REVISTA PRESEI 13.12.2011

• ADEVARUL

• Băncile din UE caută bani cu disperare

Grupurile bancare europene au început să vândă active şi să majoreze dobânzile pentru a se finanţa. 2012 va fi un an greu, avertizează "banca centrală a băncilor centrale". Avertismentele privind dificultăţile cu care băncile se vor confrunta în 2012 încep să vină de la nivel din ce în ce mai înalt. Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că instituţiile de credit din UE trebuie să facă rost de aproape 115 miliarde de euro până în iulie 2012 pentru a se alinia noilor cerinţe de capital impuse în octombrie la nivelul blocului comunitar. Suma este cu aproape 8% mai mare decât estimările anterioare, iar cele mai mari ajustări s-au petrecut în ceea ce priveşte băncile germane, italiene, austriece şi belgiene.

• Operaţiunile din est, sursă de finanţare

UniCredit şi Commerzbank au anunţat deja că intenţionează să-şi reducă operaţiunile din Europa de Est. Şi, în această disperare de a-şi consolida capitalul, băncile ar putea cauza probleme grave pentru întreaga economie, avertizează Autoritatea Banca Europeană. "În acest moment, îngrijorările noastre au ajuns la o extremă: că acum băncile sunt prea precaute, ceea ce ar putea în final să cauzeze o criză a creditării", a declarat Andrea Enria, preşedintele EBA, într-un interviu pentru publicaţia germană "Der Spiegel". EBA a avertizat băncile să nu cauzeze o nouă criză a creditării în încercarea de a-şi consolida capitalul. Reprezentanţii autorităţii de reglementare au adăugat că nu vor permite grupurilor bancare să restrângă activitatea de creditare pentru a îndeplini noile condiţii.

• Cercul vicios dintre bănci şi guverne

Faptul că băncile europene se îndreaptă către guverne pentru a se finanţa ar putea declanşa şi mai multe pierderi pentru creditori şi, totodată, mai multe datorii pentru state. "Dacă guvernele din sudul Europei bagă mai mulţi bani în bănci, datoriile lor publice vor creşte, agravând problemele", a declarat Karel Lanoo, director executiv al Centrului European pentru Studii Politice Europene. "Atunci pierderile băncilor vor creşte pentru că deţin obligaţiuni guvernamentale. Este un cerc vicios. Este greu de ştiut pe care s-o stabilizezi prima, datoria publică sau pierderile băncilor", a mai spus acesta, citat de agenţia de ştiri Bloomberg.

• Isărescu vorbeşte despre "inconştienţa" băncilor

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat că în sistemul bancar românesc trebuie să fie mai multă concurenţă. "De ce băncile pot să paseze asupra clienţilor, uneori într-o adevărată inconştienţă, costurile unor lipsuri, care uneori le aparţin, în ceea ce priveşte organizarea internă sau evaluarea greşită a unor riscuri? Este posibil deoarece concurenţa nu este suficient de puternică şi nu este dată de numărul de bănci", a spus acesta. România este cea mai dependentă ţară din afara zonei euro de finanţarea de la băncile din uniunea monetară, de două ori mai vulnerabilă decât următoarea clasată, Liberia, la o reducere a expunerii acestor instituţii de credit, potrivit unui indice realizat de Banca Reglementelor Internaţionale.

• Rata inflaţiei, la minimul de după 1990

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,44% în luna noiembrie, un nou minim după 1990, încadrându-se în ţinta fixată de Banca Naţională a României (BNR) pentru acest an - 3% plus/minus un punct procentual. Un minim raportat cu anul 1990 a mai fost înregistrat în luna septembrie, când rata anuală a inflaţiei a ajuns la 3,45%, după patru luni consecutive de scădere. În octombrie, însă, indicatorul a urcat uşor la 3,55%, când preţurile au urcat faţă de luna precedentă cu 0,64%. BNR a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an de la 4,6% la 3,3%, iar proiecţia pentru anul viitor a fost redusă de la 3,5% la 3%.

• "New York Times": Război tactic între Germania şi SUA

Chiar în timp ce europenii încercau să pună la punct o soluţie pentru a opri criza euro, în surdină se desfăşura o ciocnire germano-americană, scrie cotidianul "New York Times", într-o analiză despre divergenţele dintre cele două puteri despre cum ar trebui restaurată creşterea economică. Cancelarul german i-a sfidat pe sceptici şi a pus bazele unei integrări fiscale a UE care, spune ea, corectează greşelile de la naşterea monedei unice şi ar pune UE pe un drum stabil pe termen lung. Merkel a reuşit să impună ca medicament pentru toate relele din regiune disciplina germană. Înainte ca acordul să fie definitivat, preşedintele Obama a emis un avertisment dur faţa de soluţia germană. Obama a apreciat că accentul pe schimbarea politică şi economică pe termen lung e benefic, dar a insistat că o reacţie care nu va fi suficient de puternică şi de rapidă pentru a calma pieţele ameninţă însăşi supravieţuirea euro în următoare luni. În centrul dezbaterii e o chestiune esenţială: cât ar trebui să se plece guvernele în faţa pieţelor. Obama vede ca scop primordial pentru guvern păstrarea stabilităţii pieţelor şi a încrederii investitorilor.

• Obsesia anglo-americană şi obsesia germană

Mulţi germani văd în obsesia anglo-americană faţă de pieţele financiare rădăcina declinului competitivităţii Vestului în raport cu Estul. Marile bănci creează şi exploatează diverse "bule", iar apoi cer colace de salvare imense, spun ei. Şi nu creează de fapt creştere sustenabilă. În schimb, exporturile germane vor stabili un record anul acesta, trecând pragul de un trilion de euro. "Nemţii au o viziune strategică sau un interes să lase criza să ajungă atât de adânc. Ai putea spune că această criză a fost fie apelul de trezire, fie un instrument pe care Germania l-a folosit pentru a-i supune pe ceilalţi", e de părere Funk Kirkegaard, de la Peter G. Peterson Institute for International Economics din Washington.

• Alegeri cu şase buletine de vot

Guvernul îşi va angaja răspunderea pe legea privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Buletine separate pentru alegerea primarului, a consiliului local, a preşedintelui consiliului judeţean, a consiliului judeţean, dar şi a unui deputat şi a unui senator, pe care alegătorul trebuie să le "bifeze" într-o singură zi, reprezintă soluţia "de criză" pentru care Guvernul Boc îşi va angaja răspunderea. Asumat la pachet va fi şi proiectul privind promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Motivul invocat de premierul Emil Boc pentru asumarea răspunderii a fost economia care s-ar face la buget în cazul cuplării alegerilor, peste 20 de milioane de euro.

• Cum a fost primit Traian Băsescu la Înalta Poartă

Liderul român a fost aşteptat cu covorul roşu, un parteneriat strategic şi vorbe bune de la omologul turc. Reclame multe, blocuri colorate, multe în construcţie, străzi suspendate şi drumuri care şerpuiesc pe coline. Furnicar de oameni. Ankara, puţin înainte de ora 11.00. Coloana oficială în care se află preşedintele român dă peste cap un sfert de oră viaţa şoferilor turci care conduc prin capitala ţării. Preşedintele Traian Băsescu este primit cu onoruri la Palatul Prezidenţial. Omologul turc, Abdullah Gul, îl întâmpină pe şeful statului cu zâmbetul pe buze. Soldaţi din aviaţie îmbrăcaţi în uniforme albastre şi colegi în uniforme kaki din trupele terestre stau de-a lungul covorului roşu pe care păşeşte preşedintele Băsescu.

• O nouă publicaţie economică pe tarabe

Ieri a apărut primul număr "Finanţiştii", lansat de fosta echipă de la "Săptămâna Financiară" şi Fin.ro. Săptămânalul economic "Finanţiştii", lansat ieri, este condus de Radu Preda, din funcţia de director, şi de Edward Pastia, din funcţia de redactor-şef. "Finanţiştii" dau vina pe fostul management al Editurii Intact pentru căderea publicaţiei "Săptămâna Financiară". "Spre final, cineva şi-a imaginat, de sus, din turnul de fildeş, că o publicaţie financiară (deci ceva spre contabili) ar putea fi condusă de un contabil. Unul mediocru. Aşa s-a ajuns şi la recordurile negative - batjocorirea propriilor angajaţi şi a muncii acestora", notează Radu Preda, director al publicaţiei, în prima pagină. Cel mai probabil, contabilul este Dan Matiescu, directorul Editura Intact. "Când nu ai pe puntea de comandă un astfel de om (n.r. - Gabi Firea), ci un ageamiu, e greu, jos, în sala maşinilor", mai scrie Preda.

• Mugur Isărescu: Se vor face mai multe autostrăzi cu deficit structural de 0,5% decât înainte

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu susţine că în România se pot construi mai multe autostrăzi cu un deficit structural de 0,5% din PIB decât în anii în care deficitul a fost de 10% din PIB, dar banii erau risipiţi. Guvernatorul a făcut declaraţiile la cea de-a XIV-a ediţie a ,,Forumului Bancar Român". "Cred că nici n-am înţeles bine noi românii cam cum va funcţiona regula asta. Ne certăm în continuare pe alte drăcii, că de ce 3%, că trebuie să facem autostrăzi... O să vedeţi că se vor face autostrăzi cu deficit structural de 0,5% mai mult decât s-au făcut cu deficite structurale de 10% din PIB, pentru că acelea s-au dus în altă parte, nu în investiţii", a spus Isărescu. El a arătat că deficitele structurale sunt o oglindă mai bună a cheltuielilor statului, dar a atras atenţia că vor fi foarte multe discuţii pe marginea acestui indicator, mult mai greu de calculat şi definit neunitar de economişti.

• CURENTUL

• Extremiştii olandezi din Ţările de (pe) Jos nu ne vor în Schengen

Extremiştii care conduc, parcă sub influenţa drogurilor, Olanda, continuă să împiedice abuziv România să adere la spaţiul Schengen, invocând argumente fără legătură cu condiţiile impuse pentru semnarea acordului de aderare. Deşi toate celelalte state din Uniunea Europeană, inclusiv Finlanda, au recunoscut îndeplinirea de către România a condiţiilor legale intrării în Schengen, premierul olandez Mark Rutte a declarat, vineri, că nu exclude ca patria drogurilor şi a prostituţiei de toate tipurile să se împotrivească din nou aderării ţării noastre, în martie 2012. Aceasta în pofida faptului că la finalul summit-ului desfăşurat la Bruxelles s-a hotărât ca miniştrii de interne ai statelor membre UE să adopte, "cât mai curând posibil", decizia de includere a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

• Banii Securităţii - în punga lui Bălăceanu-Stolnici la schimb cu turnătoriile despre Ana Aslan şi Casa Regală

Constantin Bălăceanu Stolnici, personajul care se prezintă astăzi în toată spoiala aristocratică, era un umil slujbaş al Securităţii. De fiecare dată când tov. Bălăceanu cerea voie pentru un drum în vest, primea de la Secu o listă cu cei pe care trebuia să-i spioneze. Devenise atât de important încât a fost preluat, ca "sursă" şi de Informaţiile Externe. Devenit "turnător internaţional" fostul "ciripitor Ionescu Paul" a primit şi numele de cod "Laurenţiu". Concret, tov. Bălăceanu a început să umble prin Occident încă din vara anului 1966. Un "Referat cu propunere de aprobare a plecării în Franţa, ca vizitator, a agentului //Ionescu Paul//, din 31.01.1966" spune: "A fost recrutat pe 3 iunie 1965, în problema T.N.L. (n.red. Tineretul Naţional Liberal) şi //foşti exploatatori//.

• CURIERUL NATIONAL

• La ce Europă trebuie să se uite România?

Economia globală încheie un ciclu extins, iar în următorii ani sistemul financiar internaţional va fi înlocuit, aşa cum s-a întâmplat la fiecare 40 de ani începând cu 1890, consideră guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Dacă vrem să ştim cum vor afecta România aceste schimbări trebuie să ne uităm la Europa, afirmă Isărescu. În mod cert, caracteristicile sistemului financiar-bancar naţionale vor fi cele din Uniunea Europeană. Deşi pe plan mondial se vorbeşte intens de dezintegrarea acesteia şi de cea a monedei euro, UE va rezista, spune guvernatorul amintind că în timpul crizei anilor '70, când moneda americană se devaloriza masiv în raport cu aurul, consensul analiştilor era acela al prăbuşirii dolarului. Ce a urmat însă a fost ceva total diferit, timp de câteva zeci de ani lumea acceptând etalonul dolar. La fel se va întâmpla şi cu Europa şi cu moneda euro, continentul ieşind din fiecare convulsie tot mai unit.

• BCR: Frauda cauzează 10-15% din creditele neperformante

La sfârşitul lunii septembrie, creditele neperformante aveau o pondere de 20,8% din portofoliul de împrumuturi al BCR. Aproximativ 10-15% dintre creditele neperformante ale Băncii Comerciale Române (BCR) sunt legate de fraude, a declarat Michael Beitz, chief risk officer al BCR. "Între 10% şi 15% din creditele neperformante ale BCR au de fapt legătură cu fraude, interne şi externe", a spus, citat de Mediafax, oficialul BCR. Potrivit reprezentantului Băncii Comerciale Române, fraudele sunt legate atât de persoane din exterior, cât şi de angajaţi ai băncii, iar un motiv-cheie este "background-ul cultural" al românilor.

• Investitorii turci, invitaţi să-şi deschidă afaceri în România

Guven Gungor: România este poarta Turciei către Europa. Preşedintele Traian Băsescu le-a transmis mulţumiri, ieri, la Ankara, oamenilor de afaceri turci pentru contribuţia pe care o aduc la creşterea economică a României şi i-a invitat să vină să facă afaceri în România, informează Mediafax. "Îi asigur că în România vor găsi o ţară oricând gata să-i primească pentru dezvoltarea afacerilor lor, nu numai cu destinaţie România, dar pentru toată piaţa Uniunii Europene", a declarat Traian Băsescu. Şeful statului a mai spus că, pe primele 9 luni ale anului, volumul schimburilor economice între România şi Turcia a depăşit 3,5 miliarde de euro.

• Moody`s: Sistemul bancar românesc riscă să fie grav afectat

Sistemul bancar din România riscă să fie grav afectat de criza datoriilor de stat din zona euro şi de criza de finanţare prin care trec băncile europene, care ar putea conduce la scăderea creditării, deteriorarea calităţii activelor, creşterea pierderilor şi presiuni pe capital, potrivit Moody's, citează Mediafax. "Moody's consideră că criza va afecta sistemul bancar din România prin, 1, slăbirea cererii pentru exporturi şi încetinirea investiţiilor străine directe, 2, nivelul ridicat de creditare în valută din sistem, de peste 60% din soldul total al împrumuturilor şi, 3, o potenţială slăbire a angajamentului băncilor-mamă faţă de operaţiunile din ţară.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Panică totală în Primăria Capitalei, în urma dezvăluirilor EVZ

REACŢIE. Primarul general s-a speriat de dezvăluirile din EVZ şi a adus acuze grave, fără nicio dovadă. Materialul publicat ieri de "Evenimentul zilei", care prezintă modul în care primarul Sorin Oprescu patronează un sistem ce căpuşează spitalele bucureştene, a stârnit furtună în şedinţa de Consiliu General a Municipiului Bucureşti (CGMB). După ce mai mulţi consilieri generali i-au cerut socoteală edilului-şef pentru cele scrise, acesta a avut o ieşire incalificabilă. Nici mai mult, nici mai puţin, primarul general al Capitalei a acuzat că "i s-a cerut suma de 100.000 de euro lunar pentru a nu fi publicate dezvăluirile".

• Navigatorul Băsescu, omagiat de preşedintele Turciei: Cel mai bun cunoscător al Bosforului

"Nu există mai bun cunoscător al Bosforului ca preşedintele Băsescu", a afirmat preşedintele Turciei la finalul unei întrevederi cu şeful statului român. "Ba da, piloţii turci de pe Bosfor", a răspuns Traian Băsescu complimentului făcut de şeful statului turc, Abdullah Gul..

• Krugman: Suntem în depresiune. Faptul că nu există acum un Hitler nu înseamnă că nu e rău

Profesorul de economie al Princeton University, editorialist la prestigioasa publicaţie New York Times şi nu în ultimul rând laureat al premiului Nobel pentru economie scrie în ultimul său editorial că ar trebui să începem să denumim perioada prin care trecem exact aşa cum este: depresiune (cf dex, fază a ciclului economic, posterioară crizei economice, în care producţia se menţine la un nivel scăzut, mărfurile se vând greu şi la preţuri scăzute, în condiţiile în care rămâne redusă şi puterea de cumpărare a populaţiei). "Este adevărat că nu este o reluare a Marii Depresiuni, însă acest lucru nu este neapărat un confort, scrie economistul care arată că şomajul din Europa şi America este în continuare ridicat, iar liderii şi instituţiile sunt discreditaţi, în timp ce valorile democratice sunt deteriorate. Trendurile politice dezastruoase nu pot fi trecute cu vederea doar pentru că nu avem de-a face cu un Hitler, spune Krugman.

• O nouă ţintă ratată faţă de FMI: privatizarea Oltchim

Autorităţile române s-au angajat în faţa FMI la un nou termen pentru vânzarea combinatului chimic din Râmnicu Vâlcea, dar experţii spun că şi acesta este imposibil de respectat. La finele lunii aprilie 2012 ar trebui încheiate procedurile de privatizare a combinatului chimic din Râmnicu Vâlcea. Cel puţin acesta este noul termen asumat de autorităţi în scrisoarea convenită cu experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), care au cerut statului român să blocheze orice discuţie cu OMV Petrom pentru preluarea rafinăriei Arpechim de către Oltchim. Reprezentanţi din cadrul Ministerului Economiei au precizat că noul termen nu poate fi respectat, având în vedere că abia ieri a fost anunţat consultantul financiar, iar termenul estimat pentru angajarea firmei care va recruta viitorul manager privat este 16 ianuarie.

• JURNALUL NATIONAL

• Preşedintele Erste-BCR: Măsurile de austeritate luate de guvernul român au fost brutale, de neimaginat în Vest

Măsurile de austeritate luate de România au fost "brutale", de neimaginat în ţări din Vest precum Germania sau Franţa, dar oamenii din Est sunt "obişnuiţi cu brutalitatea", a declarat, directorul general al grupului austriac Erste, Andreas Treichl, citat de Mediafax. România este o piaţă cheie pentru Erste, iar Treichl se aşteaptă ca ţara să-şi revină din criză. "Cred că da (România îşi va reveni, n.r.). Ţara face multe lucruri bune şi a făcut multe lucruri bune. România îşi va reveni şi este pe această cale chiar acum", a spus el. O reducere de salarii de 25% în sectorul public este de neimaginat în ţări ca Germania sau Franţa, consideră Treichl.

• Anunţ-bombă în Rusia: miliardarul Mihail Prohorov se lansează în cursa prezidenţială

Miliardarul rus Mihail Prohorov s-a anunţat drept contracandidat independent al premierului Vladimir Putin la alegerile prezidenţiale de anul viitor, anunţă BBC news. Prohorov a declarat că este cea mai importantă decizie a vieţii sale. Cu o avere estimată la 18 miliarde de dolari, Prohorov ocupă poziţia a treia în Rusia, din punct de vedere al avuţiei şi este al 39-lea între miliardarii planatei, conform clasamentului Forbes. S-a lansat în sectorul financiar, dar averea şi-a consolidat-o prin investiţii în metalurgie. Este preşedintele Polyus Gold, cel mai mare producător de aur al Rusiei. Prohorov este şi patronul echipei de baschet New Jersey Nets, din Statele Unite.

• NATIONAL

• Seful Erste se plange ca a cumparat prea scump BCR

Seful Erste Bank, Andreas Treichl, sustine ca BCR a fost cea mai scumpa achizitie a a grupului bancar austriac. Bancherul a remarcat ca guvernul roman a luat masuri de austeritate brutale. BCR a fost privatizata in 2006, cand Erste Group a oferit pentru 61,88% dintre actiuni 3,75 de miliarde de euro. Din aceasta suma, circa 2,2 miliarde de euro au revenit statului roman, iar restul de 1,5 miliarde euro au fost impartiti intre BERD si International Finance Corporation (IFC), parte a Grupului Bancii Mondiale. Seful Erste Group, Andreas Treichl, sustine ca a fost un act de mare curaj cumpararea bancii romanesti.

• Comasarea alegerilor, test-capcana pentru USL

Daunatoare in primul rand pentru PNL, comasarea alegerilor si redesenarea colegiilor reprezinta un adevarat test pentru USL. Ramane de vazut daca Uniunea il va trece. Odata cu decizia de asumare a raspunderii, comasarea alegerilor e ca si facuta. Iar cum o veste proasta nu vine niciodata singura, pedelista Sulfina Barbu a avertizat de pe acum opozitia ca se vor redesena colegiile electorale, anulandu-se astfel avantajele calculate, pe vremuri, de Viorel Hrebenciuc pentru amicii liberali. Ceea ce, pe sleau spus, se va solda cu mai putine locuri de parlamentar pentru penelistii lui Crin Antonescu.

• PUTEREA

• Moody's discreditează băncile

Agenţia financiară Moody's a comunicat ieri că sistemul bancar din România riscă să fie grav afectat de criza datoriilor de stat din zona euro şi de criza de finanţare prin care trec băncile europene. Analistul financiar Ionel Blănculescu "traduce" aceste anunţuri apocaliptice ale agenţiilor de rating prin faptul că ele ar fi de fapt comandate de SUA, în semn de solidaritate pentru tratamentul primit de Marea Britanie la summitul de la Bruxelles. Analistul numeşte aceste încercări de destabilizare a pieţei financiare europene ca "un complot al Marii Britanii şi SUA prin intermediul agenţiilor de rating împotriva zonei euro, în mod special, şi a UE în mod general.

• E nevoie de încă un şoc pentru rezolvarea crizei datoriilor

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a adăugat şi mai multă presiune asupra Europei, economistul său şef declarând că expiră timpul pentru rezolvarea problemei datoriilor în zone euro şi ar putea fi nevoie de alt şoc financiar pentru a pune lucrurile în mişcare, transmite Reuters. Jean-Michel Six, economistul-şef al Standard & Poor's, agenţia care a şocat săptămâna trecută pieţele financiare punând ratingul a 15 state din zona euro sub supraveghere pentru o posibilă retrogradare, a declarat că acordul de la summitul UE de săptămâna trecută este un pas înainte semnificativ, dar nu este suficient. În mod obişnuit durează trei luni până când S&P acţionează după un avertisment, dar în cazul zonei euro agenţia a anunţat că ar putea dura mult mai puţin.

• Şef la Fondul de Garantare

Nicolae Crişan a fost numit de către consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) în funcţia de director al Fondului de Garantare, după ce în perioada 2001-2006 a fost preşedinte al CSA, se arată într-un comunicat al instituţiei. Potrivit documentului, consiliul CSA a aprobat o structură organizatorică simplificată pentru Fondul de Garantare, formată din trei direcţii, structura urmând să fie disponibilă în cel mai scurt timp pe site-ul Fondului de Garantare, www.csa-fga.ro. Fondul de Garantare reprezintă un element important al dispozitivului de securitate financiară al pieţei de asigurări, fiind înfiinţat în baza Legii nr. 136/1995, privind asigurările şi reasigurările în România.

• ROMANIA LIBERA

• De ce are nevoie România de Turcia

Traian Băsescu şi Abdullah Gul au semnat parteneriatul strategic dintre cele două ţări, un document care vizează extinderea schimburilor economice de la simplu la dublu, adică de la aproximativ 4 miliarde dolari la 10 miliarde pe an. Turcia este al cincilea partener comercial al României şi primul din afara Uniunii Europene, iar perspectivele asumate de cei doi şefi de stat, Traian Băsescu şi Abdullah Gul, după întâlnirea de ieri de la Ankara vizează dublarea schimburilor economice, până la 10 miliarde dolari pe an.

• Wikileaks expune secretele industriei globale de spionaj

Julian Assange, fondatorul şi "creierul" siteului WikiLeaks, li s-a adresat reporterilor veniţi la conferinţa de presă care a avut loc cu ocazia lansării noilor documente în caracteristicul său stil incendiar. "Cine dintre cei prezenţi are un iPhone? Cine are un Blackberry? Cine foloseşte Gmail? Ei bine, aveţi cu toţii o problemă: companiile care produc tehnologii de spionaj vând în exact acest moment în întreaga lume sisteme de supraveghere pentru toate aceste sisteme".

• Mandatul PDL la Cotroceni: Revizuirea rapidă a Constituţiei, cu referendum în aprilie

"Mandatul este în felul următor: în primul rând, trebuie revizuită Constituţia pentru implementarea acordului interguvernamental; doi, avem o voinţă exprimată de români prin referendum, respectiv Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Aceste lucruri trebuie făcute rapid. Vreau să spun să în martie se semnează acordul interguvernamental, în aprilie se face referendumul. Ne trebuie imediat referendum pentru revizuirea Constituţiei", a spus Boc, luni seara, la postul B1 TV.

• ZIARUL FINANCIAR

• România faţă-n faţă cu două provocări după summitul Uniunii Europene: reducerea deficitului bugetar şi finanţarea datoriei publice

Principalele două consecinţe pentru România după summitul Uniunii Europene de la sfârşitul săptămânii trecute sunt ajustarea deficitului bugetar conform pactului european şi refinanţarea datoriei publice în 2012 în condiţiile în care dobânzile de pe pieţele internaţionale nu dau semne de scădere, ci, din contră, pentru unele state din zona euro ating niveluri nesustenabile. Statele UE se chinuie să-şi reducă deficitul bugetar, cheltuielile şi datoriile într-o perioadă în care devine clar că o nouă recesiune nu poate fi evitată. Astfel, ele sacrifică mijloacele cu care-şi pot proteja economiile şi populaţia de declinul economic pe altarul stricteţii fiscale, al unei uniuni monetare mai strânse. Ce ar trebui să facă România?

• La ce dobânzi îşi va refinanţa România datoria publică în anul următor

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România trebuie să se împrumute cu 16 mi­li­arde de euro anul viitor, respectiv 13,5 mld. euro pentru rostogolirea datoriilor ante­ri­oare şi 2,5 mld. euro pentru finanţarea deficitului bu­ge­tar de 1,9% din Produsul Intern Brut (PIB). "Intenţia este să împrumutăm cât mai puţin. Şi aşa trebuie să împrumutăm 13,5 mi­liarde de euro pentru a rostogoli datoriile anterioare. Deficitul de 1,9 procente mai înseamnă încă 2,5 miliarde, ceea ce înseamnă că România trebuie să se împrumute de pe pieţe - internă şi externă - 16 miliarde de euro anul viitor", a spus şeful statului într-o conferinţă de presă.

• Austriecii minimizează riscul îngheţării finanţărilor noi: Oricum creditarea va fi slabă

Creditarea oricum nu va creşte semnificativ anul viitor din cauza mediului economic general şi ca atare restricţiile pe care va trebui să le respecte băncile locale cu capital austriac la acordarea de împrumuturi noi nu vor fi vizibile la nivelul pieţei, este noul mesaj prin care bancherii austrieci încearcă să amortizeze şocul provocat de perspectiva unei prăbuşiri a finanţărilor. Surse bancare afirmă însă că ultimele discuţii care au avut loc cu autorităţile austriece de supraveghere au relevat că mobilizarea de finanţări locale va fi crucială pentru acordarea de credite noi de către băncile controlate de austrieci. Banca centrală a Austriei şi Autoritatea austriacă a Pieţei Financiare cer diminuarea finanţărilor intragrup pentru a reduce riscul ca Austria să fie contaminată de eventuale probleme ale ţărilor din regiune şi implicit să fie ameninţată de scăderi ale ratingului.

• Foamea de lei creşte: Nouă bănci au luat 7,6 mld. lei de la BNR, la o dobândă de 6%

BNR a fost prezentă ieri pe piaţa monetară cu o operaţiune repo (furnizare de lichidităţi contra titluri de stat) cu scadenţa la o săptămână şi a împrumutat nouă bănci cu o sumă record de 7,63 miliarde de lei (1,7 mld. euro). Banca centrală şi-a respectat astfel noul obicei de a veni cu lichiditate pe piaţă în fiecare zi de luni, aceasta fiind a noua săptămână consecutivă în care băncile apelează la finanţarea de la BNR, la o dobândă de 6% pe an. Băncile nu au mai împrumutat însă o sumă atât de mare din luna februarie 2010 şi aminteşte de operaţiunile din toamna lui 2009, când finanţările acordate de BNR ajungeau şi la 11 miliarde de lei. Săptămâna trecută cinci bănci împrumutaseră numai 2,38 miliarde de lei.

• Moldova şi Transilvania, primele SIF-uri care fac exit-ul total din BCR

SIF Moldova (SIF2) şi SIF Transilvania (SIF3) au anunţat că au finalizat tranzacţia de vânzare a câte 6% din capitalul BCR către grupul austriac Erste Bank, Muntenia şi Banat-Crişana fiind de aşteptat să încheie tranzacţia în zilele următoare, iar Oltenia anul viitor. Vânzarea de către SIF-uri a unui pachet de 30,12% din BCR către Erste este una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului. SIF-urile au ales diferit cât de mult numerar încasează sau câte acţiuni Erste Bank primesc la schimb în prima etapă a tranzacţiei de vânzare a acţiunilor BCR către grupul austriac Erste. Doar SIF Oltenia nu a vândut nimic pentru că nici nu a semnat încă contractul cu Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR.

• Aurul, în picaj înainte de sărbători. Ce fac investitorii care îşi scot banii de pe metalul preţios

Liderii Uniunii Europene au încheiat la sfârşitul săptămânii trecute un acord istoric privind integrarea fiscală, dar nu au îndeplinit aşteptările pieţei, pentru o soluţie drastică de rezolvare a crizei datoriilor suverane din zona euro. Lipsa de încredere a determinat investitorii să se orienteze mai degrabă către siguranţa relativă a dolarului decât spre aur, a cărui cotaţie a scăzut cu circa 5% în numai o săptămână.

• Londra se pune contra cu totul: Acum se întreabă dacă restul ţărilor UE pot folosi instituţiile europene pentru noul acord

Autorităţile de la Londra se întreabă dacă restul statelor membre ale Uniunii Europene au dreptul să folosească instituţiile şi clădirile europene pentru punerea în aplicare a acordului convenit la Bruxelles pentru combaterea crizei datoriilor din zona euro, a indicat luni Downing Street. Toate ţările din UE, cu excepţia Marii Britani, au convenit vineri să consolideze disciplina bugetară, transmite AFP. Potrivit unui purtător de cuvânt al Downing Street, reşedinţa premierului britanic, autorităţile de la Londra discută cu restul UE despre modul în care va fi aplicat acordul.