• ADEVĂRUL
• Ovidiu Ohanesian a făcut publice fotografii cu temniţa în care au fost ţinuţi jurnaliştii români răpiţi în 2005
Imagini în exclusivitate de la locul în care au fost ţinuţi captivi cei trei jurnalişti români răpiţi în 2005 în Irak. Ovidiu Ohanesian a făcut publice, sâmbătă seară, la emisiunea Q&A mai multe fotografii din temniţa în care a stat 51 de zile alături de Marie-Jean Ion şi Sorin Mişcoci. Este vorba de o fermă aflată în apropierea capitalei irakiene. Jurnalistul Ovidiu Ohanesian a declarat, la emisiunea Q&A de la Antena 3, că fotografiile au fost făcute de trupele speciale americane imediat după eliberarea ostaticilor. Ohanesian spune că în beciul în care a stat alături de Marie Jean Ion şi Sorin Mişcoci au fost ţinuţi iniţial 11 oameni.
• "Mafia are bucăţi din România"
Scriitorul Roberto Saviano, unul dintre cei mai renumiţi "eroi" moderni anti-Mafia, a acordat revistei "Foreign Policy România" primul interviu pentru o publicaţie din ţara noastră. Puteţi citi acest interviu în ediţia din noiembrie a revistei, apărută deja la chioşcuri. Saviano vorbeşte de legăturile Camorrei cu Estul Europei, dar şi despre problemele Italiei şi despre proiectele sale de viitor. Pentru Saviano, mafia a ajuns acum să investească la fel de bine la Berlin, Paris sau la Bucureşti, iar Balcanii reprezintă un fel de "pod" între Orient şi Occident, în care ruta drogurilor şi a altor activităţi mafiote a transformat multe ţări din zona în plăci turnante ale traficului internaţional.
• Cine sun vinovaţii pentru amenda uriaşă de la UE
Comisia Europeană a sancţionat România cu 10% din suma destinată subvenţiilor directe la hectar pentru 2007. Decizia de la Bruxelles vine după nereguli constatate la declararea suprafeţelor de teren agricol, dar şi din cauza plăţii întârziate a subvenţiilor. Plăţile la hectar făcute cu întârziere şi uneori neconforme cu realitatea din teren au făcut ca, în urmă cu trei ani, România să fie pusă în situaţia de a pierde un sfert din finanţările de aproape 440 de milioane de euro aferente anului 2007. Cu toate acestea, autorităţile locale au obţinut amânarea activării clauzei de salvgardare, cu promisiunea că sistemul de plăţi va fi pus la punct.
• Antonescu caută sprijin anti-Băsescu
Formarea unui nou guvern şi suspendarea şefului statului vor fi astăzi temele de negociere dintre PNL şi liderii PSD, UDMR şi PC. Deblocarea Parlamentului, politica fiscală sau reforma administrativă ar urma să fie discutate în cadrul unei întâlniri convocate de liderul PNL, Crin Antonescu. Liderii tuturor formaţiunilor politice, cu excepţia PDL, i-au anunţat deja pe liberali că sunt dispuşi să participe la întâlnire, însă posibilitatea unor înţelegeri pe temele importante pare redusă. PSD nu este de acord cu suspendarea preşedintelui Băsescu, propusă de Crin Antonescu, iar UDMR este legată de Guvern prin promisiunea premierului Boc că va continua procedura de angajare a răspunderii pe Legea educaţiei.
• UE - pe drumul catre "periferia" mondiala?
Asistăm, astăzi, nu doar la o reconfigurare a polilor centrali ai lumii, dar şi la o redesenare a zonelor periferice. Summitul G20 recent încheiat a accentuat tendinţa ultimilor ani: statele "periferice" (emergente) încearcă să ajungă la butoanele centrale ale afacerilor globale. Din cauza marilor orgolii ale unor lideri mici, dar şi a lipsei viziunii despre evoluţia globalităţii, Uniunea Europeană poate pierde această şansă şi se poate trezi în postura de a se zbate să nu intre în zona periferiei.
• Naşul pleacă de la B TV
Radu Moraru va pleca, potrivit paginiidemedia.ro, de la B1 TV din luna ianuarie 2011, dupa aproape zece ani la postul de televiziune, in a carui echipa a fost prezent inca de la lansare.Bobby Paunescu, patronul trustului B1, spune ca, miercuri sau joi, va difuza un comunicat, pe care il va semna si Radu Moraru, insa, pana atunci, nu va mai face declaratii pe aceasta tema. Paginademedia.ro a anuntat recent ca operatorul RCS & RDS urmeaza sa lanseze un canal de televiziune generalist. Doi sefi din Antena 1, directorul tehnic Laurentiu Stan si cel economic Andi Rapan au demisionat si vor face parte din echipa viitorului proiect de televiziune. RCS & RDS este proprietatea lui Zoltan Teszari, care are o o avere de o jumatate de miliard de euro (470-500 de milioane după Top 300 Capital, 350 de milioane de euro după topul Forbes)
• CAPITAL
• Marea schismă a contractelor de muncă. Patronii vor mai multă putere, sindicatele bat din picior
Noua legislaţie din domeniu, pentru care se dau lupte grele, ar putea duce la apariţia unor contracte colective de muncă separate pentru bugetari şi pentru mediul privat. În România există, potrivit unor estimări, aproximativ 2,4 milioane de sindicalişti. Dacă marea majoritate a angajaţilor de la stat sunt membri ai unor organizaţii ce le protejează, cel puţin teoretic, drepturile, nu la fel stau lucrurile în ceea ce îi priveşte pe salariaţii din mediul privat.
• Megalicitaţie la Transporturi pentru autostrăzi
Primele segmente de autostradă care vor respecta noile standarde de cost impuse de Ministerul Transporturilor vor fi licitate în această lună. Valoarea totală estimată: 1,327 miliarde de euro. Oficialii Ministerului Transporturilor (MT) vor organiza, în zilele rămase până la sfârşitul lunii noiembrie, licitaţii pentru desemnarea proiectanţilor şi executanţilor segmentelor de autostradă Nădlac - Arad, Timişoara - Lugoj şi Orăştie - Sibiu, care fac parte din Coridorul IV. Deşi toate aceste lucrări au, conform Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), termenele de intrare în execuţie mult depăşite, MT speră să găsească ofertanţi suficienţi pentru realizarea activităţilor de proiectare, întocmirea proiectelor tehnice şi execuţia a nu mai puţin de 156,57 kilometri de autostradă.
• Patriciu, Mic.ro şi Mercedesul
Dinu Patriciu, unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, nu ţine cont de criză şi continuă să investească, cel mai nou proiect fiind Mic.ro, o reţea de magazine cu care speră să scurt-circuiteze marii retaileri de la noi.La sfârşitul săptămânii trecute, în Piaţa Revoluţiei, lângă Ateneu, în prezenţa presei şi a invitaţilor săi, Dinu Patriciu a lansat oficial băcăniile mobile Mic.ro. Pentru acest eveniment a fost creat un mic parc, au fost aduşi copaci, flori, iarbă şi chiar o lună artificială. Pe margine au fost parcate băcăniile mobile, doar câteva din cele 12 disponibile momentan, cumpărate de la italienii de la Fiat.
• Câţi bani fac băcăniile lui Patriciu
Criza în România este, din păcate, la începuturile ei, iar în funcţie de inteligenţa guvernanţilor aceasta va ţine mult sau mai puţin, a declarat, vineri, la lansarea conceptului Mic.ro mobile, omul de afaceri Dinu Patriciu. Vineri seară, compania Mercadia Holland BV, controlată de omul de afaceri Dinu Patriciu, a anunţat extinderea reţelei de 113 magazine prin lansarea conceptului de locaţii de tip Mic.ro mobile. Potrivit lui Patriciu, până la finele acestui an este preconizată deschiderea a 40 de unităţi mobile sub brand-ul Mic.ro, primul fiind deja inaugurat, vineri, la Ploieşti. Întrebat cum comentează valoarea preţurilor mai mari în magazinele Mic.ro decât în alte supermarketuri sau hypermarketuri, Dinu Patriciu a spus că media acestora este mai mică decât în cazurile comparative. În plus, acesta a adăugat că media vânzărilor zilnice din fiecare locaţie este de 730 euro.
• CURENTUL
• Vîntu încasa de la "Gardianul" şi plătea la Realitatea. Surprizele din extrasul de cont al lui SOV
Un extras de cont pe numele lui Sorin Ovidiu Vîntu dezvăluie legătura directă, ascunsă până azi, dintre mogul şi offshore-ul cipriot prin intermediul căruia a controlat cotidianul "Gardianul". Documentul provine de la Marfin Laiki Bank din Cipru, banca prin intermediul căreia Vîntu a transferat, anul trecut, 50.000 de euro în contul firmei deţinute de fugarul Nicolae Popa în Indonezia. La aceeaşi bancă au deschis conturi personale Sorin Ovidiu Vîntu (5 conturi, din care două au fost închise, iar un altul a fost schimbat după ce s-a trecut de la lira cipriotă la euro) şi Octavian Ţurcan (cinci conturi personale). Tot aici au conturi societăţile Elbahold Limited (cinci conturi, din care trei mai sunt active), Comac Limited (două conturi), Fercell Ltd (două conturi) şi Stonecom Ltd (două conturi).
• PNL, în zodia degringoladei interne
Prins în războiul anulărilor reciproce cu preşedintele PSD, Victor Ponta, şi în lupta împotriva şefului statului, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a început să dea semne de oboseală în relaţia cu liderii social-democraţi, ceea ce-i perturbă serios pe liberalii din teritoriu. În fapt, oscilaţiile lui Crin între a fi sau a nu fi în căruţa social-democraţilor ridică serioase probleme de strategie în partid, vizavi de maniera de acţiune în raporturile cu "colegii" de opoziţie din PSD. În acest sens, preşedintele PNL, Crin Antonescu, i-a transmis zilele acestea lui Victor Ponta că PNL nu acceptă să primească lecţii despre cum să se împotrivească lui Băsescu, amintindu-i şefului PSD că a fost ministru în Guvernul Boc.
• Motivaţia, de Tia Şerbănescu
Am scăpat noi (joi) de al III-lea război mondial anunţat de OTV (pe texte de Nostradamus şi Vanga) dar n-am scăpat de al treilea război pe legea Educaţiei. Motivaţia luptei a fost oferită chiar de C.C. care consideră asumarea răspunderii guvernului "neconstituţională şi nejustificată" dar că "guvernul nu poate fi obligat să renunţe la ea". Pas de mai înţelege ceva! Din această motivaţie contradictorie de Sfinx ameţit, fiecare tabără a înţeles altceva. De la Cluj, premierul Boc-Napoca a înţeles că "asumarea poate continua" iar "conflictul e stins". Stins, pe naiba! De-abia s-a încins. Dl Antonescu a făcut, dimpotrivă, o analiză mult mai sumbră: continuarea asumării "echivalează cu o lovitură de stat" iar dacă preşedintele promulgă o asemenea lege "riscă suspendarea" declanşată de PNL. Aşadar, e grav: dl Boc dă lovitură de stat şi-l doboară pe dl Băsescu.
• CURIERUL NAŢIONAL
• Investitorii străini sunt tot mai departe
Apetitul investitorilor a început să se deterioreze treptat de la începutul crizei. Anul trecut, investiţiile s-au diminuat la 4,89 mld. euro, reprezentând numai jumătate din valoarea înregistrată în 2008. Investiţiile străine directe în primele nouă luni ale anului au totalizat 2,07 miliarde de euro, în scădere cu aproape 40% faţă de perioada similară a anului trecut, când s-a înregistrat un nivel de 3,426 miliarde de euro. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), investiţiile străine directe au fost realizate în cea mai mare parte din participaţii la capital, consolidate cu pierderea netă estimată, care au însumat 1,338 miliarde de euro. Restul intrărilor, de 732 milioane de euro, au reprezentat credite intra-grup.
În primele opt luni ale anului, investiţiile străine directe au ajuns la 1,956 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că în luna septembrie fluxul de capital străin care a intrat în România a fost de doar 114 milioane de euro.
• E oficial: România nu mai intră în South Stream
România a pierdut cursa cu Bulgaria în proiectul South Stream. Ţara noastră nu mai poate înlocui Sofia ca principal hub al gazoductului South Stream, a declarat directorul general al grupului Gazprom, Alexei Miller, după semnarea unui acord de înfiinţare a unei companii mixte pentru construcţia conductei pe teritoriul bulgar, potrivit Novinite, informează Mediafax. Declaraţia directorului general al grupului Gazprom a fost făcută după semnarea, cu directorul general al Bulgarian Energy Holding, Maia Hristova, a unei înţelegeri privind înfiinţarea companiei South Stream AD, deţinută în mod egal de Gazprom şi grupul bulgar, cu scopul construcţiei South Stream în Bulgaria.
• BEI va finanţa modernizarea a 800 km de drumuri naţionale
Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a anunţat, sâmbătă, în Pasul Tihuţa, că vor fi începute lucrări de modernizare a unor drumuri naţionale în valoare de aproape 600 milioane euro prin finanţări ale BEI pe programele de reabilitare V şi VI, citează Mediafax. Boagiu a spus, la inaugurarea finalizării modernizării E 576 Suceava-Cluj Napoca, lucrare finanţată de BEI prin programul de reabilitare IV, că vor începe programele de reabilitare V şi VI. În ceea ce priveşte programul de reabilitare V, valoarea finanţării este de 77 milioane euro, urmând să fie modernizate drumuri naţionale pe o lungime de 199 kilometri. Astfel, vor fi reabilitate drumurile Beiuş-Oradea, Ştei-Beiuş, Bumbeşti-Jiu-Petroşani, Craiova-Galicia Mare şi Galicia Mare-Calafat.
• Boc susţine că Legea bugetului pe 2011 va fi gata imediat după finalizarea Legii salarizării unitare
Şeful Executivului a precizat că bugetul pe anul viitor va avea un deficit de 4,4% din PIB, comparativ cu cel din 2010, care este de 6,8%. Premierul Emil Boc a anunţat, sâmbătă, la Gilău, judeţul Cluj, că Legea bugetului pe anul 2011 va fi gata imediat după finalizarea Legii salarizare unitare, pentru că aceasta trebuie să stea la baza bugetului, citează Mediafax. Boc a declarat că bugetul pe anul viitor va avea un deficit de 4,4% din PIB, comparativ cu cel din 2010, care este de 6,8%.
• Bolovanul arieratelor ne ţine în recesiune
Arieratele reprezintă una dintre explicaţiile pentru care România înregistrează şi recesiune, şi inflaţie ridicată, lanţul de întârzieri de plată fiind mai periculos decât deficitele mari, a declarat sâmbătă guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. "Arieratele sunt una dintre explicaţiile pentru care avem şi recesiune, şi inflaţie încă ridicată. Oricum este o problemă majoră a României pentru că este ca o boală contagioasă care se răspândeşte şi denaturează fondul economiei de piaţă, care este disciplina monetară, fiscală, plăţile la timp. Determină un lanţ de întârzieri de plată mai rele decât deficitele", a spus Isărescu la seminarul EU-Cofiel organizat de BNR, Alpha Bank şi ARB.
Guvernatorul BNR a arătat că mai grav decât că alimentează recesiunea este faptul că arieratele "o distorsionează prin distribuţie".
• Cele mai bine plătite job-uri sezoniere
Pentru unii angajaţi sezonieri bine plătiţi, acest moment este cu adevarat cea mai minunată perioadă a anului. Când toamna şi iarna îşi intră uşor în drepturi apar nenumărate oportunităţi temporare de profit, conform CNBC. Desigur, locurile de muncă sezoniere bine plătite nu vor fi găsite peste tot în lume, însă reprezintă o sursă bună de inspiraţie pentru mărirea dimensiunii pieţelor locale prin pornirea unor servicii proprii cu privire la cererile de sezon. Exemple: Scafandru-Scafandrii comerciali lucrează aproximativ 160 de zile pe an, dar poate avea un venit cuprins între 18.000 şi 80.000 de dolari. Bucătar-şef la petreceri private. Un bucătar-şef poate câştiga 35 de dolari pe oră însă venitul poate fi şi mai mare; Asistent de cumpărături - 100 de dolari pe oră; Decorator de sărbători -35.000-40.000$ pe an; Moş Crăciun -8.000-10.000$ pe sezon.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Cristian Preda: "Baza partidului sunt eu. La vârf, PDL a stins lumina"
"Oaia neagră" a PDL. Pur şi simplu, n-a vrut să înveţe că sinceritatea nu e tocmai o virtute în politica românească. A deprins alt principiu şi merge cu el până în pânzele albe: politica înseamnă dialogul unor oameni liberi. Urmează o radiografie a PDL în care se văd toate coastele rupte ale guvernării. Viitorul depinde însă de cine tratează contuziile: Antonie Solomon şi Gheorghe Falcă sau Cristian Preda şi Monica Macovei. Despre baroni naţionali, cetăţeni-sclavi şi un PDL în care mai jos nu se poate, alături de europarlamentarul Cristian Preda.
• Valentin Lazea: Fără salarii mărite, adio creştere economică!
Economistul-şef al băncii centrale, Valentin Lazea, apreciază că salvarea economiei poate veni doar din stimularea consumului. Majorarea salariilor pentru creşterea consumului e formula care ar putea aduce anul viitor creşterea economică prognozată la 1,5%, afirmă economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, într-un interviu acordat EVZ. Lefurile bugetarilor vor fi majorate anul viitor după ce au fost reduse în vara acestui an cu 25%, iar autorităţile au afirmat că mărirea acestora cu 15% este o variantă de lucru. Dacă şi în sectorul privat salariile vor creşte măcar cu rata inflaţiei, prognozată la circa 8% pentru acest an, aceste majorări vor asigura un avans minim al consumului, apreciază Lazea.
• Mişcarea Tea Party din SUA, prezent impetuos, viitor incert
Analiştii americani nu contestă succesul electoral al mişcării conservatoare la alegerile parţiale din 2 noiembrie, dar atrag atenţia că soarta acesteia depinde de multe alte coordonate. Mişcarea conservatoare Tea Party - un acronim pentru Taxed Enough Already (Taxaţi deja destul!) - a jucat fără îndoială un rol covârşitor în victoria răsunătoare obţinută de republicani în alegerile parţiale din Statele Unite din 2 noiembrie. Militând, în special, pentru reducerea taxelor şi a aparatului guvernamental, un mesaj împachetat într-un discurs virulent împotriva politicilor economice promovate de administraţia Obama într-un moment în care americanii de rând sunt afectaţi de lipsa acută a locurilor de muncă, Tea Party a adus sub sloganul său milioane de alegători, o mobilizare care a facut diferenta in scrutinul de acum doua saptamani.
• Taberele din PDL, baza unui Tea Party romanesc
Partidul Democrat Liberal este, în acest moment, singura for maţiune în interiorul căreia s-ar putea manifesta o mişcare de disidenţă ideologică de tipul "Tea Party", este de părere consultantul politic Dan Andronic. Şi asta pentru că, susţine el, doar PDL se confruntă acum cu probleme ideologice, în vreme ce "PNL este mult mai sedus de lupta cu Băsescu", iar în cazul PSD, "o stângă fără concesie ar merge înspre comunism, care nu este o opţiune politică" pentru România în acest moment.
• FINANCIARUL
• Suntem singurul stat din UE care a rămas în recesiune, cu excepţia Greciei
Economia României s-a contractat cu 2,3% în trimestrul al treilea faţă de 2009, în timp ce PIB-ul UE a crescut cu 2,1%. Bulgaria ne-a luat-o înainte şi a ieşit din criză. Economia României continuă să se contracte atât în raport cu anul 2009, cât şi cu lunile anterioare ale acestui an. În schimb, PIB-ul UE continuă să ia avans. De fapt, în afară de Grecia, suntem singurii din Uniunea Europeană care nu au ieşit din recesiune. Statul dă un exemplu negativ prin neplata datoriilor, ceea ce explică de ce inflaţia a sărit în aer, deşi suntem în recesiune, după cum a susţinut guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
• Emil Boc mai are de inaugurat 1.453 km de autostradă
În 2009, PDL promitea 1.505 km de autostradă. Statul plăteşte peste 6,57 milioane de euro pentru fiecare din cei 52,5 km asfaltaţi din Bechtel. Prim-ministrul încearcă să demonstreze că actuala guvernare lucrează şi în interesul cetăţenilor. Aşa ca s-a gândit să serbeze cu mare fast asfaltarea a 10 km din autostrada Transilvania, mai exact porţiunea care leagă Turda de Câmpia Turzii.
• "FMI, doar un traducător a ceea ce vor pieţele financiare"
În opinia economistului-şef al BNR, România îşi poate finanţa o datorie publică de maximum 40% din PIB. Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, consideră că ajustările şi reformele din economia românească nu ar trebui realizate doar pentru a îndeplini condiţiile din acordul cu FMI şi UE, ci pentru a obţine încrederea pieţelor financiare. În opinia sa, aceasta ar fi soluţia pentru ca investitorii străini să-şi îndrepte fluxurile către România, în lipsa acestora ţara noastră neavând şanse de dezvoltare. În comparaţie cu alte state membre UE din regiunea Europei Centrale şi de Est, ţări cu un nivel comparabil al PIB nominal total, România prezintă un volum al activelor financiare ale populaţiei de două-trei ori mai mic. Astfel, dacă în ţara noastră acesta este de 33,3 miliarde de euro, în Ungaria este dublu - 65,4 mld. euro, în Cehia, triplu - 93,5 mld. euro, iar în Polonia, de şase ori mai mare - 190,9 mld. euro
• Nu este loc pentru mai mult de trei mari operatori profitabili"
Cătălin Dima. Acum sunt cinci (considerând Romtelecom şi Cosmote parte din acelaşi grup), dar pe termen lung piaţa de profil va deveni neîncăpătoare pentru toţi. La numai 33 de ani este directorul executiv Juridic, de Reglementări şi Corporate Affairs al Romtelecom, are un birou la etajul 17 al unei clădiri impunătoare şi o bună parte din ceea ce este astăzi operatorul telecom i se datorează. Cu toate acestea, a decis să se "retragă din management" pentru a porni propria afacere. Cătălin Dima îşi expune - într-un interviu acordat "Financiarul" - planurile de viitor.
• South Stream: România - eliminată, Bulgaria va câştiga 2,5 mld. euro
Reducând preţul la gazul natural pentru bulgari, Gazprom va pierde anual 150 mld. $. Costul estimativ al segmentului bulgar al gazoductului este de 835 mil. $. La numai o lună după ce şeful Gazprom, Aleksei Miller, a convenit la Bucureşti împreună cu directorul general al companiei Transgaz SA, Florin Cosma, intrarea României într-o nouă fază a procesului de includere pe traseul gazoductului South Stream, premierul Rusiei, Vladimir Putin, a pus capăt participării Bucureştiului la acest proiect. Aflat sâmbătă la Sofia, el a convins Bulgaria să reintre în jocul început, tot de el, în urmă cu aproape trei ani.
• Mediatorul bancar: cea mai ieftină soluţie pentru evitarea proceselor clienţi-bănci
Potrivit BM, cheltuielile cu judecata se ridică la 20% din valoarea reclamaţiilor depuse într-un an. Nemulţumirile legate de Ordonanţa de Urgenţă 50/2010 continuă atât la nivelul băncilor, cât şi al clienţilor, aplicarea acesteia într-un mod tipic românesc împingând sistemul bancar pe un butoi de pulbere care este gata să explodeze în orice moment. Ceea ce păreau la început doar simple dezbateri pe internet legate de costurile ascunse ale creditelor, discuţiile dintre clienţi au ajuns la punctul în care un întreg proces colectiv stă să înceapă impotriva băncilor. Problema este că aceasta nu este doar o simplă acţiune în justiţie, iar efectele proceselor intentate de clienţi vor fi probabil, pe termen lung, cu sumă nulă, adică nimeni nu va câştiga şi nimeni nu va pierde.
• Circulaţia românilor fără control la frontierele Schengen, o himeră
Consilierul prezidenţial Leonard Orban: "Dacă eşti amânat în martie 2011, rişti să fii întârziat nu doar câteva luni, ci chiar câţiva ani". În urmă cu două zile, secretarul de stat pentru afaceri europene al Franţei, Pierre Lellouche, a declarat că România şi Bulgaria nu sunt pregătite să adere la Spaţiul Schengen în martie 2011, aşa cum speră cele două state, adăugând că Franţa preferă să aştepte până în vara lui 2011 pentru a lua o decizie în privinţa acestora. Astfel, circulaţia românilor în Schengen fără control la frontierele interne devine tot mai mult o amăgire.
• GÂNDUL
• Afacerea cauciucurilor de iarnă obligatorii - Cifrele unui superbusiness. Unde s-a "ENERVAT" ministrul şi i-a venit ideea -
"Acum o lună, în timp ce veneam din Poiana Braşov înspre Bucureşti, au început să cadă câţiva fulgi de zăpadă. Brusc, au început ciocnirile între maşini. M-am enervat, i-am sunat pe cei de la Compania de Drumuri şi i-am luat la întrebări. Le-am zis că îi dau afară dacă nu iau măsuri urgente. Ei mi-au spus că nu e vina lor, pentru că toată lumea are cauciucuri de vară. Aşa mi-a venit ideea", a declarat pentru gândul Anca Boagiu, cu puţin timp înainte să anunţe că s-a răzgândit şi că obligativitatea nu se aplică decât de anul viitor.
• Lider al Coaliţiei: am salvat leul prin tăierea salariilor
Şedinţa de astăzi a Coaliţiei de guvernământ ar trebui să fie una decisivă pentru mai multe probleme stringente de politică internă, dar şi pentru unele angajamente internaţionale. Primul subiect care va fi pus "pe tapet", cum era de aşteptat, deblocarea situaţiei din Parlament, ceea ce va atrage după sine şi îndeplinirea condiţionalităţilor FMI. Soluţiile sunt încă incerte, a explicat pentru gândulliderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian, care nu vede în schimbarea Robertei Anastase o ieşire din blocaj, ci doar o sursă şi mai mare de haos.
• JURNALUL NATIONAL
• Cu sinceritate despre Ziua Naţională
Trei întrebări pentru a afla care este starea la zi a conştiinţei noastre istorice. Jurnalul Naţional invită cititorii şi personalităţi ale vieţii publice să răspundă cu o deplină libertate în gândire la următoarele întrebări despre Ziua Naţională: 1. Consideraţi 1 Decembrie cea mai potrivită zi pentru a fi sărbătoarea naţională? 2. Dacă nu, la ce altă zi din istorie vă gândiţi? 3. De 1 Decembrie, sentimentul de mândrie că sunteţi român îl simţiţi mai puternic decât de obicei? Se vor împlini în curând 20 de ani de când România sărbătoreşte Ziua Na-ţi-o-nală la 1 Decembrie. Este o săr-bă-toa-re tânără, doar două decenii, însă de la evenimentul Marii Uniri se împlinesc 92 de ani.
• Udrea îl vede pe Cristian Preda la şefia PDL
Elena Udrea crede că prezenţa "intelectualilor" precum Cristian Preda, Monica Macovei, Sever Voinescu sau Teodor Baconschi este un mare câştig pentru PDL, opinând totodată că aceştia trebuie să facă parte din viitoarea conducere a partidului.
• CCR a aprins fitilul scandalului între Guvern şi Legislativ
Parlamentul vrea să anunţe azi "moartea asumării" pe Legea educaţiei. Parlamentul trebuie să rezolve azi scandalul asumării Legii educaţiei, în contextul în care motivarea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR), publicată vineri în Monitorul Oficial împreună cu opiniile separate ale judecătorilor, nu a făcut altceva decât să pună paie pe focul declaraţiilor războinice aruncate dinspre Parlament către Guvern şi viceversa.
• ROMÂNIA LIBERĂ
• Banii Petrom Service, spălaţi de crima organizată
Membrii crimei organizate şi politicieni corupţi din Europa de Est îşi camuflează averile şi afacerile la adăpostul industriei offshore. Prin documentări de tip incognito şi investigaţii jurnalistice transfrontaliere, o echipă de reporteri din Balcani arată cum reţelele consultanţilor offshore din regiune facilitează finanţarea terorismului, traficul de armament si spălarea banilor proveniţi din contrabanda de cocaină sud-americană. În România personajul principal este consultantul offshore bucureştean Kiss Laszlo Gyorgy.
• Acelaşi tip de fraudă la Realitatea TV
Metoda cheltuielilor fictive pe mâna consultanţilor offshore Kiss Laszlo şi Ian Taylor a fost aplicată şi la Realitatea TV - televiziunea română de ştiri asumată oficial de mogulul Sorin Ovidiu Vîntu şi controlată de acesta printr-o companie offshore din Cipru, dar şi prin Petrom Service SA. Cazul a fost investigat de ANAF care a înştiinţat, mai departe, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). În sesizarea penală se precizează: "au fost facturate de către unele societăţi comerciale, în baza unor contracte, prestări servicii, servicii de consultanţă şi management fără ca prin documentele prezentate drept justificare pentru serviciile prestate să se facă dovada prestării acestor servicii şi necesităţii efectuării acestor cheltuieli". În total, Fiscul a aflat că prin această metodă s-au eludat taxe de peste 1,2 milioane de lei (560.000 impozit pe profit şi 657.000 TVA).
• Încă un cutremur financiar: Irlanda pe urmele Greciei
Irlandezii ar putea cere, săptămâna aceasta, să fie salvaţi de UE. Uniunea Europeană presează Irlanda să ceară ajutor financiar cât mai rapid, pentru a potoli astfel noul val de temeri legate de stabilitatea financiară a zonei euro. Deocamdată, Irlanda se împotriveşte din răsputeri deşi va avea anul acesta un deficit bugetar de peste 30% din PIB, din cauza costurilor scăpate de sub control cu salvarea sistemului bancar. Estimată în 2008 la 1,5 miliarde de euro, salvarea sistemului bancar - în principal a Anglo-Irish Bank - a înghiţit deja 35 de miliarde şi ar putea ajunge la o notă de plată totală de 50 de miliarde de euro.
• Cine sunt parlamentarii campioni la afaceri cu statul
La Senat, campion este liderul conservator Dan Voiculescu, potrivit unui raport prezentat de romaniacurată.ro. Prin diferite firme şi fundaţii controlate de el sau de familia sa, senatorul are contracte cu statul care totalizează milioane de euro. Fundatia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a primit de la Fondul European Social al Ministerului Muncii un contract finanţat din fonduri europene în valoare de peste patru milioane de lei (din care 3.972.916 sunt finanţare nerambursabilă). Grivco SA, companie controlată de fiicele lui Voiculescu, are contracte primite prin negociere directă cu Termoelectrica (3,3 milioane de lei), Electrica Muntenia Nord SA (6 milioane de lei) şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru îmbună-tăţiri Funciare Băneasa (250.000 lei pe an). Şi lista continuă: mai multe firme controlate de familia Voiculescu au astfel de contracte.
• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ
• Schimbare de "doctrină" pentru Codul Muncii
Mediul de afaceri solicită cu insistenţă modificări legislative care să reconfigureze relaţiile dintre angajaţi şi angajatori. Efectele crizei economice s-au simţit din plin în gradul de ocupare. Şomajul ridicat, dar şi accentuarea fenomenului muncii la negru impun acum măsuri imediate menite să încurajeze angajarea cu forme legale. Pe acest lucru mizează şi reprezentanţii companiilor care încearcă să convingă Guvernul că sunt necesare schimbări în legislaţia muncii. Ei propun modificarea legislaţiei cu privire la raporturile de muncă dintre salariat şi firmă, având în vizor Codul Muncii, legile privind activitatea sindicatelor şi patronatelor, dar şi actul normativ referitor la Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Naţional.
• Statul e cel mai mare duşman al ieftinirilor
Reducerea preţurilor în vreme de criză înseamnă economii pentru consumatori, pierderi mai mici pentru firme, dar şi bani mai puţini la buget. Periodic, guvernanţii se arată pu-blic preocupaţi de nivelul înalt al preţurilor de consum. Ei se grăbesc să acu-ze "pieţele nereglementate" şi pe "speculatori" că îi "jecmănesc" pe cumpărători şi deplâng sla-ba concu-renţă dintre firme. Nimic mai fals, nimic mai ipocrit. O inflaţie mare spo-reşte veniturile statului şi face mai uşoară plata datoriilor acestuia. În plus, comercianţilor le este foarte dificil, din punct de vedere administrativ, să o-pereze reduceri semnificative de preţuri, şi asta nu de ieri, de azi, ci de pe vremea guvernului Isărescu.
• Afacerea anvelopelor, un miliard de euro într-un an
Anunţul autorităţilor privind echiparea maşinilor cu anvelope de iarnă, sub ameninţarea unei sancţiuni ce poate atinge anul acesta 2.000 de lei, iar de anul viitor 1.000 de euro, a produs imediat efecte. Preţurile anvelopelor noi au crescut cu 25% la doar câteva zile după ce ministrul transporturilor a dat ca sigură adoptarea rapidă a actului normativ, iar depozitele de second-hand-uri au anunţat dublarea vânzărilor. Potrivit unui proiect de OUG elaborat de Ministerul Tran-sporturilor, şoferii de autoturisme şi camioane ar fi fost obligaţi să utilizeze anvelopele de iarnă în perioada 1 noiembrie-31 martie, în caz contrar urmând să plă-tească amenzi cuprinse între 2.500 şi 4.000 de lei şi să achite dau-nele aduse elementelor care compun drumul dacă nu au asigurare.
• Datoria reală a statului către firme, la secret
Restanţele totale către mediul de afaceri recunoscute de Ministerul Finanţelor sunt mai mici decât cele asumate de o singură companie de stat Ministerul Finanţelor a precizat, la solicitarea SFin, că datoriile statului către mediul privat, la 30 septembrie, însumau 1,5 miliar-de de lei. În mod paradoxal, aceeaşi solicita-re adresată unei firme de stat din subordinea Ministerului Transporturilor a întors un răspuns care ridică semne de întrebare în privinţa cifrei exacte a restanţelor administratiei guvernamentale. Doar Compania Nationala a Drumurilor (CNADNR) are debite neachitate la scadenta de 1,7 miliarde lei, cu 200 de milioane mai mult.
• ZIARUL FINANCIAR
• Doar România şi Grecia mai sunt în recesiune din întreaga Uniune Europeană
Institutul de Statistică a anunţat vineri o scădere a PIB de 2,3% pe trimestrul al treilea faţă de aceeaşi. Perioada din 2009, in pofida revenirii agriculturii si exporturilor.
• Oficialii BNR despre posibilitatea ieşirii din criză: Ajustarea bugetului e doar începutul reformelor
"Reforme" este cuvântul care a fost rostit cel mai frecvent în cadrul unui seminar de trei zile organizat de BNR şi Asociaţia Română a Băncilor pentru jurnaliştii din domeniul economic, la sfârşitul săptămânii trecute. Confruntată cu perspectivele unui al treilea an consecutiv de scădere economică în 2011, România lucrează încă la ajustarea deficitelor - atât din sectorul bugetar, cât şi de cont curent - însă nu a făcut aproape nimic pentru a avea o economie mai "competitivă". Din perspectiva Băncii Naţionale, mingea este acum în curtea Guvernului, contribuţia politicii monetare limitându-se acum la menţinerea stabilităţii cursului şi a unui sector bancar funcţionabil. Guvernatorul Mugur Isărescu a făcut, într-o prezentare de trei ore ţinută în faţa a circa 30 de jurnalişti, o analiză a situaţiei economiei, iar principala problemă identificată a fost incapacitatea statului de a-şi plăti datoriile la timp.
• Cum a ratat România o investiţie Mercedes
Compania Mercedes nu a investit în România acum câţiva ani pentru că infrastructura în transport nu era suficient de bună, susţine ambasadorul Germaniei la Bucureşti Andreas von Mettenheim. "Eu pot să mă descurc cu asta (lipsa infrastructurii - n.red.). Dar este o problemă pentru industrie. Eu, personal, merg cu mare plăcere pe drumul naţional, dar firmele au nevoi logistice", a afirmat ieri diplomatul german în cadrul emisiunii "După 20 de ani" difuzată de ProTV.
• Lovitura lui Treichl pe bursa din Viena: a luat acţiuni Erste la 7,3 euro şi a vândut la 33,5 euro
Andreas Treichl, CEO al Erste Group - care controlează BCR, a vândut pe bursa de la Viena un pachet de 25.000 de acţiuni ale băncii pe care o con-duce cu un câştig de 654.400 de euro rezultat din diferenţa mare între preţul de vânzare şi cel de cumpărare (26,2 euro pe acţiune). Pe 2 martie 2009, într-una dintre cele mai dificile perioade traversate de Erste în contextul crizei financiare, preţul acţiunilor se prăbuşise la 7,37 euro - aproape un minim istoric de la listarea din 1997. În timp ce mulţi investitori îşi vindeau participaţiile, Treichl a cum-părat 25.000 de titluri la preţul de 7,3720 euro, potrivit raportării făcute la Autoritatea austriacă a pieţelor financiare, rezultând o valoare a tranzacţiei de 184.300 de euro.
• Exporturile cresc, dar piaţa valutară a intrat din nou la apă în octombrie, cu tranzacţii de 30,5 mld. euro
Performanţa exporturilor, care au atins în septembrie un record lunar de 3,5 miliarde de euro, nu se reflectă şi in volumul tranzactiilor de pe piata valutara, care a continuat sa scada in octombrie.
• Fondul Proprietatea a ajuns să fie "listat" pe internet, la Viena sau Frankfurt, numai la Bursă nu
Amânările intervenite în listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti din ultimi doi ani au dus la o sofisticare tot mai mare a tranzacţiilor cu acţiuni FP, de la anunţurile de mică publicitate la produse complexe listate pe pieţe externe şi la deturnarea fondului de la scopul pentru care a fost creat: despăgubirea corectă şi transparentă a proprietarilor deposedaţi de regimul comunist. Supapa oferită de autorităţile locale foştilor proprietari în 2008 când au devenit posibile tranzacţiile cu acţiunile Fondului Proprietatea (FP) prin intermediul Depozitarului Central s-a transformat într-o poartă de intrare pentru investitorii profesionişti de tipul fondurilor de investiţii şi pentru speculatori.
• Giugiumica, UniCredit: Ce e îngrijorător e că acesta ar putea fi începutul unui trend
Liviu Giugiumica, directorul general al firmei de brokeraj UniCredit CA IB Securities, spune că decizia grupului de a lista un warrant pe acţiunile Fondului Proprietatea pe bursa de la Frankfurt a fost determinată de interesul fondurilor de investiţii străine pentru titlurile fondului, fiind totodată şi o decizie organizatorică internă, divizia de produse structurate a grupului UniCredit având sediul la München. "Interesul pentru Fondul Proprietatea e destul de constant în ultima perioadă. Noi am făcut tranzacţii cu câteva zeci de milioane de acţiuni de când am listat warrant-ul la Frankfurt", a precizat Giugiumica.
• Patriciu vrea să investească 100 mil. euro pentru a scoate Mic.ro pe străzi
Mercadia, compania controlată de miliardarul Dinu Patriciu, care deţine magazinele Mic.ro, va investi în următorii doi ani 100 mil. euro în achiziţia a 2.000 de vehicule comerciale transformate în magazine mobile. Reţeaua de magazine Mic.ro se va extinde anul viitor inclusiv în Republica Moldova, urmând aceeaşi strategie de dezvoltare ca Rompetrol în urmă cu mai mulţi ani, atacând atât piaţa locală, cât şi cele din afară.
• Liderii G20 au rezolvat probleme minore. Războiul valutelor continuă
Summitul G20 de la Seul a fost dominat de interesele conflictuale ale statelor participante, liderii nereuşind să ajungă la un consens în privinţa celor mai importante puncte de pe agenda întâlnirii.
G20 nu a reuşit să pună capăt "războiului valutelor" dintre Statele Unite şi China sau să demareze apli-carea unui set de politici unitare ce ar fi urmat să pună bazele unui cadru instituţional de politici macroeconomice concertate, menit să micşoreze riscul declanşării unor noi crize economice globale, scrie The Wall Street Journal. "Nu este cel mai bun moment al G20. Unitatea din timpul crizei financiare a fost înlocuită de dezbinare. Interesele proprii au luat locul politicilor co-mune", spune Eswar Prasad, profesor la Universitatea Cornwell.