REVISTA PRESEI 12.03.2016

• ADEVARUL

• Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă privind interceptările

CSAT a avizat, vineri, proiectul de Ordonanţa de urgenţă privind interceptările, care va fi discutat apoi de către Guvern, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, care a precizat că această soluţie poate fi modificată de Parlament, însă în momentul de faţă asigurarea funcţionarea corectă a Justiţiei. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat că, prin OUG privind interceptările adoptată de Guvern, SRI va fi abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate naţională şi terorism. Ministrul Justiţiei a precizat că OUG modifică Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii (SRI) astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are rolul de a obţine, prelucra şi stoca informatii în privinţa securităţii naţionale.

• Cum funcţionează interceptările în alte ţări: cine şi în ce condiţii are voie să asculte telefoanele

Unele ţări interzic complet folosirea interceptărilor în anchete. În altele, convorbirile pot fi ascultate doar din decizia unui procuror. Pe plan internaţional, dezbaterea privind folosirea interceptărilor în anchete penale s-a axat mai degrabă pe respectarea drepturilor omului şi principiul confidenţialităţii comunicaţiilor, precum şi pe diferenţierea clară a interceptărilor folosite în anchete penale de cele folosite în cazuri ce ţin de securitatea naţională. În majoritatea ţărilor europene, interceptările şi informaţiile folosite din interceptări pot fi folosite în urmărirea penală şi în instanţă. O excepţie notabilă este Regatul Unit al Marii Britanii, unde interceptările nu sunt admisibile în instanţă. La polul opus, Italia are una dintre cele mai "prietenoase" legislaţii, permiţând procurorilor să intercepteze convorbiri în condiţii mult mai laxe. "Adevărul" trece în revistă legislaţiile privind interceptarea ca metodă de investigare penală din 13 ţări europene şi din Statele Unite ale Americii.

• Povestea turcilor care au scos SRI din anchetele penale

"Adevărul" dezvăluie cine sunt inculpaţii care au ridicat, prin intermediul avocaţilor, excepţia de neconstituţionalitate prin care s-a decis că ofiţerii SRI nu mai pot face acte de urmărire penală în dosarele penale. Este vorba de o grupare formată din cetăţeni iranieni, turci şi chinezi care s-ar fi ocupat de transferul unor sume uriaşe de valută în Orientul Apropiat şi China. Excepţia admisă de judecătorii Curţii Constituţionale a României potrivit căreia este neconstituţional ca Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că această instituţie nu are atribuţii de cercetare penală a fost ridicată la Tribunalul Bucureşti, de trei cetăţeni străini: Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani. DIICOT: Transferau 1 milion de euro în Dubai în mai puţin de două ore.

• Pe ce probe se bazează DNA când cere arestarea preventivă a celui mai bogat israelian.

Propunerea DNA de arestare preventivă în lipsă a miliardarului israelian Benjamin "Beny" Steinmetz se va judeca, pe 14 martie, la Curtea de Apel Braşov. În acelaşi dosar, DNA cere arestarea altor trei cetăţeni israelieni: consultatantul politic Tal Silberstein, Shimon Sheves- fostul şef de cabinet al premierului Yizhac Rabin şi afaceristul Moshe Agave. Potrivit procurorilor DNA, Beny Steinmetz, controlează compania Beny Steinmetz Group (BSG), având o avere estimată de Forbes la 3,6 miliarde de dolari. El a intrat în afaceri în România în domeniul imobiliar în anii 2000, fiind asociat cu Remus Truică şi cu Tal Silberstein.

• Ipocriţii! Politicienii care au îngropat legea care ar fi scos interceptările telefonice de sub controlul SRI

În februarie 2007 un grup format din 71 de deputaţi şi senatori PNL au iniţiat proiectul de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor, care ar fi scos interceptările telefonice de sub controlul SRI. Proiectul a primit şi girul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care l-a avizat favorabil. Două luni mai târziu, în aprilie 2007, proiectul a fost aprobat de Camera Deputaţilor şi trimis la Senat, care era cameră decizională. Cu toate acestea, senatorii nu şi-au făcut timp decât după opt ani să analizeze proiectul. Iar când au făcut-o, în septembrie 2015, l-au respins. Asta cu toate că actualul şef al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, avizase proiectul în 2007, în calitate de prim ministru. După ce CCR a declarat neconstituţionale interceptările SRI, Tăriceanu s-a declarat de acord cu decizia, uitând că a blocat proiectul de lege care ar fi evitat criza actuală.

• PROIECT DE ŢARĂ Profeţia lui Steven van Groningen, şeful Raiffeisen

România şi-ar putea propune să devină a zecea mare putere economică europeană în douăzeci de ani. Acesta este un proiect de ţară pe care Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank îl consideră realist. "Chiar am făcut nişte calcule şi (să ajungem a şaptea mare economie din UE - n. red.) durează destul de mult, dar dacă ne întrebăm ce ţară vor găsi copiii care se nasc acum peste 20 de ani, când vor ieşi pe piaţa muncii, a ne propune să ajungem pe locul zece nu e ceva nerealist", a spus van Groningen. Hans G. Klemm, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti afirma în urmă cu o lună că România ar putea deveni a şasea sau a şaptea economie din Europa, în condiţiile în care este a şasea sau a şaptea ţară ca populaţie din UE. Acum, România este a 17-a economie europeană deşi, după numărul de locuitori, se află pe locul al şaptelea, conform Eurostat. Locul al şaptelea în clasamentul celor mai mari economii din UE, după PIB, este ocupat de Suedia, potrivit cifrelor din 2014.

• Surse: Dan Mihalache ar putea fi numit ambasador al României în Marea Britanie

Potrivit unor surse prezidenţiale, şeful Cancelariei, Dan Mihalache, ar ruma să fie numit ambasador al României la Londra, locul fiind vacant de câteva luni. În prezent, România nu are la Londra un ambasador, diplomatul Theodor Cosmin Onisii fiind însărcinatul cu afaceri al statului român la Londra. Anterior, acesta a fost director al Direcţiei Statele Unite ale Americii şi canada din cadrul Ministerului Afacerilor Externe Ultimul ambasador al României la Londra a fost Mihnea Motoc, diplomat care odată cu înveestirea Guvernului Cioloş a fost numit ministru al Apărării Naţionale. Motoc fusese numit in data de 11 sep 2015 "Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord". Dan Mihalache este absolvent al Facultăţii de Drept şi doctorand în Ştiinţe Politice la S.N.S.P.A.

• Guvern: Locuinţele cu destinaţie mixtă vor fi impozitate ca fiind rezidenţiale dacă cheltuielile cu utilităţile nu sunt deduse

Guvernul a decis, în şedinţa de vineri, să modifice normele privind impozitarea locuinţelor cu destinaţie mixtă sau nerezidenţială, precizând că acestea vor fi impozitate ca locuinţe cu statut rezidenţială, fără majorări, dacă plata utilităţilor nu este dedusă, a anunţat purtătorul de cuvânt Dan Suciu. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, în cazul în care suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, dacă proprietarul depune declaraţia privind destinaţia mixtă a clădirii, însoţită de o declaraţie pe propria răspundere prin care se atestă faptul că "nici una din cheltuielile cu utilităţile nu este înregistrată în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică" se va datora impozitul pe proprietăţi utilizate în scop rezidenţial. Prin cheltuieli cu utilităţile se înţelege cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze natural, termoficare, apă, canalizare, explică Guvernul.

• Fabricat în România! Medicamentul interzis luat de Maria Şarapova e produs şi de o companie românească

Meldonium este o substanţă interzisă în America, dar şi în mare parte din Europa, excepţie făcând Rusia şi ţările din fostul bloc sovietic. Medicamentul Mildronat nu e autorizat nici pe piaţa românească, dar el se produce şi la noi. Producător este compania Rompharm din Otopeni, care îl fabrică doar pentru export şi îl trimite cu precădere în Letonia. Medicamentul este disponibil totuşi în anumite farmacii online, dar cei care sunt tentaţi să-l cumpere de acolo trebuie să ştie că o fac pe propriul risc. Scandalul iscat de suspendarea Şarapovei a creeat un val uriaş în jurul acestui medicament, foarte mulţi încercând să profite de pe urma mediatizării lui. Pe internet se vinde la sume mult peste preţul oficial, care nu e deloc mare. La Chişinău, spre exemplu, o cutie de Mildronat, de 60 de capsule, costă ceva mai puţin 225 de lei moldoveneşti, echivalentul a 45 de RON.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Raluca Prună: "SRI va putea să facă acte de cercetare penală în chestiuni de securitate naţională, terorism"

Mnistrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat, vineri seară, în urma şedinţei CSAT că prin OUG privind interceptările adoptată de Guvern, SRI va fi abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate naţională şi terorism. Aceasta a precizat că una din actele normative modificate de OUG este Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii (SRI) astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are rolul de a obţine, prelucra şi stoca informatii în privinţa securităţii naţionale. Aceasta a precizat că situaţia europeană ne "obligă să fim mai scrupuloşi, mai riguroşi cu privire la modul în care protejăm siguranţa cetăţenilor''. Întrebată cât va dura până când va fi adoptată o soluţie permanentă în care să reglementeze regimul interceptărilor, aceasta a subliniat că acest lucru nu se va realiza în mandatul său.

• Ilie Carabulea şi fiul său au fost eliberaţi

Omul de afaceri Ilie Carabulea, fiul său, Oprea, şi alţi trei inculpaţi arestaţi în dosarul Carpatica Asig vor fi puşi în libertate, după ce Curtea de Apel Alba Iulia a admis vineri contestaţiile formulate de aceştia împotriva încheierii Tribunalului Sibiu. Hotărârea este definitivă. Purtătorul de cuvânt al CA Alba Iulia, Cosmin Muntean, a declarat că instanţa a admis contestaţiile formulate de cei cinci inculpaţi - Ilie Carabulea, Oprea Carabulea, Angela Toncescu, Liviu Stoicescu şi Gheorghe Năşărău - împotriva încheierii Tribunalului Sibiu, a desfiinţat încheierea penală atacată şi a procedat la o nouă judecată. Instanţa a respins propunerea de arestare preventivă a celor cinci inculpaţi şi a dispus punerea de îndată în libertate dacă nu sunt arestaţi în altă cauză, relatează Agerpres. În ceea ce le priveşte pe Maria Coşa şi Georgeta Crideanu, CA Alba Iulia a înlăturat măsura arestului la domiciliu dispusă de Tribunalul Sibiu.

• Bloggerii sunt şi ei Ziarişti? Unde sfârşeşte Presa şi unde începe Blogul?

Singurul blogger aflat pe lista câştigătorilor concursului "Reporter şi Blogger European" este, de fapt tot jurnalist. La festivitatea de premiere, în afară de el, a mai fost prezent un singur blogger, dar în calitate de prezentator. Concluzia finală a unei dezbateri ad-hoc este că bloggerii imită jurnaliştii. Uneori mai şi reuşesc. Vineri seară, într-o atmosferă underground dintr-o sală a recent restauratului Han Gabroveni, din Centrul Vechi, a avut loc festivitatea de premiere a concursului "Reporter şi Blogger European", patronat de reprezentanţa Comisiei Europene din România. În total, la eveniment, s-au strâns circa 40 de oameni, inclusiv organizatorii, presa şi cei şase premiaţi. Matei Martin, redactor la "Dilema veche" şi realizator de emisiuni la Radio România Cultural a câştigat premiul "Reporter şi blogger european" la categoria "presă scrisă şi online" pentru trei articole publicate în "Dilema veche".

• Chinezii cu diplome se întorc în ţara lor. "Mai bine acasă decât pe Wall Street"

Mulţi chinezi care şi-au încercat norocul în America preferă acum să se întoarcă în ţara natală, unde şansele de reuşită în carieră sunt mai mari. "Cererea de creiere este foarte mare în China, ţară cu economie mai puţin intensivă şi forţă de muncă înalt calificată la nivel inferior comparativ cu SUA. Foarte mulţi văd în China mai multe oportunităţi decât în SUA, unde ar avea o existenţă mediocră", a declarat Cao Huining, profesor de finanţe la Cheung Kong Graduate School of Business, citat de Bloomberg.com. Migraţia către China a devenit un fenomen pe scară şi a căpătat chiar un nume - Hai Gui, care înseamnă "ţestoase marine", dar în acelaşi timp "a te întoarce înapoi pe mare". Un prim val de "ţestoase" a început să înoate înapoi spre China încă din 2008, când a izbucnit criza pe Wall Street.

• JURNALUL NATIONAL

• Cine se va îmbogăţi din scandalul interceptărilor

Situaţia intervenită, ca urmare a Hotărârii Curţii Constituţionale, referitoare la neconstituţionalitatea efectuării interceptării convorbirilor telefonice sau din mediul ambiental de căte SRI, în dosarele care privesc infracţiunile de drept comun, lasă DNA fără principala "jucărie". Atât Monica Macovei, cât şi Laura Codruţa Kovesi, dar şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, încearcă să găsească soluţii rapide pentru ca interceptările să fie din nou folosite ca probe în dosarele penale instrumentate. Procurorul-şef al DNA a anunţat că, în condiţiile nou-apărute, Direcţia Naţională Anticorupţie este nevoită să-şi "întărească propriul Serviciu Tehnic", condus de un procuror promovat chiar de către Monica Macovei, şi să îl finanţeze, de la buget, evident, cu suma de cel puţin 10 milioane de euro.

• Cine scapă de marile dosare?

Marile dosare de corupţie aflate pe rolul instanţelor de judecată au fost aruncate în aer după publicarea motivării Curţii Constituţionale în cazul interceptărilor realizate de SRI. Judecătorii CCR au stabilit că decizia se va aplica în procesele aflate în acest moment în desfăşurare, ceea ce înseamnă că probele obţinute cu ajutorul ofiţerilor SRI pot fi oricând anulate în instanţă. "Anumite persoane au invocat deja această excepţie", a dezvăluit şefa DNA. Oricum ar fi, SRI nu se va mai ocupa de interceptări, decât în cazurile de siguranţă naţională.

• Guvernul a modificat normele de aplicare ale Legii Codului fiscal

Guvernul a modificat şi completat, vineri, printr-o Hotărâre, normele de aplicare ale Legii Codului fiscal, prin includerea unor explicitări şi a unor noi exemplificări ale situaţiilor determinate de diversitatea activităţii contribuabililor. ''Scopul acestor completări este abordarea mai facilă a legislaţiei fiscale, prin clarificarea normelor de aplicare. Actul normativ (...) modifică şi completează HG nr. 1/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal'', se precizează într-un comunicat al Executivului transmis AGERPRES. Astfel, la capitolul ''Impozite şi taxe locale'' au fost aduse clarificări în cazul clădirilor/terenurilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ teritoriale care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la perioade mai mici de o lună.

• Ministerul Finanţelor lansează un program IT care controlează toate cheltuielile publice, până la nivel de grădiniţă

Ministerul Finanţelor a lansat, vineri, în prezenţa premierului Dacian Cioloş şi a ministrului Anca Dragu, o aplicaţie informatică prin care va putea controla, în timp real, toate cheltuielile instituţiilor publice din România, până la nivel de grădiniţă, şi care va deveni complet operaţională în 2017. În program vor fi introduse toate cele aproximativ 13.700 de instituţii publice din România, de la ministere şi agenţii centrale până la primării de comune, şcoli şi grădiniţe. "În două luni vom extinde informaţiile. Va cuprinde gradul de angajare, numărul angajaţilor, raportul financiar, tabel cu cheltuielile. Salariile vor fi publice la fiecare instituţie şi se va face o monitorizare în timp real a alocării şi utilizării resurselor publice", a declarat ministrul Finanţelor, Anca Dragu, la lansarea programului. Sistemul permite monitorizarea în timp real, de către Ministerul Finanţelor, a alocării şi utilizării banilor publici, astfel că în orice zi se poate şti ce cheltuieli se fac la nivel naţiona.