Major al Forţelor Terestre.

• Declaraţie-bombă a comisarului european pentru Energie. Vrezi ce spune Oettinger despre gazele de şist

Gazele de şist ar putea ajuta europenii să obţină un preţ mai bun din partea companiei ruse Gazprom, a declarat, vineri, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, citat de AFP. "Sunt sigur că gazele de şist sunt un bun instrument în negocierile noastre pe termen lung cu Gazprom şi Rusia", a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă susţinute cu ocazia vizitei la Vilnius. El a adăugat că Gazprom, actualmente unicul furnizor de gaze pentru Lituania, le vindea foarte scump acestui stat baltic. "Nu este acceptabil ca preţul gazelor în Lituania să fie cu 20, 30 sau 40% mai mare decât în ţările vecine sau decât în ţara mea, Germania", a declarat Oettinger. "În definitiv, trebuie să ajungem la un acelaşi preţ de la Lisabona, la Vilnius, de la Londra, la Atena", a adăugat el.