• ADEVĂRUL
• Piedone a dat bani pe apa de ploaie-830.000 de euro
Primarul sectorului 4 din Capitală este obligat de Curtea de Conturi să returneze la stat banii aruncaţi pe fereastră. Ploaia l-a "băgat" la apă pe primarul Cristian Popescu Piedone. Curtea de Conturi a constatat că aleile din sectorul 4 figurau ca fiind spălate fix în zilele în care ploua. Cristian Popescu Piedone trebuie să verifice toate plăţile pe care le-a făcut pentru stropirea străzilor din zona pe care o păstoreşte. El este obligat şi să calculeze eventualele prejudicii şi să recupereze sumele plătite nejustificat.
• Buletinul meteo, arma Curţii de Conturi
Buletinul meteorologic a mai fost folosit de către inspectorii Curţii de Conturi şi la descoperirea unor ilegalităţi în activitatea Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), în mandatul actualului director, Radu Popa. Una dintre afaceri se referea la o serie de lucrări de semănare de gazon în Capitală. Valoarea totală: 212.776 de lei, echivalentul a 53.000 de euro. Conform documentelor din contabilitatea ALPAB, recepţia lucrărilor a fost efectuată în zilele de 22 şi 23 decembrie 2009-timp in care Capitala era ingropata sub zapada.
• Şmecheria lui Tucă, blocată la OSIM: adio BPT!
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) a respins cererea lui Marius Tucă de înregistrare a mărcii "Biblioteca pentru toţi", marcă pe care ziaristul a folosit-o ilegal timp de aproape un an. Comisia OSIM care a analizat dosarul a constatat că, dacă ar fi admis înregistrarea cunoscutului brand, s-ar fi adus atingere unei mărci notorii şi s-ar fi profitat de renumele acesteia. Editura Minerva, care a dezvoltat de-a lungul timpului brandul BPT, a depus la OSIM o opoziţie, invocând notorietatea acestei mărci.
• Tăierile de criză, fentate de primari
Administraţiile locale ar trebui să-şi reducă organigramele şi să taie din salarii. Teoretic, căci practic mai nimic nu se schimbă. Direcţiile au fost redenumite, poliţiştii comunitari sunt acum electricieni la Zoo, iar salariile au fost mărite cu sporuri. Aşa au driblat primarii măsurile de criză. Aproximativ 75.000 de bugetari urmează să fie disponibilizaţi până la sfârşitul anului ca urmare a a măsurilor de austeritate convenite de Guvern cu FMI. Dintre aceştia, circa 54.000 ar trebui să plece din administraţia publică locală, restul din ministere.
• ANI, reînviată la cameră
Deputaţii jurişti au reînfiinţat comisiile de cercetare a averilor, desfiinţate de Senat. Politicienii vor completa o singură declaraţie de avere, cu caracter public, în care adresa imobilelor va fi secretizată. Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a votat, ieri, o nouă formă a legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) după ce actul normativ care reglementează activitatea instituţiei a fost declarat de două ori neconstituţional.
• Ştiri tari, de Andrei Pleşu
Criza a pus stăpînire pe noi până în cele mai mici detalii! Am lipsit un timp din Bucureşti şi am încetat, din cauza asta, să mai fiu un om informat. M-am repezit, prin urmare (în weekendul trecut), la televizor şi mi-am mai revenit. Prima ştire cu care am avut de a face a fost cea legată de beţigaşele cu vată la capăt folosite de preşedintele ţării după o partidă de înot. La început, n-am înţeles nimic. M-am temut că e vorba de o afacere de spionaj, căreia Traian Băsescu i-ar fi putut cădea victimă.
• Ţiganii bănăţeni, "francejii" şi "Prima fermă"
Sute de ţigani din Banat, plecaţi în Franţa la cerşit, au părăsit Hexagonul doar după promisiunea autorităţilor franceze că vor fi ajutaţi să devină mici fermieri în România. Unii au primit animalele promise, dar le-au murit. De foame. Alţii le aşteaptă cu sufletul la gură. Dacă nu vor veni, se "grupează" şi pleacă înapoi, în Franţa.
• Cetăţenia muntenegreană costă 500.000 de euro
Muntenegru este dispus să acorde cetăţenia sa oamenilor de afaceri dornici să călătorească în spaţiul Schengen şi cel al Uniunii Europene fără viză. Dar nu gratis. Guvernul de la Podgorica a lansat luni "cetăţenia economică", un program prin care oamenii de afaceri devin cetăţeni ai Muntenegrului, dacă investesc circa 500.000 de euro în această ţară. De la 1 ianuarie 2010, cetăţenii din Muntenegru pot călători fără viză în ţările Schengen şi în cele ale UE, dacă posedă un paşaport biometric.
• O nouă recesiune pândeşte SUA
Economiştii Rezervei Federale anunţă că economia ar putea înregistra o nouă recesiune în următorii doi ani. Efectele crizei izbucnite în 2008 nu numai că afectează grav populaţiile statelor atinse, dar ar putea cauza o nouă recesiune a economiei americane. În următoarele 18-24 de luni, riscul unei noi recesiuni este mai mare decât probabilitatea unei creşteri economice, potrivit unui studiu publicat de Federal Reserve Bank din San Francisco.
• CURENTUL
• Mitomanul Vântu se lansează în politică cu concursul TVR
Coaliţia oligarhică constituită încă din 2007 de către trei exponenţi ai reţelelor subterane a ieşit din nou la lumină, într-un atac violent la adresa lui Traian Băsescu. Nemulţumiţi de prestaţia celor doi muţunachi, Chuky şi Flocky, gemenii Crin Antonescu şi Victor Ponta, bătrånii moguli, s-au hotăråt să iasă ei la vedere, ca şi în perioada alegerilor din 2009, pentru a da cu Băsescu de pămånt. Succesiunea evenimentelor în ultima perioadă merită interes: Voiculescu a depus la data de 1 iulie cererea oficială - şi formală - ce precede iniţiativa suspendării lui Traian Băsescu, anunţată de altfel încă din primele zile ale înfrångerii lui Geoană ca "variantă finală" - planul B.
• Răspunsuri
În ciuda căldurii sufocante apariţia primilor fluturaşi de salarii cu o aripă lipsă (sfertul reţinut de criză) semnalează apropiata răcire a timpului de graţie acordat guvernului Boc. Cel mai cuprins de mânie proletară a fost însă dl Crin Antonescu: "sunt mânios... având în vedere că sunt doar bugetar". Nu e doar bugetar ci şi campionul absenţelor în Senat unde prezenţa sa la vot măsoară 0,95%. Dacă era la privat, după cinci zile de absenţă era doar şomer. Ulterior dl Antonescu a explicat că răspunsul său a fost aşa, mai relaxat, "ca la întrebările de 1 martie" - ceea ce înseamnă că atunci când e relaxat, dl Antonescu este mânios. Rezultă că atunci când e vesel e bine să-l eviţi.
• Liviu Tofan demontează cartea Luciei Hossu Longin despre Pacepa
Cea mai pasionată jurnalistă din România vizavi de subiectul "Pacepa", Lucia Hossu Longin, este desfiinţată de către cercetătorul Liviu Tofan, fost redactor-şef adjunct al postului Radio Europa, pentru o serie de inexactităţi flagrante în ceea ce priveşte defectorul fostei Securităţi, generalul Direcţiei de Informaţii Externe (DIE), I.M. Pacepa, scrie jurnalistul Victor Roncea pe blogul său personal. În cartea "Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa", Liviu Tofan observă falsuri istorice jenante debitate de Pacepa şi colportate de Longin, mai scrie jurnalistul.
• CURIERUL NAŢIONAL
• Concediaţii, condamnaţi la 3 ani de şomaj
În ultimii doi ani, mulţi oameni şi-au pierdut posturile, iar în momentul de faţă specialiştii în Resurse Umane nu văd o îmbunătăţire a pieţei muncii, aşadar reîncadrarea persoanelor concediate în câmpul muncii va dura 2-3 ani. Este greu de estimat, totul depinde de capacitatea economiei de a produce noi locuri de muncă, de a-şi relua creşterea. Numai în cursul lunii iunie 2010, numărul total de şomeri intraţi în evidenţe a fost de 70.503 persoane (conform ANOFM), deci momentan economia continuă să producă şomeri, încă nu se pune problema încadrării celor deja existenţi. Angajatorii sunt reticenţi faţă de cei care au făcut pauză în muncă şi nici nu vor să audă de foşti bugetari.
• Băncile pun piedică fondurilor europene
Instituţiile de credit vor să se implice în managementul fondurilor structurale, pentru o mai bună absorbţie. Întreprinzătorii susţin, însă, că băncile nu le oferă absolut nimic şi că mai mult îi încurcă şi le ţin proiectele blocate. Deşi România are posibilitatea să cheltuiască, până în 2015, 33-34 mld. euro de la Uniunea Europeană (19,2 mld. euro pe componenţa fondurilor structurale şi aproximativ 14 mld. euro pe componenţa agricultură), însuşi procesul de atragere a acestor bani împiedică o mai bună absorbţie a lor. UniCredit Ţiriac Bank propune implicarea băncilor în managementul fondurilor europene, prin preluarea parţială a atribuţiilor organismelor intermediare, în concordanţă cu modelele aplicate în unele state membre, ca Italia, Grecia sau Portugalia.
• România decade tot mai mult în ochii investitorilor străini
Ţara noastră "se bate" pentru noi investiţii străine cu Polonia, Bulgaria, Cehia şi Ungaria, iar situaţia nu este atât de bună comparativ cu aceste state. Situaţia economică din România, la care se mai adaugă şi lipsa unor măsuri concrete care să stimuleze mediul de afaceri, fac ca ţara noastră să nu mai fie atât de atractivă pentru investitori. În acest context, se pare că încrederea investitorilor în mediul de afaceri din România s-a înrăutăţit semnificativ în această vară, după trei trimestre de evoluţie pozitivă, în timp ce climatul din mediul de business s-a îmbunătăţit în regiune, cu situaţii semnificativ mai bune în Rusia sau Ucraina.
• Canicula şi incendiile din Rusia vor costa 15 miliarde dolari
Companii precum AvtoVAZ şi-au oprit producţia. Canicula şi incendiile din Rusia ar putea duce la moartea a 15.000 persoane şi vor costa economia 15 miliarde dolari, adică 1% din produsul intern brut, potrivit Bloomberg. Până în prezent, cel puţin 7.000 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar numărul acestora ar putea fi de două ori mai mare, potrivit lui Jeff Masters, cofondatorul Weather Underground. "Populaţia Rusiei afectată de caniculă este de cel puţin două ori mai mare decât cea a Moscovei", a declarat acesta, pe blogul său. De asemenea, valul de căldură va afecta economia ţării cu 1,5 trilioane dolari, din cauza producţiei agricole slabe şi reducerii activităţii în alte sectoare ale industriei, a spus Alexander Morozov, economist-şef la HSBC Holdings.
• Tradeville a notificat DIICOT şi CNVM în privinţa unui posibil abuz
Compania de brokeraj Tradeville a anunţat ieri că va notifica DIICOT şi CNVM cu privire la existenţa unui grup "rău intenţionat" care a colectat importante sume de bani în numele firmei. "Avem suspiciuni că în perioada 2007 - 2009 un grup rău intenţionat a colectat aproximativ 100.000 euro de la rude/prieteni pretinzând organizarea unui "fond" care ar fi urmat să investească, prin intermediul Tradeville SA, în piaţa de capital. În cursul anului 2010, organizatorul acestei fraude a dispărut, iar păgubiţii s-au adresat Tradeville în speranţa că îşi vor recupera banii.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Ce caută străinii pe litoralul românesc
Puţinii turişti străini veniţi în staţiunile româneşti spun că avem potenţial, însă şi mult de lucrat la reclamă şi infrastructură. În plus, experienţele cu hoţii nu sunt chiar "spectacolele" lor preferate. Litoralul românesc - destinaţie turistică înainte de "89 pentru sute de mii de "imperialişti" - a devenit astăzi ţintă doar pentru câteva mii de vestici. Din datele operatorilor turistici, pe litoralul românesc se încumetă să vină mai ales germanii, dar şi ei din ce în ce mai puţini. Turistii straini care mai vin pe litoralul nostru cauta in Romania femei frumoase si "peisaje salbatice"
• Afganistan: talibanii şi NATO ucid tot mai mulţi civili
Numărul victimelor colaterale de pe frontul afgan a crescut cu aproximativ 31% în primele şase luni ale lui 2010, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată un raport ONU. Peste 1.200 de civili şi-au pierdut viaţa şi aproape 2.000 au fost răniţi în Afganistan, în prima jumătate a lui 2010, potrivit unui raport al Naţiunilor Unite. ONU susţine că de vină sunt mai ales insurgenţii, dar şi forţele internaţionale, ale căror operaţiuni împotriva talibanilor continuă să se soldeze cu victime colaterale.
• Băncile agaţă clienţi pe Facebook şi Twitter
Pe reţelele de socializare şi-au făcut de puţin timp prezenţa şi instituţiile de finanţare. Unele sunt mai "timide" şi nu te bombardează cu mesaje, altele au scos deja artileria grea pe Facebook. După ce majoritatea instituţiilor de presă, a persoanelor publice şi companiilor şi-au făcut conturi pe Facebook, Twitter sau Linked In (site profesional), cele mai importante 14 bănci de pe piaţa românească şi-au făcut şi ele simţită prezenţa în acest mediu de comunicare.
• FINANCIARUL
• Circuitul de la Shanghai începe cu Elena Udrea şi se termină cu "ginerele" preşedintelui
Lansarea brandului turistic al României de la Shanghai atrage din nou atenţia asupra procedurilor de organizare a acestor evenimente prin intermediari apropiaţi Puterii fără respectarea legii româneşti. În timp ce ministrul Elena Udrea arunca în media comunicate prin care anunţa că nu există subcontractori ai companiei organizatoare, artiştii insistă că iubitul Ioanei Băsescu le-a oferit contractele.
• Unii bugetari au pierdut şi 50% din salariu în decurs de un an
Medicilor, profesorilor şi funcţionarilor aproape că li s-au înjumătăţit veniturile în ultimul an. Alţii, cum ar fi angajaţii din ministere, primesc în continuare stimulente, la un salariu redus cu 25%. Bugetarii au început să-şi primească, zilele acestea, salariile pe luna iulie reduse cu 25%. În multe cazuri, scăderea veniturilor este una semnificativă, cu atât mai mult cu cât se aplică la lefuri deja modeste şi care au mai suferit o diminuare, la începutul acestui an.
• De ce stă mediul de afaceri în patru labe?
Pentru că o naţie de asistaţi social cum este România acceptă cu o placidă resemnare orice acţiune a guvernului, de la tăierea salariilor până la majorarea TVA, pare acum firesc, pentru că, pe de o parte, căldurile de vară ne împing către piscine şi nu către proteste, iar resemnarea mioritică ne ţine loc de frunză în logo-ul nostru. Dar că vârfurile noastre, care au făcut bani care să-i ferească de ghearele sărăciei, fie că sunt autohtoni sau că lucrează pentru mari corporaţii occidentale, tac sau în cel mai bun caz ridică două degete timid să spună că s-ar putea să aibă ceva împotriva vreunei măsuri guvernamentale e un mare mister.
• GÂNDUL
• Misterele donaţiilor anticriză ale demnitarilor. Locul 1 - Stafie, Băsescu nu mai apare pe listă
De ce donează directorii din teritoriu? "Am respectat dispoziţia aceea..." Există un ordin scris? "Să zicem că ni s-a sugerat". Cursa pentru donaţii destinate ajutării bugetului statului continuă. După ce a dat tonul donaţiilor, fiind prima persoană care şi-a virat salariul pe luna mai, în valoare de 6.702 lei, în contul de la Trezorerie, numele preşedintelui Traian Băsescu nu se mai regăseşte pe lista donatorilor la bugetul statului pe luna iulie. "Poate nu a vrut să îşi dezvăluie identitatea", îşi dă cu părerea secretarul de stat din Finanţe, Gheorghe Gherghina.
• "România vrea să scape de ţigani"
Aceasta este opinia primarului unui orăşel din nordul Franţei, iar problema rromilor din România devine, iarăşi, una europeană, în condiţiile unui atac cu conotaţii rasiste în Marea Britanie şi a pregătirii unei evacuări după model francez la Helsinki. "Aceste ţări, ca România, abundă în subvenţii, toate sunt eligibile pentru creditele din Obiectivul 1 (eradicarea sărăciei extreme şi a foametei - n.r.). În loc de asta, ele profită de principiul libertăţii de circulaţie pentru a se debarasa de populaţiile pe care nu le vor", consideră Gérard Caudron, primarul localităţii Villeneuve-d"Ascq, din nordul Franţei.
• Războiul antiterorist a mâncat 1.000 de miliarde USD
Cel mai costisitor conflict din istoria SUA, după cel de-al Doilea Război Mondial, este planificat să înghită 2.700 de miliarde dolari, până în 2017, astfel că secretarul Apărării vrea să facă economii de 100 de miliarde în următorii cinci ani, tăind 10% din fondurile pentru companiile care au contracte cu Pentagonul. După nouă ani de război antiterorist şi după doi ani de criză economică, până şi Departamentul Apărării din SUA (DoD) - care se bucură de un buget anual de peste 700 de miliarde USD - trebuie să strângă cureaua.
• Profilul încasatorului de rate: gospodină, 45-50 de ani
Românii cu studii medii pot să-şi rotunjească veniturile din colaborări cu unele instituţii financiare nebancare. Programul este de 3-4 ore pe zi iar câştigurile, de 800-900 lei pe lună, în medie. În timp ce băncile au dat afară peste 3.700 de oameni anul trecut şi au închis 127 de sucursale, unele instituţii financiare nebancare care dau cu împrumut sume mici la costuri mari anunţă mii de recrutări, pe fondul extinderii reţelei. În medie, un colaborator poate câştiga 800-900 de lei pe lună ca reprezentant al firmei, dar sunt şi cazuri în care veniturile pot ajunge la 4.000 de lei.
• JURNALUL NAŢIONAL
• Deva - Orăştie, povestea fără sfârşit a autostrăzii care nu a început!
România a ajuns să se milogească de Comisia Europeană ca să prelungească perioada în care poate folosi fondurile ISPA pentru construirea tronsonului din coridorul IV paneuropean care leagă Deva de Orăştie. Şi aceasta pentru că de patru ani Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu a reuşit să atribuie lucrarea, cu toate că până acum au existat patru tentative. Ultima e în derulare. 12 consorţii s-au prezentat la licitaţia pentru construirea respectivei bucăţi de autostradă.
• Daimler: scandal de 500 milioane euro
Într-un clasament al ţărilor unde firmele obişnuiesc să se bazeze pe şpăgi grase pentru a obţine contracte în străinătate, Germania ocupă un loc absolut onorabil şi onorant. Locul cinci, cu 8,6 puncte din 10, în condiţiile în care 10 puncte înseamnă risc zero de astfel de practici ilegale. Singurul contract consistent care a implicat autorităţile române şi grupul Daimler a fost cel prin care RATB a achiziţionat 1.000 de autobuze Citaro în două tranşe de câte 500 de bucăţi.
• Cazare gratuită în toată lumea
Din America până în China şi din Norvegia până în Australia poţi să găseşti o gazdă unde să stai gratuit câteva zile, dacă eşti înscris pe site-ul couchsurfing şi nu te temi de oamenii pe care nu îi cunoşti decât de pe internet. Membrii couchsurfing.com (CS) se cazează gratuit unii la alţii, dar farmecul acestui mod de a călători nu stă doar în economia de bani: atunci când stai la un berlinez acasă ai ocazia să cunoşti Berlinul prin ochii localnicului, aşa cum nu ai putea-o face cu ajutorul nici unei cărţi.
• ROMÂNIA LIBERĂ
• Cum scapă de concedieri rudele şi pilele de partid
În timp ce restructurările vor micşora considerabil numărul angajaţilor din administraţia locală, în multe cazuri clienţii politici şi rubedeniile primarilor şi ale şefilor de consilii judeţene vor rămâne în funcţii. Până la jumătatea lunii august, autorităţile locale trebuie să prezinte noua organigramă a angajaţilor, pe baza normativelor de cost cuprinse în Ordonanţa 63/2010. Potrivit acesteia, localităţile de până la 3.000 de locuitori trebuie să aibă numai 33 de angajaţi, cele până la 50.000 cel mult 190 de angajaţi, iar oraşele mari cu până la 400.000 de locuitori maximum 800 de angajaţi. Primăria Capitalei nu poate depăşi 4.400 de oameni, iar primăriile de sector 950.
• Perseidele - ploaia de stele vizibilă şi din România
O ploaie de stele căzătoare (Perseidele), vizibilă şi din România, poate fi observată în perioada 11 - 13 august, punctul maxim de vizibilitate fiind atins în noaptea de miercuri spre joi. Astronomii
recomandă amatorilor ca ploaia de stele să fie urmărită după miezul nopţii. Totodată, reprezentanţii Observatorului spun că luna va fi mai strălucitoare în noaptea de miercuri spre joi.
• Acordul cu FMI, vulnerabil în parlament?
Senatorii şi deputaţii au fost chemaţi din vacanţă, dar sesiunea extraordinară ar putea periclita angajamentele asumate în faţa UE şi FMI. Partidele din opoziţie, dar şi cele de la putere au profitat de solicitarea preşedintelui Traian Băsescu de convocare a unei sesiuni extraordinare pentru a introduce în discuţie şi alte proiecte pe lângă Legea ANI. Cele pentru care insistă PSD şi PNL sunt însă de natură să răstoarne strategia de austeritate a Guvernului Boc şi chiar să ducă la încălcarea angajamentelor asumate faţă de UE şi FMI.
• De ce scade populaţia României
Discrepanţa dintre boomul demografic al generaţiei "68 şi cele care au urmat se resimte acum. Populaţia a intrat ireversibil în spirala îmbătrânirii. În prima jumătate a anului 2010, populaţia României a scăzut cu 30.253 de persoane, în timp ce în întreg anul 2009, scăderea a fost de 34.825, potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică. De exemplu, numărul deceselor din luna iunie a acestui an a fost de cinci ori mai mare decât cel din aceeaşi lună a anului trecut.
• O barcă nu poate salva un transatlantic, de Ilie Şerbănescu
Pasată de către SUA, prin meandrele sistemului financiar şi îndeosebi prin devalorizarea masivă până de curând a dolarului, în spinarea Europei Occidentale, criza economică s-a transformat repede aici într-o criză a modelului social de economie de piaţă, cu puternică protecţie socială, practicat în această parte a lumii. Aici şi, de fapt, numai aici! Pasarea crizei de către SUA, unde izbucnise, în Europa Occidentală a fost posibilă pentru că aceasta din urmă este mai puţin competitivă. Europa Occidentală n-a mai avut unde s-o paseze, pentru că, dintre marile puteri economice ale lumii, este de departe cea mai puţin competitivă şi transferul către mai competitiv este imposibil.
• Cum a ajuns un britanic cântăreţ ambulant în Bucureşti
Jonathan David a fost timp de 10 ani inginer de automatizări în Cardiff. S-a îndrăgostit de o româncă, fost director de acţionariat la Fondul Proprietatea, şi de atunci trăieşte la Bucureşti, cântând pe stradă cot la cot cu vagabonzii. În timp ce în Anglia se dezbate problema românilor care par să invadeze insula, un britanic a făcut drumul opus. Jonathan David are 34 de ani şi s-a născut în Cardiff, capitala Ţării Galilor. Din şcoală s-a pregătit să fie inginer şi, timp de 10 ani, a lucrat în companii mari, care plăteau consistent. Într-o zi, a decis că s-a săturat de stilul ăsta de viaţă, şi-a dat demisia şi a început să înveţe sociologie şi să călătorească prin lume.
• ZIARUL FINANCIAR
• 16 din cele mai mari 20 de pieţe au fost pe scădere în primul semestru
Vânzările de ţigări, de maşini, de ciment şi de mobilă sunt cele mai lovite. În creştere au fost serviciile medicale private, piaţa farma, consumul de energie electrică şi de gaze, ultimele pe baza revenirii exporturilor. Potrivit datelor strânse de ZF de la jucătorii care activează pe 20 de pieţe-cheie în ceea ce priveşte consumul, doar patru au reuşit să iasă din criză: clinici private, piaţa farma, energie electrică şi gaze naturale.
• Previziuni sumbre pentru piaţa apartamentelor: preţurile se vor mai reduce cu 25-30% în următorul an
Piaţa apartamentelor este încă departe de o revenire în ceea ce priveşte preţurile, consultanţii apreciind că declinul va mai continua cel mai probabil până la sfârşitul anului 2011, pe fondul scăderii puterii de cumpărare ca urmare a măsurilor luate de Guvern în ceea ce priveşte tăierile salariale şi creşterea TVA. "În perioada următoare se estimează că preţurile apartamentelor vechi şi noi vor scădea cu aproximativ 25-30%, în timp ce chiriile pot cunoaşte scăderi mai dramatice, de până la 50%.
• Cu un salariu dublu, polonezii şi cehii au preţuri ca în România
Un român care ar vrea să se mute în unul dintre statele membre ale UE din Europa Centrală şi de Est nu ar plăti mai mult pentru cheltuielile de zi cu zi, însă probabil ar avea un salariu mai bun. Astfel, în aceste ţări preţurile nu diferă semnificativ, însă salariile variază puternic, creând astfel discrepanţe între standardele de viaţă ale populaţiei. Salariul mediu brut lunar în România este de 445 de euro, în timp ce în Polonia acesta se situează la aproximativ 700 de euro, cu circa 50% mai mult, iar în Cehia este de circa 900 de euro.
• O nouă "monedă" pe piaţă: 54.000 de tichete "Rabla"
Aproape 54.000 de vouchere "Rabla", în valoare totală nominală de 50 mil. euro, se tranzacţionează în acest moment pe piaţă, potrivit statisticilor Admi-nistraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), în creştere cu aproape 20% comparativ cu începutul lunii iunie. Acestea sunt vândute de către cei care şi-au casat ma-şina mai veche de zece ani cu preţuri cuprinse între 1.000 şi 1.500 de lei. Dacă nu vor fi utilizate înainte de finele lunii octombrie, când programul "Rabla" se închide, posesorii vor pierde valoarea nominală de 3.800 de lei.
• Bancherii au pus deoparte 4,6 mld. euro pentru pierderile din credite
Bancherii au constituit în iunie provizioane de aproape un miliard de lei (236 mil. euro) pentru a acoperi pierderile generate de creditele neperformante. În primele şase luni provizioanele au crescut cu 4 miliarde de lei, până la un vârf de 20,2 miliarde de lei (4,6 mld. euro), arată datele BNR. Cheltuielile mari au făcut ca la nivel agregat băncile să înregistreze o pierdere netă la sfârşitul primului semestru. Analiştii spun că în situaţia în care nu se conturează o revenire a economiei anul acesta, deteriorarea portofoliilor de credite va continua până în 2011, iar băncile vor fi nevoite să constituie provizioane mai mari.
• Guvernul nu mai spune nimic despre planul de relansare economică anunţat acum o lună. "Nu am calculat încă impactul bugetar"
"Planul va fi anunţat în ultima săptămână a lui august", afirmă acum Lazlo Borbely. Una dintre cele mai importante măsuri ale planului de relansare, cu un impact semnificativ în economie, dar şi asupra veniturilor bugetului, prevede că datoriile către stat ale firmelor vor fi compensate cu sumele pe care acestea le au de primit de la stat. De asemenea, statul va plăti penalităţi în momentul în care întârzie să-şi plătească datoriile către firme, aşa cum, în acest moment, firmele plătesc penalităţi de întârziere, dacă îşi amână plata dărilor către buget. A fost discutată această măsură şi cu FMI? "A fost discutată şi va fi una dintre măsurile din pla-nul de relansare", spune Borbely.